Tripsul

Tom Botanistul, ajutor in gradina acum 5 ani

 

1.Tripsul graului- Haplothrips tritici

Raspandire
Specie semnalata la sfarsitul secolului al XIX-lea, in fosta Uniune Sovietica. In Romania prezinta raspandirea geografica si plante gazda, din Campia Dunarii pana la altitudinea de 2000 m.

Descriere
Adultul are corpul de 1.2-1.5 mm lungime, de culoare brun-inchis spre negru, aripile sunt inguste cu o nervura. Larva este de culoare rosu portocaliu, dar capul, picioarele si ultimul segment abdominal sunt negre.

Tripsul graului

Tripsul graului

Tripsul graului oua

Biologie si ecologie
Specie monovoltina, cu o generatie pe an, care se dezvolta din mai pana in iunie-iulie anul urmator, din care cca. 57 de zile pe planta gazda si restul de 309 in sol. O femela depune 20-22 oua. Larvele primare apar in mai-iunie pe glume si inflorescente, iar cele secundare dupa alte 2-4 zile. Densitatea larvelor poate fi de 10-70/spic, iar durata vietii de 20-30 zile.

Plante atacate si daune
Spicul poate fi distrus partial sau complet, dupa cum atacul se manifesta la rahisul spicului (atac radial) sau la inflorescente (atac floral). Organele afectate prezinta ofiliri, ingalbeniri sau albiri, urmate de modificari de forma. Atacul este mai puternic in cazul cand inspicarea are loc mai tarziu sau se prelungeste mult peste perioada normala si poate determina fenomenul cunoscut drept albeata spicelor, totala sau partiala.

Tripsul graului planta atacata

Tripsul graului planta atacata

Combatere:
Aratura adanca la 20-25 cm asigura disparitia a 90% din larve care sunt incorporate cu resturile vegetale in sol. Tratamente chimice cu diferite produse avizate cum ar fi Actara (0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha), Decis Mega 50 EW (0.15 l/ha), Faster 10 CE (0.15 l/ha), Fury 10 CE (0.1 l/ha), Kaiso Sorbie 5 WG (0.15 kg/ha) etc.

2.Tripsul secarei- Haplothrips aculeatus

Raspandire
In Romania specia este cunoscuta din zonele de stepa pana la munte. Este intalnita frecvent pe cereale, dar cu preferinta evidenta pentru secara.

Descriere
Are corpul de culoare neagra, de 2 mm lungime, masculii fiind mai mici decat femelele. Oul este ovoid si translucid, iar larvele sunt rosii-portocalii, de 1.8 mm lungime. Pupa este aceeasi culoare ca larva si are 1.7 mm lungime.

Tripsul secarei

Tripsul secarei

Tripsul secarei adult larva

Tripsul secarei

Biologie si ecologie
Au o generatie pe an si ierneaza ca adult in resturile vegetale ale plantelor atacate. Adultii si larvele populeaza teaca ultimei frunze, depun oua si se hranesc cu organele spicului, florile si boabele aflate in faza de lapte-ceara. Dezvoltarea unei generatii de la depunerea oualelor dureaza 50-56 zile.

Plante atacate si daune
Specie semnalata pe numeroase plante gazda, spontane sau cultivate (coada vulpii, ovaz, papura, lucerna, lumanarica, gazon, grau, secara, trifoi, porumb etc).

Combatere:
Aratura adanca la 20-25 cm asigura disparitia a 90% din larve care sunt incorporate cu resturile vegetale in sol. Tratamente chimice cu diferite produse avizate cum ar fi Actara (0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha), Decis Mega 50 EW (0.15 l/ha), Faster 10 CE (0.15 l/ha), Fury 10 CE (0.1 l/ha), Kaiso Sorbie 5 WG (0.15 kg/ha) etc.

3.Tripsul orzului- Limothrips denticornis

Raspandire
Este specific culturii de secara, raspandit in toata Europa, Africa si America de Nord. Speciile de graminee sunt preferate de aceasta insecta.

Descriere
Adultul are corpul de 1.3-1.6 mm lungime, de culoare galben-brun inchis. Ultimul segment abdominal este ascutit, nealungit in forma de tub. Ovipozitorul este scurt, format din doua perechi de valve dintate.

Tripsul orzului

Tripsul orzului adult

Biologie si ecologie
Specii cu 2 generatii anuale, prima se dezvolta pe tecile frunzelor de cereale in toamna, iar cea de-a doua in spicele cerealelor, primavara.

Plante atacate si daune
Se hraneste cu diferite graminee cultivate (grau, orz, secara etc) si spontane. Atacul se manifesta la spice, provocand atrofieri partiale, terminale sau bazale, cat si atrofieri totale. La tulpina atacul se manifesta sub forma de incovoieri si rasuciri, in regiunea superioara a ultimului internod si la teaca spicului, provocand macule albe cu nuante rosietice.

Combatere:
Aratura adanca la 20-25 cm asigura disparitia a 90% din larve care sunt incorporate cu resturile vegetale in sol. Tratamente chimice cu diferite produse avizate cum ar fi Actara (0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha), Decis Mega 50 EW (0.15 l/ha), Faster 10 CE (0.15 l/ha), Fury 10 CE (0.1 l/ha), Kaiso Sorbie 5 WG (0.15 kg/ha) etc.

4.Tripsul ovazului- Stenothrips graminum

Raspandire
Specie intalnita in Europa, mai putin cunoscuta in Asia si America de Nord. In Romania este semnalata in multe biocenoze, din Dobrogea pana in Carpati.

Descriere
Femela are corpul de 0.9-1.1 mm lungime, de culoare galbena-cenusiu sau cafenie, iar masculii de 0.8-0.9 mm lungime.

Tripsul ovazului

Tripsul ovazului

Biologie si ecologie
Specie cu o generatie la 1-2 ani, ierneaza ca adult in sol la 30-50 cm adancime, in celule alcatuite din granule fine de sol. Dupa hranire, femelele depun ponta, timp de 7-12 zile, cate 3-4 oua/zi (aproximativ 100 oua), iar pe spic pot fi cca. 115 oua. Dupa o perioada de incubatie de cca. 7 zile, apar larvele, care se hranesc cu organele florale sau boabele in faza de lapte-ceara, timp de oua saptamani.

Plante atacate si daune
Specie cunoscuta pe graminee spontane, pe cereale cultivate, etc. Prin modul de hranire (absorbtia sucului celular), determina aparitia de pete decolorate pe frunze, teci, tije si palee, ofilirea acestora .

Tripsul ovazului planta atacata

Combatere:
Aratura adanca la 20-25 cm asigura disparitia a 90% din larve care sunt incorporate cu resturile vegetale in sol. Tratamente chimice cu diferite produse avizate cum ar fi Actara (0.02%), Biscaya 240 OD (0.16 l/ha), Decis Mega 50 EW (0.15 l/ha), Faster 10 CE (0.15 l/ha), Fury 10 CE (0.1 l/ha), Kaiso Sorbie 5 WG (0.15 kg/ha) etc.

5.Tripsul plantelor de sera- Heliothrips haemorrhoidalis

Raspandire
Specie originara din America tropicala, de unde s-a raspandit pe tot globul. In Romania este intalnita numai in conditii de sera.

Descriere
Adultul are corpul de culoare brun-negricioasa, de 1.2-1.5 mm lungime. Larva este de culoare brun-galbuie, de 1 mm lungime.

Biologie si ecologie
Daunatorul se dezvolta in conditii naturale numai in zonele foarte calde si ierneaza in stadiul de ou. Cu ajutorul oviscapului, femela depune oua in limbul foliar. Dupa o perioada de incubatie de 5-6 zile apar larvele care se hranesc prin inteparea epidermei frunzelor.

Tripsul planteleor de sera adult

Tripsul planteler de sera adult

Plante atacate si daune
Tripsul plantelor de sera se dezvolta in conditii de camp, in zonele foarte calde pe citrice, avocado, mango, cafea, vita de vie, mar, par, culturi de ceai, spanac, muscata, etc. In conditii de sera produce pagube unui numar mare de plante: azalee, ficus, trandafir, garoafe, crizanteme, etc. Ataca frunzele, lastarii si florile producand pete de culoare alba. Atacul pe flori duce la deformarea acestora. La atacuri puternice are loc necrozarea totala sau partiala a organelor, plantele atacate raman mici, iar fructificarea este redusa.

Tripsul plantelor de sera adut larva

Tripsul plantelor de sera planta atacata

Combatere:
La atacuri puternice se recomanda aplicarea de produse chimice de combatere, utilizand insecticide ca Mospilan 20 SG (0.06%), Actara (0.02%), Confidor Energy (0.08%), Fastac 10 EC (0.02%), etc.

6.Tripsul californian- Franklinella occidentalis

Raspandire
Este originara din America de Nord (existenta din Canada pana in Mexic). In Statele Unite ataca plantele cultivate in camp ca piersic, cais, prun, grapefruit, bumbac, sfecla, fasole, tomate, trandafiri, garoafe, gerbera, violete de Parma, crizanteme, etc. In Romania se dezvolta cu precadere in sere, insa in ultimii ani s-a semnalat prezenta sa si in camp.Descriere
Femela are corpul de culoare variabila, de culoare galben-deschis pana la brun-inchis, de 1.2-1.9 mm lungime. Masculul este de talie mai mica, de 0.9 mm, de culoare galbena deschisa. Larva dupa ecloziune este alba, devenind galbena in stadiile mai avansate.

Tripsul californian

Tripsul californian adult

Biologie si ecologie
Ierneaza ca adult in sol si ca larva matura in bobocii si mugurii florali. In Romania perioada de incubatie dureaza 4-13 zile fiind puternic influentata de variatiile de temperatura. Dupa ecloziune larvele strabat epiderma tesutului vegetal, iesind la suprafata unde se hranesc timp de 6-19 zile.

Plante atacate si daune
In general larvele si femelele adulte sunt fitofage, hranindu-se prin sugerea sucului celular sau cu polen si nectar. Pe frunzele plantelor ornamentale atacate, se poate remarca existenta unei culori argintii, datorita deformarii tesuturilor atacate. Daunatorul produce pagube importante culturilor de tomate, ardei, castraveti, unele specii floricole (garoafe, gerbera, crizanteme) din sera. Cand atacul are loc inainte de inflorire, bobocii florali nu se mai deschid. Atacul tripsilor deseori se confunda cu atacul acarienilor.

Combatere:
La atacuri puternice se recomanda aplicarea de produse chimice de combatere, utilizand insecticide ca Mospilan 20 SG (0.06%), Actara (0.02%), Confidor Energy (0.08%), Fastac 10 EC (0.02%), etc.

Buna! Ai nevoie de ajutor?

Am nevoie de ajutor

22 de comentarii la “Tripsul

  1. Buna ziua.Doresc sa-mi spuneti ,daca doriti, daca din produsele prezentate mai sus merge combinatia dintre Mospilan Confidor/Fastac sau Actara Confidor/Fastac pentru un efect mai puternic contra tripsului.Sau , poate , o alta combinatie intre cele 4 produse prezentate.

  2. avem o cultura de ardei gras “Bianca” si dupa ploile din primavara-vara aceasta ne-am trezit cu o invazie de trips californian si nu mai scapam de el problema este ca pe timp de iarna avem in sera flori pentru primavara viitoare. Am facut tratamente cu ce am stiut , de ex:laser -vertimec,vertimec- actara, mavric -reldan,laser-novadim
    vertimec-nurelle si nu mai stim ce sa dam pentru a scapa de el. Ce ne mai recomandati dumneavoastra,pentru acuma dar si pentru timp de iarna sau dupa arat. Astept raspunsul dumneavoastra.. Multumesc anticipat

  3. am o cultura de crizanteme in solar si de 2 luni ma confrunt cu un atac masiv de trips am facut tratamente repetate cu laser, actara, confidor si din doua in doua zile si tot nu reusesc sa ii distrug. Anul acesta recolta este compromisa ce pot face pentru la anul sa nu mai intampin aceasta problema.

    • Este bine sa incercati sa faceti un tratament de sterilizare si dezinfectare si a serei si meselor pe care sunt puse plantele, pentru ca este posibil pe acolo sa se ascunda larve si oua, iar tratamentele pe care le aplicati la plante sa nu le afecteze daca nu ajung direct pe ele.

  4. va rog frumos sa imi spune-ti care insecticide le pot combina pt a scapa de strips va multumesc

  5. la ardei planta matura cat actara si cat confidor sa pun la pulverizator de 15 litri pentru combaterea tripsului?

    • Un plic de Actara de 1.5 g se dilueaza in 6 l de apa iar Confidor se dilueaza 10 ml la 8-10 l de apa.

        • Daca un plic de Actara de 1.5 g se dilueaza in 6 l de apa iar Confidor se dilueaza 10 ml la 8-10 l de apa, inseamna ca pentru 15l de apa sunt necesare aproximativ 2 plicuri si jumatate Actara si 15 ml Confidor.

  6. Gardul viu din lemn cainesc este atacat de trips.Frunzulitele au fost mancate.Cu ce se poate intervenii pentru a elimina daunatorul.

  7. Am o plantatie de capsune si am constatat ca unele flori au fost atacate de tripsi.Cu ce as putea sa dau?Capsunele sunt in faza de boboc floral.

  8. Am solarii cu lori la ghivece. Am tratat tripsul cu eficientă in cele din urma cu Match si apoi cu laser plus fastac. Insa am descoperit langa solar trips atacand vita de vie. O stropesc si pe ea? Mai am langa solarii un rand de pruni. Pot migra si pe frunzele de prun? Multumesc mult

    • Desigur, trebuie tratata si vita de vie si pomii fructiferi, deoarece daunatorii se vor inmulti si se vor extinde.

Alătură-te discuției:

*