Ovaz - infiintare, tehnologie de cultura, recoltare |

Ovazul (Avena sativa) a fost luat in cultura mai tarziu decat graul si orzul, fiind cunoscut initial ca buruiana. Plantele de ovaz valorifica bine solurile sarace si zonele cu climat aspru. In tara noastra ovazul a fost extins in cultura odata cu invazia slavilor. Boabele de ovaz constituie un furaj concentrat folosit in alimentatia cabalinelor, taurilor, berbecilor, a vacilor de lapte sau a pasarilor. Acestea contin o cantitate mare de proteina digestibila, fiind valorificate bine de animale.

De asemenea, ovazul reprezinta un furaj apreciat si sub forma de masa verde, avand o valoare nutritiva mai mare decat paiele de grau sau secara. Se poate combina cu mazarea sau mazariche formand borceaguri de primavara. In alimentatia omului are pondere redusa, sub forma de fulgi, faina sau grisuri. In zonele nordice faina de ovaz, in combinatie cu faina de grau, se foloseste la prepararea painii. Principala calitate a ovazului consta in faptul ca valorifica solurile de slaba calitate. De asemenea, ovazul valorifica bine ingrasamintele organice si minerale.

Sistemul radicular este bine dezvoltat, profund si cu putere mare de absorbtie. Tulpina are 5-8 internoduri cu lungimea cuprinsa intre 80 si 150 cm. Frunzele au limbul lanciolat, urechiusele lipsesc sau sunt foarte mici, iar ligula este bine dezvoltata. Inflorescenta este un panicul. Spiculetele sunt dispuse in varful ramificatiilor fiind formate din 2-3 flori. Fructul este o cariopsa imbracata in palei. Paleile pot fi brune, albe sau galbene.

Cerintele fata de clima si sol

Temperatura minima de germinatie este 2-3° C, iar plantele rasarite rezista la temperaturi de pana la -9° C. Ovazul creste si se dezvolta bine la temperaturi de peste 12° C si are nevoie de 1700-2000° C pe toata perioada de vegetatie. Ovazul are cerinte mari fata de apa, consumul maxim se inregistreaza in fazele de formare a paiului si la inspicare – inflorire. Fata de sol are cerinte reduse , dar prefera soluri cu pH intre 5.5 si 7.

Tehnologia de cultura la ovaz

Rotatia

Ovazul nu este pretentios fata de planta premergatoare. Cele mai bune rezultate se obtin dupa leguminoase anuale si perene, mazare, fasole, soia, naut, in pentru ulei, in pentru fibra, rapita, cartof, floarea-soarelui sau porumb. Nu se cultiva dupa sfecla de zahar si nu se recomanda monocultura. Ovazul este sensibil la erbicidele cu remanenta in sol.

Fertilizarea

Ovazul reactioneaza bine la ingrasamintele organice si chimice, insa cel mai frecvent se fertilizeaza cu ingrasaminte chimice. Dozele de ingrasaminte se calculeaza in functie de aprovizionarea solului si de planta premergatoare. De asemenea, ovazul reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor foliare.

Comandă produsele recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Vezi toate produsele ❯

Lucrarile solului

Solul trebuie mobilizat la adancimea de aprox 20 cm. Se urmareste afanarea solului, maruntirea resturilor vegetale si amestecarea lor cu solul. O atentie deosebita trebuie sa se acorde retiinerii apei in sol. Aratura principala se realizeaza toamna, iar primavara se excuta o lucrare de afanare superficiala urmata de pregatirea patului germinativ. Ovazul necesita un pat geminativ bine pregatit si nivelat. Acesta se realizeaza cu o zi inainte de semanat.

Samanta si semanatul

Samanata trebuie sa aiba puritate de peste 98% si germinatie de peste 90%, iar masa semintelor trebuie sa fie cat mai mare si de o marime cat mai mare. Semintele se pot trata cu insecto-fungicide inainte de semanat. Semanatul se realizeaza primavara in prima urgenta (2-3° C in sol). Daca se intarzie semanatul cu 10 zile, productia scade cu 10 %. Densitatea de semanat este de 450-550 boabe germinabile la metru patrat. Densitatea se stabileste in functie de potentialul soiului/hibridului, indicii de calitate ai semintei si de starea fitosanitara a solului si a semintei. Distanta intre randuri este de 12.5 cm , 10 cm sau chiar 6-8 cm. Adancimea de semanat este de 2-4 cm. Cantitatea de samanata la hectar este cuprinsa intre 120 si 140 kg/ ha.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Principalele boli care pot aparea la cultura ovazului sunt: fainarea, fuzarioza, rugina, patarea bruna a frunzelor, taciunele. Dintre daunatori, cei mai frecventi sunt: tripsul ovazului, paduchele verde al cerealelor, viespea paiului, gandacul balos, plosnita cerealelor, gandacul ghebos.

Combaterea buruienilor

Aceasta operatiune se poate realiza mecanizat sau chimic. Concomitent cu distrugerea buruienilor se poate realiza si distrugerea crustei. Pentru combaterea buruienilor din cultura ovazului, se pot folosi urmatoarele erbicide:

Comandă produsele recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Vezi toate produsele ❯

Recoltare

Ovazul se coace neuniform si este sensibil la scuturare. Pentru a se recolta in conditii bune ovazul trebuie sa aiba tijele uscate, iar boabele trebuie sa fie la inceput de coacere. In cazul in care nu se indeplinesc conditile optime de semanat combina se infunda, iar pierderile sunt foarte mari. Ovazul are capacitate de productie mare, dar din cauza amplasarii sale pe terenuri de slaba calitate productia este mica.