Viermii radacinilor

Viermii radacinilor Comunitatea Botanistii
1. Viermii radacinilor – Meloindogyne incognita

Raspandire. Viermii radacinilor sunt raspanditi in toata lumea, in Romania se regasesc din 1970, fiind foarte raspanditi in toate zonele tarii.
Descriere. Prin forma si dimensiunile celor doua sexe, adultii prezinta un dimorfism sexual evident. Masculul are corpul de 1.2-2 mm, cilindric si viermiform, acoperit cu o cuticula inelata. Ouale, dupa depunere sunt albe, transparente, cu o cuticula fara striatii si sunt de forma ovala. Larva are aspect viermiform, observandu-se in interiorul oului in ultima faza a dezvoltarii embrionare.

Biologie si ecologie

Specie care se inmulteste de cele mai multe ori pe cale partenogenetica, intrucat masculii nu apar in anotimpul cald. Ierneaza in camp in stadiul de ou, in corpul femelei, iar in sere ierneaza ca femele sau larve de varsta a II-a. O femela depune intre 300 si 2000 de oua, insa in conditii nefavorabile de mediu, numarul lor scade. Dupa ce parasesc galele, larvele se deplaseaza printre particulele de sol in cautarea radacinilor tinere ale diferitelor plante. Larvele de varsta a II-a sunt foarte active, patrund in tesuturile radacinilor, in apropierea varfurilor de crestere, migreaza atat pe orizontala cat si pe vericala, parcurgand distante apreciabile.

Plante atacate si daune. Nematodul radacinilor este o specie polifaga. Plantele atacate prezinta pe radacini gale de diferite dimensiuni, pana la 5 cm diametru, forma si marimea lor variaza in functie de planta. Plantele atacate puternic se vestejesc, dar la un atac slab sau la inceputul atacului, planta infestata nu are caractere deosebite fata de cea sanatoasa. Cele mai sensibile culturi sunt tomatele, castravetii si vinetele, infestarea plantelor are loc imediat dupa transplantarea lor, iar primele simptome se observa la 3-4 saptamani. Plantele atacate se vestejesc incepand de la baza, iar la final se usuca.

Prevenire. Cultivarea de soiuri rezistente, dezinfectia solului inainte de plantare, controlul rasadurilor, dezinfectarea uneltelor, distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare, contribuie la prevenirea atacului acestui daunator. Dezinfectia solului se efectueaza cu produse specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
2. Viermii sarma –Agriotes sp.

Raspandire. Viermii sarma sunt raspanditi pe tot globul. in tara noastra sunt semnalati in toate zonele, avand o adaptabilitate mare la o gama larga de tipuri de sol, gasind conditii optime de dezvoltare mai ales in solurile umede si grele.


Descriere. Adultii prezinta corpul alungit, ingustat posterior, de culoare brun-roscat pana la brun-negricioasa, de 7-11 mm lungime. Posternul prezinta o prelungire ca un pinten, care patrunde intr-o cavitate a mezosternului. Cu ajutorul acestui dispozitiv, insectele adulte ajunse intr-o pozitie nefavorabila de mers, revin la pozitia initiala executand un salt energic, avand loc si un pocnet caracteristic, de unde si denumirea de “gandaci pocnitori”.
Oul este oval, de 0.5 mm lungime, de culoare deschisa. Larva este denumita popular “vierme sarma” si are corpul alungit si subtire, care la completa dezvoltare este de 18-25 mm, de culoare galben pal pana la galben-brunie.
Pupa este de tip libera, de 7-10 mm lungime, la inceput de culoare deschisa dupa care devine bruna.

Biologie si ecologie

Dezvolta o generatie la 4-5 ani si ierneaza in sol ca larva de diferite varste si ca adult. Adultii apar primavara, cand temperatura ajunge la 15ºC (in a doua jumatate a lunii aprilie). Femela depune ouale sub bulgarii de pamant sau in crapaturi, ouale sunt depuse in grupuri de 3-20, adesea in siruri de cate 4-5 bucati. Fiecare femela depune cate 150-200 oua, acestea sunt mici, transparente, fiind dificil de observat cu ochiul liber, de 0.5 mm lungime. Larvele apar dupa 3-4 saptamani de incubatie, larva avand 9 mm lungime, este transparenta si putin vizibila.

Plante atacate si daune. Pagubelor produse de viermii sarma coincid cu perioada rasaritului sau apar in primele faze de vegetatie ale plantelor. Dupa cateva zile de la plantare, planta atacata se distinge usor prin aspectul ofilit. Larva patrunde aproape de radacina, in zona coletului si se hraneste cu interiorul tulpinii, urcand apoi pana in partea inferioara. Plantele atacate sunt distruse, iar cultura trebuie reinsamantata. Larvele sunt polifage hranindu-se cu partile aeriene ale plantelor, preferand cerealele, plantele care alcatuiesc pajistile, tuberculiferele si radacinoase. Dintre cereale, porumbul este cel mai afectat, in deosebi in perioada rasaririi plantelor si in primele faze de vegetatie, cand larvele ataca boabele pe cale de germinare sau radacinile abia formate. La radacinoase si tuberculifere, viermii sarma produc galerii in interiorul acestora si se instaleaza microorganisme patogene care duc la putrezirea acestora.

Combatere. Pentru prevenire sunt recomandate aratura de toamna si vara, cultivarea de plante mai putin atacate de viermii sarma (mazare, fasole, linte, bob, rapita, mustar, coriandru etc.). Combaterea chimica se realizeaza prin aplicarea tratamentelor la sol cu produse specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs


Este indicata si dezinfectia solului cu produse specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
3. Viermele vestic al radacinilor – Diabrotica virginifera virginifera

Raspandire. Specie originara din America Centrala sau de Sud, in Europa a fost semnalata in 1992, in Jugoslavia, intr-un camp de porumb. In Romania a fost semnalat in anul 1997, in judetele Arad si Caras-Severin, de unde s-a raspandit in toate zonele tarii.

Descriere. Adultul are corpul de culoare galbena spre verde si prezinta dimorfism sexual (femela se poate deosebi de mascul prin aspectul exterior). Femela are corpul de 4.2-6.8 mm lungime, de culoare galbena pana la verde, iar pe elitre prezinta trei benzi longitudinale care se pot contopi. Masculul are corpul de 4.4-6.6 mm lungime, cu elitrele de culoare neagra sau putin mai intunecata. Oul are lungime de 0.5 mm, de forma ovala si de culoare galbuie.
Larva este subtire, alungita, de culoare alba cu capul negru, iar la maturitate lungimea corpului ajunge la 13 mm. Pupa este libera, de culoare albicioasa.

Biologie si ecologie

Are o singura generatie pe an si ierneaza in stadiu de ou. Eclozarea oualor si aparitia larvelor incepe la mijlocul lunii mai si se termina la inceputul lunii august. Primele pupe apar la sfarsitul lui iunie si pot fi intalnite pana la sfarsitul lui august, cand apar adultii. Adultii sunt prezenti in culturile de porumb din iunie pana in octombrie. O femela depune 400-1087 oua, iar depunerea pontei are loc aproape in exclusivitate in culturile de porumb, in sol, pana la adancimea de 35 cm.

Plante atacate si daune. Ataca atat in stadiul de adult, cat si de larva, pagubele importante sunt produse de larve. Principala cultura atacata este cea de porumb, insa larvele se pot dezvolta pe alte 22 specii plante. Adultul este polifag, ataca de preferinta porumbul, dar si alte specii de graminee.
Larvele sunt oligofage si se hranesc cu radacinile mai multor specii de graminee.

Combatere. Se bazeaza pe respectarea rotatiei si asolamentului, data semanatului si recoltarea porumbului, rezistenta plantei etc.
Masurile chimice se aplica cu precadere pentru combaterea larvelor si mai putin impotriva adultului.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs