Paducelul, sfaturi, ingrijire, cultivare

Paducelul (Crataegus sp.) face parte din ordinul de plante Rosales, familia Rosaceae, genul Crataegus. Genul cuprinde majoritar arbusti, dar si cateva specii arborescente. Lujerii prezinta de regula spini, frunzele sunt lobate si penate, iar florile sunt dispuse in corimbe multiflore (buchete). Fructele sunt reprezentate de poame mici, cu 1-5 samburi. Caracteristic, in varful fructelor se pot observa resturi de caliciu uscate.

Specii si varietati

De-a lungul timpului, au fost identificate foarte multe specii de paducel (peste 300), respectiv, in urma incrucisarilor, au fost obtinute numeroase specii hibride. Mai jos sunt prezentate speciile autohtone si cele cultivate frecvent in scop ornamental in Romania.

Crataegus monogyna (paducel, gherghinar, maracine)

Arbust sau arbore cu inaltimi maxime de 8-10 m, ce creste spontan in padurile rarite sau la marginea acestora, fiind raspandit atat la campie, cat si in zona de deal si munte Caracteristic, trunchiul este stramb, sinuos, neregulat, iar lujerii prezinta spini de cca. 1 cm lungime. Frunzele sunt lucitoare pe fata si prezinta 3-7 lobi neregulati, cu sinuri adanci de aproximativ 1/4 din lungimea frunzei. Florile mici, de culoare alba (rar roz deschis) si cu miros specific, puternic, sunt grupate in corimbe florifere. Fructele sunt rosii, rotunde sau subrotunde, de aprox. 1 cm lungime. Sunt comestibile, au gust fad si prezinta un sambure tare, osos.

Varietati:

• Crataegus monogyna var. pendula – cu ramurile subtiri si flexibile, pendule;
• Crataegus monogyna var. splendens – cu frunze verzi-inchise, pieloase, lucitoare;
• Crataegus monogyna var. rosea – cu flori de culoare roz;
• Crataegus monogyna var. semperflorens – cu inflorire continua sau repetata pe parcursul verii;
• Crataegus monogyna var. heterophylla – cu frunze de forme diferite pe acelasi exemplar sau ramura.

Crataegus laevigata (paducel)

In unele lucrari se regaseste sub denumirea stiintifica de Crataegus oxyacantha sau Crataegus oxyacanthoides, denumiri sinonime care au provocat multe discutii asupra corectitudinii.

Este un arbust indigen de pana la cca. 5 m inaltime, intalnit sporadic in Romania, in zona de campie si deal. Prezinta frunze mici (2-5 cm lungime), de regula cu 3 lobi (mai rar 5). Poamele sunt rosii, cu 2 samburi (rar 3).

Varietati:

• Crataegus laevigata var. pauli (Paul’s Scarlet, cu flori rosii);
• Crataegus laevigata var. rosea (cu marginile exterioare a petalelor de culoare roz-deschis);
• Crataegus laevigata var. candidoplena (cu inflorescente bogate si flori albe)
• Crataegus laevigata var. plena (cu inflorescente bogate si flori albe, duble).

Crataegus pentagyna (paducel sau paducel negru)

Arbust indigen de pana la cca. 5 m inaltime, intalnit sporadic in Romania. Caracteristic, lujerii si frunzele tinere sunt pubescente. Frunzele prezinta 3-7 lobi, sinurile dintre acestea fiind profunde, de pana la ⅔ din frunza. Fructele au culoare negricios-mata, si prezinta 5 samburi trimuchiati.

Crataegus nigra (paducel negru)

Arbust de cca. 5 m inaltime, originar din Europa sud-estica. Prezinta lujeri albicios-pubescenti si frunze paroase, in special pe dos. Din florile albe sau roz se formeaza fructe negre, lucitoare, cu 5 samburi.

Crataegus sanguinea

Arbust originar din nordul continentului asiatic, cu inaltimi de pana la 5-6 m. Lujerii prezinta putini spini (uneori deloc). Fructele sunt rosii, lucitoare.

Crataegus pinatifida (paducel chinezesc)

Arbust sau arbore de dimensiuni reduse, originar din estul Asiei. Prezinta putini spini (uneori deloc) si fructe mari, de pana la cca. 4 cm lungime.

Crataegus crus-galli

Arbore originar din America de Nord, ce poate atinge inaltimi de pana la 10 m si prezinta numerosi spini lungi pe tulpina, ramuri si lujeri. Frunzele sunt intregi, nelobate, pieloase, de pana la 10 cm lungime. Toamna se coloreaza in rosu-portocaliu. Fructele sunt la inceput verzui, dupa care se coloreaza in rosu mat si raman pana toamna tarziu in coroana arborelui.

Paducelul – Conditii de mediu

Lumina. Speciile de paducel vegeteaza bine in lumina plina sau la semiumbra.

Temperatura. Crataegus monogyna si C. laevigata sunt specii rustice, care suporta atat temperaturile ridicate, cat si gerul si ingheturile. C. pentagyna si C. nigra sunt adaptate conditiilor climatice blande, pecand C. pinatifida este o specie adaptata la temperaturile scazute.

Solul. Speciile de paducel nu sunt pretentioase fata de conditiile edafice, fiind regasite frecvent pe soluri superficiale, scheletice sau compacte. Cel mai bine vegeteaza insa pe solurile calcaroase, bine drenate.

Paducelul – Ingrijire

Udarea. Rezista bine la seceta si uscaciunea in sol. Totusi, in perioada cu temperaturi foarte ridicate, se pot administra cantitati mici de apa, la intervale lungi de timp, in special in primul an dupa plantare. 

Fertilizarea. Pentru o crestere viguroasa si inflorire bogata, se pot aplica ingrasamintele specifice.

Taierile. Suporta bine taierile de formare si de intretinere. Prin tunderi repetate, se pot forma garduri vii spectaculoase, cu spini, flori si fructe deosebite.

Plantarea. Plantarea puietilor de paducel se realizeaza preferabil primavara sau toamna.

Inmultirea. Se poate inmulti pe cale germinativa (din seminte) sau pe cale vegetativa (prin butasire sau altoire). In cazul inmultirii din seminte, acestea trebuiesc stratificate timp de un an, fiind semanate abia in toamna anului urmator culegerii.

Boli si daunatori. Paducelul poate fi afectat de daunatori precum afide si paduchi, gandacul japonez (Popillia japonica), minerul frunzelor de paducel (Profenusa canadensis), gandacul marului (Saperda candida), Corythucha cydoniae, etc. Cele mai frecvente boli la paducel sunt ruginile, patarile si focul bacterian, provocate de ciuperci sau bacterii. Se recomanda aplicarea tratamentelor preventive si de combatere, cu insecticide si fungicide specifice.

In plus:

• Paducelul este o specie longeviva, poate ajunge la varste de ordinul sutelor (300-500 de ani);
• Rezista bine la expunerea la vantul puternic;
• Datorita ramificatiilor dese si a existentei spinilor, este o specie potrivita pentru cultivarea in perdele forestiere de protectie, garduri vii si aliniamente stradale (blocheaza trecerea);
• Frunzele, florile si fructele de paducel sunt utilizate in farmacologie: medicamente, infuzii, tincturi.