Nuc, informatii despre plantare si lucrarile de ingrijire

Nucul (Juglans regia) este un arbore de talie mare, fiind considerat una dintre cele mai importante plante de cultura, datorita diverselor intrebuintari (in industria alimentara, industria lemnului, dar si ca planta decorativa). Trunchiul este puternic, scoarta este neteda, de culoare cenusie si formeaza o coroana ramificata, cu ramuri puternice. Frunzele sunt mari, eliptice cu marginea intreaga, iar fructul este o drupa sferica, bogata in uleiuri, denumita popular nuca. Fructele de nuc contin mari cantitati de calciu si magneziu. Pe langa aceste substante, nucile mai contin grasimi, substante proteice, hidrati de carbon, substante minerale, vitamine (A, B, C, P).

Particularitati de crestere si fructificare

Sistemul radicular se dezvolta in functie de proprietatiile solului, insa, in general masa de radacini se situeaza la adancimea de 20-60 cm. Cresterea radacinilor este continua, dar cu intensitati diferite in functie de perioada de vegetatie. Partea aeriana se dezvolta greu in primi 2-3 ani de la plantare.

Dupa primii ani, cresterile se intensifica, iar pomii ating inaltimi de 20 de metri.  Nucul iese din repausul vegetativ dupa ce temperaturile au valori medii de 9° C. Acesta formeaza doua tipuri de flori: cele femeiesti si cele barbatesti, ce pot inflori simultan sau la intervale diferite. Pentru o buna fructificare, in livada se planteaza 3-4 soiuri diferite, ce infloresc in acelasi timp. Intra pe rod dupa 5-8 ani de la plantare, iar productiile maxime se obtin la 10 ani de la plantare. Pomul produce fructe  pe o perioada cuprinsa intre 30 si 100 de ani, avand astfel cea mai mare longevitate dintre specile pomicole cultivate la noi in tara.

Cerintele fata de clima si sol

Nucul este o specie ce iubeste caldura. In perioada de repaus vegetativ, pomii maturi rezista la temparaturi de – 20° C, iar florile si lastarii sunt afectati de temperaturi mai mici de -2° C. Temperaturile excesive din timpul verii sunt daunatoare nucului, de aceea, pentru a evita arsita, nucul se va planta pe versantii cu expozitie nordica. Se dezvolta bine in zonele unde cad anual 600-700 mm precipitatii. In lipsa apei, pomii au cresteri mici, formeaza un numar mic de muguri, iar productia este slaba. Este sensibil la stagnarea apei in sol. Nucul valorifica toate tipurile de sol, dar cele mai mari productii se obtin pe cele permeabile, fertile cu o textura usoara. In conditii de irigare, se poate planta pe nisipuri.

Tehnologia de cultivare a nucului

Pregatirea terenului

Terenul pe care se va infiinta livada de nuc trebuie sa fie ferit de brumele tarzii de primavara, dar si cele din toamna. Lucrarile de pregatire a terenului sunt asemanatoare cu cele de la celelate specii. Daca plantatia se infiinteaza pe un teren care a fost utilizat ca livada, terenul se pregateste cu 3-4 ani inainte. Pentru refacerea structurii solului si eliminarea focarelor de infectie, terenul se poate cultiva cu ierburi perene, leguminoase sau cereale. Plantele premergatoare trebuie eliminate de pe viitoare plantatie cu cel putin sase luni inainte de plantare. Daca parcela este puternic infestata cu buruieni sau a fost cultivata cu ierburi perene, se poate face erbicidare.

In anul plantarii solul se fertilizeaza cu ingrasaminte organice (gunoi de grajd, compost, mranita) si cu ingrasaminte complexe NPK. Se recomanda scarificarea terenului, pentru ca radacinile pomilor sa se dezvolte usor. Toate corpurile straine din sol, se aduna si se elimina din parcela, dupa care terenul trebuie sa fie bine nivelat. Pentru o plantare de precizie, se poate realiza pichetarea terenului. Operatiunea reprezinta marcarea pozitie fiecarui pom, pe teren. Se pot folosi tarusi, care introduc in sol conform schemei de plantare.

Plantarea

Nucul este sensibil la transplantare, de aceea, se vor utiliza puieti cu varsta de 2-3 ani (suporta cel mai bine transplantarea). Momentul optim de plantare este toamna, deaorece, in acesta perioada puietii sunt in repaus vegetativ si se adapteaza usor conditiilor din livada. Pana in primavara urmatoare ranile de pe radacini se vor vindeca, iar pomul va porni bine in vegetatie. Pe suprafete mici, nucul se poate planta primavara devreme. Puietii se vor procura doar din pepiniere sau statiuni pomicole autorizate. Se recomanda urmatoarea schema de plantare: 10 metri distanta intre randuri si 8 metri distanta intre pomi pe rand.

Fasonarea radacinilor

Inainte de plantare se realizeaza fasonarea radacinilor. Operatiunea se realizeaza cu scopul de a inlatura portiunile vatamate si de a mentine un sistem radicular cat mai sanatos. Radacinile necrozate se inlatura complet, iar cele sanatoase se scurteaza cu 7-8 cm. Operatiunea urmareste mentinerea unui sistem radicular cat mai sanatos. Fasonarea se realizeaza doar daca puietul a fost scos din sol recent.

Dupa fasonare, urmeaza mocirlirea radacinilor. Mocirlirea reprezinta introducerea radacinii intr-un amestec de pamant galben, gunoi de grajd proaspat si apa, ce trebuie sa aiba consistenta smantanii. Stratul de mocirla are rolul de a asigura o umiditate mai mare in jurul sistemului radicular. Daca puietii au fost transportati pe distante mari, inainte de mocirlire, se introduc intr-un vas cu apa timp de 2 ore. Aceasta operatiune are ca scop rehidratarea radacinilor.

Plantarea propriu-zisa

Aceasta etapa incepe prin saparea gropii. Daca terenul nu a fost lucrat, groapa trebuie sapata cu 2-3 luni inainte si sa fie cat mai mare. Se recomanda urmatoarele dimensiuni: 100 x 100 x 80 cm. Daca terenul a fost lucrat corespunzator, groapa se sapa cu 1-2 zile inainte sau chiar in aceeasi zi (pentru a nu pierde apa din sol). In acest caz, groapa va avea urmatoarele dimensiuni: 60 x 60 x 60 cm.

La baza gropii se introduce un amestec format din pamant fertil scos din partea superioara a gropii si gunoi de grajd bine descompus. Introduceti in groapa puietul astfel incat, radacina sa stea pe stratul fertil de la baza. Dupa ce radacinile au fost acoperite cu 10 cm de sol, se excuta prima tasare a solului. La plantare trebuie sa se realizeze un contact strans al radacinilor cu solul. Adancimea de plantare se calculeaza astfel incat, punctul de altoire sa fie la 3-4 cm deasupra solului si orientat spre nord. Dupa plantare, langa puiet se introduce un tutore, iar solul se uda bine.

In jurul pomului se poate pune un strat de mulci. Mulcirea mentine o stare fitosanitara buna, impiedica dezvoltarea buruienilor, conserva apa din sol si reduce numarul lucrarilor de intretinere. Puietul poate fi invelit cu materiale de protectie impotriva rozatoarelor sau livada va fi ingradita.

Lucrarile de intretinere

Primavara, terenul se sapa si se mentine curat, iar stratul de mulci din jurul pomilor se improspateaza. Totusi, cele mai importante lucrari de intretinere sunt reprezentate de taieri. Acesta au rolul de a forma coroana pomului si de a mentine un echilibru intre cresterile vegetative si fructificare.

Taierile la nuc se fac in verde (vara). Nu se recomanda aplicarea taierilor in perioada de repaus vegetativ, deoarece pomul se vindeca foarte greu. In prima primavara de la plantare, pomul se scurteaza la inaltimea de 70 cm. Pe timpul verii, varful lastarilor se ciupeste (se taie o mica parte din varf). Nu se aplica alte taieri in primul an.

In primavara anului al doilea, toti lastarii se elimina. Se va lasa doar lastarul de prelungire al axului principal. De pe tulpina principala vor porni alti lastari. In timpul verii, varful acestor lastari se ciupeste (se taie o mica parte din varf).

In anul al treilea, primavara, pomul are o inaltime de 180-200 cm. Acesta se scurteaza la inaltimea de 150 cm. Vara, toti lastarii pana la inaltimea de 100 cm se inlatura. Pe portiune superioara (100-150 cm) se lasa 3-4 lastari amplasati uniform pe axul principal. Astfel s-a format coroana pomului.

Taierile de intretinere

Dupa ce pomul va intra pe rod, se vor aplica taierile de intretinere. Se elimina ramurile concurente, lastarii lacomi, ramurile crescute pe partea superioara a ramurilor si crengile care se suprapun si impiedica patrunderea luminii. Ramurile imbatranite se reduc pentru a stimula aparitia unor noi ramuri de rod. In cazul pomilor batrani, aflati la sfarsitul perioadei de rodire, taierile trebuie sa fie severe. Se scurteaza ramurile de 5-6 ani, prin care dimensiunile coroanei se reduce cu 30 %. Ranile mai mari de 4-5 cm se acopera cu mastic.

Pana la intrarea pe rod, terenul din livada se mentine curat sau se cultiva cu plante furajere. Plantele cultivate nu trebuie sa concureze cu pomii pentru apa si hrana. Cand plantatia a ajuns la maturitate, terenul se mentine lucrat sau cultivat cu plante pentru ingrasamant verde (Lolium Perene). Iarba se coseste repetat si se foloseste ca mulci. Pe terenurile in panta, pentru a preveni eroziunea, terenul se mentine inierbat. Totusi, cea mai practica solutie este erbicidarea (dupa 3 ani de la plantare).

Fertilizarea

Fertilizarea este necesara in livezile tinere, pentru stimularea cresterii vegetative. Ingrasamintele administrate prin incorporare se aplica localizat, sub coroana. In plantatile tinere se aplica ingrsaminte pe baza de azot. Dupa ce plantele au intrat pe rod, se aplica ingrasaminte complexe, in trei reprize (primavara devreme, dupa formarea fructelor si toamna).

Irigarea

Irigarea este indispensabila in zonele cu deficit de precipitatii si in cazul plantatiilor tinere. In cazul plantatilor tinere se aplica 2-3 udari cu norme de 300 metri cubi/ha. Daca plantatia este matura se aplica 3 udari cu norme de 600 metri cubi/ha. Irigarea se poate face pe brazde sau prin picurare. Se evita irigarea prin aspersiune pentru a reduce aparitia bolilor foliare.

Combatere boli si daunatori

Nucul este afectat de o serie de boli, dintre cele mai pagubitoare sunt arsura bacteriana si antracnoza. Acestea pot compromite recolta, iar in cazul atacurilor puternice pot distruge intreaga livada.

Efectuarea tratamentelor fitosanitare conform calendarului specific pentru nuc, pot reduce semnificativ aparitia bolilor si daunatorilor. Pentru a distruge focarele de infectie din livada, se aplica tratamente in timpul repausului vegetativ (iarna). Tratamentele se vor aplica in ferestrele iernii cand temperatura este mai mare de 5° C.

In cazul bolilor, primul tratament (dupa caderea frunzelor) se face cu produse pe baza de cupru. A doua stropire cu produse pe baza de cupru, se face primavara, la dezmugurit. Solutia se pulverizeaza pe toata suprafata pomilor, de la baza solului si pana la nivelul ramurilor. Aceste tratamente se aplica in zile fara precipitatii, cu temperaturi peste 6-7° C, astfel incat solutia sa nu inghete pe plante.

La 7-10 zile de la aplicarea tratamentelor cuprice, se face o stropire cu ulei horticol, ce actioneaza impotriva daunatorilor ce pot ierna in scoarta pomului.

Recoltarea

Recoltarea incepe la sfarsitul toamnei, cand nucile incep sa cada din pom. Maturarea fructelor se face treptat, fiind necesara recoltarea esalonat, prin 2-3 reprize. Operatiunea se face prin adunarea de pe sol a fructelor cazute. Recoltarea se poate grabi prin scuturarea nucilor. Nu se recomanda baterea pomilor, deoarece ramurile de rod se pot rupe. Scuturarea in 2-3 reprize, la intervale de 5 zile, asigura o recoltare totala. Daca nucile s-au recoltat impreuna cu invelisul verde, acesta se poate inlatura usor daca fructele se introduc in apa rece timp de 2-3 ore. Pentru a scoate miezul intreg din nuca, acestea se scufunda timp de o ora in apa fierbinte.