Maghiran – informatii, tehnologia de cultura, recoltare
Publicat pe: 23 iulie 2015 Modificat pe: 28 iunie 2024

Individ din populația generală fără instruire în domeniul pesticidelor, care utilizează la scară redusă un pesticid agricol, în mediul său privat, delimitat la locuință și anexele acesteia (inclusiv grădina, livada, solarul etc.), în condiții de expunere care pot fi controlate.
Persoane care utilizează biocide, respectiv produse de dezinfecție, deratizare și dezinsecție, în timpul activităților profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori și angajați independenți din diferite sectoare.
Persoane care dețin certificate de absolvire pentru efectuarea tratamentelor de dezinfecție, deratizare și dezinsecție, conform art. 1 alin. (3) lit. 1. f) din anexa la Ordinul ministrului sănătății și al ministrului educației nr. 2.209/4.469/2022 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea și certificarea instruirii profesionale a personalului privind însușirea noțiunilor fundamentale de igienă.
Maghiran (Origanum majorana) – este o planta originara din zonele mediteraneene si sudul Turciei. In limbajul popular, mai poarta denumirea de “sovarf”.
Maghiranul se poate usor confunda cu oregano, cele doua specii fiind din acelasi gen. Denumirea stiintifica a maghiranului este Origanum majorana (sinonim Majorana hortensis), iar oregano se numeste Origanum vulgare, fiind o specie diferita. Chiar daca plantele prezinta multe caractere asemanatoare, maghiranul are o aroma mai delicata si mai dulce comparativ cu oregano.
Utilizare Maghiran
Maghiranul se utilizeaza ca planta aromatica si condimentara, datorita continutului ridicat in uleiuri esentiale. Este mai putin cunoscut si utilizat in bucataria autohtona, fiind mai popular in preparatele cu specific italian.
Maghiran – Particularitati botanice
Maghiranul este o planta perena in tarile cu ierni blande si se cultiva ca planta anuala in conditiile tarii noastre. Formeaza in sol un rizom orizontal, din care pornesc tulpinile subtiri, prevazute cu perisori. Frunzele sunt mici, ovale, acoperite cu perisori fini. Florile sunt roz-violacee si apar vara, in iulie-august.



Exigente ecologice
Aceasta specie se cultiva in tara noastra ca planta anuala, nefiind rezistenta la temperaturile scazute din timpul iernii. Pentru crestere optima, este important ca temperatura sa nu scada sub 15℃. Necesita plantarea in locuri insorite, in soluri revene, bine drenate, cu pH usor acid, spre neutru. Administrarea apei se face in perioadele secetoase, cerintele fata de apa fiind moderate.
Maghiran – Tehnologia de cultivare
Maghiranul se poate cultiva prin semanat direct, prin plantare de butasi inradacinati, prin divizarea radacinilor sau chiar marcotaj.
Infiintarea culturii prin semanat sau alte metode se poate realiza in gradini, dupa ce pericolul unor ingheturi tarzii a trecut (aprilie-mai). Se pot produce si rasaduri in solarii sau rasadnite, incepand cu 6-8 saptamani inainte de plantarea afara. Cultivarea maghiranului se efectueaza cu succes si in ghivece. Pentru germinare optima, temperatura se mentine la 15-20℃ si substratul reavan.
In vederea inmultirii prin butasi, acestia se pot recolta cand tulpinile prezinta partea bazala usor lemnificata. Se confectioneaza butasi de portiune de tulpina, de 15-20 cm lungime, carora li se indeparteaza frunzele bazale si se pun la inradacinat intr-un substrat reavan. Aparitia de noi cresteri sunt semne ca butasii sunt inradacinati. Dupa o perioada de fortificare se pot transplanta in ghivece mai mari sau in gradina.
Avand in vedere ca aceasta specie formeaza rizomi orizontali in sol, se poate practica inmultirea prin divizarea acestora, cand plantele sunt suficient de mature.
In cazul marcotajului, cand tulpinile sunt suficient de lungi, se pot apleca si fixa in sol, urmand ca pe portiunea ingropata sa se formeze radacini.
In gradina, maghiranul se poate transplanta in randuri distantate la 40 cm si 30 cm intre plante, pe rand.
Lucrari de ingrijire
Lucrarile de ingrijire constau in combaterea buruienilor, irigarea culturii in perioadele secetoase si combaterea bolilor si daunatorilor. In perioada de crestere activa a plantelor se pot efectua taieri ale tulpinilor sau ciupiri ale varfurilor de crestere, pentru ca planta sa se ramifice.
In cazul plantelor crescute in ghiveci sau in gradina, pentru a le asigura necesarul de nutrienti, se poate administra regulat un ingrasamant special formulat in acest sens.
Comandă produsele recomandate
Recoltare si depozitare
Recoltarea maghiranului se poate face in orice moment este nevoie de partile comestibile ale plantei. Se pot efectua mai multe recoltari pe an.
Frunzele si lastarii se pot consuma in stare proaspata sau uscata. Tulpinile se pot recolta in intregime si usca legate in manunchiuri, iar dupa uscarea in locuri bine ventilate, plantele se depoziteaza in locuri cu umiditate scazuta. Pentru a beneficia de aroma mai puternica, frunzele se sfarama chiar inainte de utilizare.



Boli si daunatori
Plantele pot prezenta simptome de putrezire, in caz de umiditate excesiva la nivelul radacinii. Din acest motiv, nu se recomanda udarea cu cantitati prea mari de apa. Pe frunze se pot observa simptome ale prezentei tripsilor, musculitei albe, afidelor sau acarienilor, caz in care se aplica produse omologate de combatere. Daca atacul este redus, se pot taia portiunile afectate pentru indepartarea daunatorilor.
Discuție nouă despre

citești și participi la discuții despre Maghiran – informatii, tehnologia de cultura, recoltare
-
Discuții pe teme similare
Vrei să afli și mai multe?
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.