Coropisnita (Gryllotalpa gryllotalpa) – identificare si combatere

coropisnita-identificare-combatere

Coropisnita este o specie raspandita in Europa, Asia Centrala si de Vest, Africa de Nord si Africa Centrala. In tara noastra este intalnita in toate zonele, in special in gradinile de legume, sere, solarii si rasadnite, cu soluri bogate in materie organica, unde produce pagube considerabile. Este semnalata, de asemenea, si in culturi de camp.

Adultul are corpul robust, alungit, aproape cilindric, de culoare brun-castanie, mai inchis pe fata dorsala si mai deschis pe fata ventrala (aproape galben), cu tegumentul pubescent. Lungimea corpului variaza intre 35-50 mm. Oul este sferic, de culoare alb-galbui. Larva se aseamana cu adultul, dar este de dimensiuni mai mici, iar aripile nu sunt dezvoltate.

Biologie si ecologie

Coropisnita ierneaza ca adult sau ca larva de varsta a III-a, in sol, la o adancime de 30-40 cm. Dezvolta o generatie la 2 ani. Adultii apar primavara, in luna mai. In luna iunie, femelele dupa imperechere, sapa galeri in sol la 10-15 cm adancime. Aceste galerii ca se termina cu niste cuiburi de marimea unui ou, cu peretii netezi. In aceste cuiburi isi depun ponta. Incubatia dureaza in medie 15-20 zile, iar larvele aparute raman cateva zile in cuib, dupa care incep sa sape galerii superficiale orientate in toate directiile.
Pana in toamna larvele naparlesc de doua ori, apoi se retrag pentru hibernare. In anul urmator larvele trec prin alte trei naparliri si se transforma in adulti, stadii in care hiberneaza. Adultii parasesc locurile de hibernare in februarie-martie si trec in rasadnita.


Plantele atacate si daune

Coropisnita are un regim de hrana omnivor, hranindu-se cu substrat vegetal, dar si cu prada vie (rame, diverse larve sau insecte). Daunele produse sunt directe, prin roaderea sistemului radicular al plantelor (reteaza tulpinile in momentul rasaririi sau repicarii) sau indirecte prin galeriile sapate pentru deplasare, scotand la suprafata solului, semintele incoltite sau plantele tinere. Plantele atacate se vestejesc si se apleaca pe sol, smulgandu-se usor. Este considerata cea mai periculoasa specie polifaga a plantelor legumicole, atat in rasadnite, cat si in gradinile de legume. Ataca tomatele, ardeiul, vinete, castraveti, ceapa, morcov, cartof, tutun, ridichii, varza, conopida etc. Larvele produc cele mai mari pagube. Atacul se manifesta in vetre, putand fi recunoscut prin mici ridicaturi la suprafata solului (mai ales dupa ploaie sau irigare).

Combatere. Se recomanda efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
×

Te ajutăm
să ai grijă de plantele tale

Dacă nu ai găsit încă soluții în articolele noastre sau în discuțiile precendete, începe o discuție nouă iar specialiștii noștri îți vor sări în ajutor.

Discuție nouă despre

ÎNCEPE O DISCUȚIE DESPRE
Alege

Mărimea maximă a documentului este 60 Mo.

Adaugă
Ajută dacă atașezi câteva Imagini sau Clipuri maximum 15 sec

Informația ta:

Numele tău trebuie să conțină maxim 30 de caractere. Dacă dorești să transmiți detaliile problemei cu care te confrunți, te rugăm să completezi celelalte câmpuri.


Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile