Inmultirea plantelor decorative de interior

Publicat pe: 10 ianuarie 2024 Modificat pe: 9 aprilie 2024

inmultirea plantelor, butasirea, divizarea, stoloni, rizomi
Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Majoritatea plantelor de interior se inmultesc prin inmultire vegetativa. Aceasta metoda de reproducere a plantelor se realizeaza prin folosirea unor parti ale plantei, cum ar fi frunzele, tulpinile sau radacinile. Aceste parti, numite organe vegetative, au capacitatea de a forma radacini si de a se transforma in plante noi.

In functie de organul sau fragmentul de organ folosit ca mijloc de reproducere a plantei, inmultirea vegetativa se poate realiza prin urmatoarele procedee:

  • inmultirea prin butasi;
  • inmultirea prin divizarea tufei;
  • inmultirea prin drajoni;
  • inmultirea prin stoloni;
  • inmultirea prin bulbi;
  • inmultirea prin tuberculi;
  • inmultirea prin rizomi;

1. Inmultirea plantelor decorative de interior prin butasi

Butasirea este o metoda de inmultire a plantelor care se realizeaza prin folosirea unor fragmente de planta (varfuri de lastari, fragmente de lastari, fragmente de tulpini florale, frunze intregi, fragmente de frunze, fragmente de radacini). Butasii detasati de planta mama si pusi in conditii favorabile de inradacinare pot genera plante noi.

Momentul optim pentru butasire pentru majoritatea speciilor este primavara, dupa ce plantele si-au reluat cresterea vegetativa intensa (martie-mai).

Tipurile de butasi se clasifica in functie de natura organului prelevat si de consistenta tesuturilor din care acesta este constituit.

  • butasi de varf de lastari, erbacei (Crizanteme, Garoafe, Planta-crevete, Fuchsia, Kalanchoe, Muscatele), semilemnificati (Dafinul, Leandrul) sau lemnificati (Clerodendrum);
  • butasi de fragmente (tronsoane) de lastari sau tulpina, erbacei (Colocasia, Cordyline, Philodendron), semilemnificati (Dafinul, Leandrul) sau lemnificati (Clerodendrum);
  • butasi de fragmente (tronsoane) de tulpini florale, erbacei (Echeveria, Zambila, Orhideea Phalaenopsis);
inmultire-butasi-varf
  • butasi de frunze intregi, erbacei (Kalanchoe, Peperomia, Saintpaulia);
  • butasi de fragmente de frunze, erbacei (Begonia, Sansevieria, Streptocarpus);
  • butasi de fragmente de radacina, erbacei (Nemtisor, Mac) sau lignificati (Aralia, Floare de colibri, Clerodendrum, Cerceii doamnei)

Factorii de mediu sunt esentiali pentru declansarea proceselor de inradacinare si regenerare a noilor plante.

Temperatura – Valorile optime pentru inradacinare variaza in functie de specie. Pentru unele specii, cum ar fi Garofitele si Fuchsia, temperatura optima este de 15°C-16°C. Pentru alte specii, cum ar fi Croton si Ficus, temperatura optimă este de 25°C-28°C.

Lumina – In primele zile de la plantarea butasilor, lumina trebuie sa fie difuza. Dupa aceea, se poate creste intensitatea luminii, in functie de specie.

Umiditatea – Umiditatea din substrat trebuie sa fie constanta, la un nivel moderat. Umiditatea atmosferica este esentiala, deoarece butasii lipsiti de radacini nu pot inlocui apa pierduta prin transpiratie. Prin urmare, umiditatea atmosferica trebuie sa fie constanta, la valori ridicate (90-95 %). Acest lucru se poate realiza prin pulverizari repetate ale butasilor. Dupa aparitia calusului si a primordiilor radiculare, umiditatea atmosferica poate fi scazuta la 80-85%. Acoperirea butasilor cu materiale precum folie perforata sau tifon poate contribui, de asemenea, la mentinerea unei umiditati atmosferice corespunzatoare.

2. Inmultirea plantelor decorative de interior prin divizarea tufei

Divizarea tufei este o metoda de inmultire vegetativa care consta in separarea unei plante adulte in mai multe plante mai mici, fiecare cu propriile radacini.

Aceasta metoda este potrivita pentru plantele care cresc sub forma de tufa, cum ar fi: Anthurium, Gerbera, Strelitzia, Asparagus, Aspidistra, Chlorophytum, Feriga, Sansevieria.


Lastarii si frunzele unei tufe cresc din mugurii situati la baza radacinilor sau in zona coletului. Plantele care pot fi divizate trebuie sa fie mature, adica sa aiba cel putin 2 ani de la plantare. Fiecare diviziune de planta rezultata in urma separarii are deja un sistem radicular si partea aeriana formate, astfel ca singurul lucru care trebuie facut este plantarea intr-un ghiveci nou.

Cum se realizeaza divizarea tufei?

  • Scoateti planta din ghiveci si indepartati cu grija pamantul din jurul radacinilor;
  • Folositi o unealta ascutita si dezinfectata pentru a separa tufa in mai multe plante, fiecare cu propriile radacini;

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
  • Plantati fiecare planta in ghivece separate, folosind un amestec de pamant adecvat pentru specia respectiva;
  • Udati plantele cu grija;
  • Nu se recomanda administrarea ingrasamintelor bogate in azot imediat dupa transplantare.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Plantele noi vor incepe sa se dezvolte in curand. Este important sa le oferiti suficienta lumina, apa si nutrienti pentru a le ajuta sa se dezvolte.

Cel mai bun moment pentru a diviza o tufa este primavara devreme, cand plantele incep sa se dezvolte din nou. Speciile care infloresc primavara pot fi divizate toamna, dupa incheierea infloririi.

3. Inmultirea plantelor decorative de interior prin drajoni

Drajonii sunt lastari care cresc din mugurii situati pe radacini, la unele plante de apartament, cum ar fi Agava, Aloe, Bromelia, Bananier si Sansevieria.

Inmultirea prin drajoni este o metoda de inmultire vegetativa care consta in desprinderea drajonilor de planta mama atunci cand acestia au 5-10 cm lungime si suficiente radacini. Drajonii se planteaza apoi individual, intr-un amestec de pamant adecvat pentru specia respectiva. Perioada optima de inmultire prin drajoni este primavara devreme, cand plantele incep sa creasca din nou.

inmultire-drajoni

4. Inmultirea plantelor decorative de interior prin stoloni

Stolonii sunt tulpini lungi, subtiri, flexibile, care cresc din baza plantei. La capatul lor se formeaza rozete de frunze, care pot avea sau nu radacini. Stolonii se intalnesc la urmatoarele plante de apartament: Voalul miresei, Lacramioara, Haworthia (planta suculenta), Feriga de camera, Panseluta.

Stolonii se pot dezvolta fie sub pamant (Lacramioara), fie deasupra pamantului (Voalul miresei, Feriga de apartament, Panseluta). Rozetele de frunze si radacinile se formeaza doar atunci cand stolonul ajunge in contact cu pamantul (Haworthia – planta suculenta, Feriga, Panseluta) sau chiar si atunci cand acesta atarna in aer (Voalul miresei).

Pentru a inmulti plantele prin stoloni, rozetele se desprind de pe tulpini atunci cand au 4-5 frunze si radacini bine formate. Acestea se planteaza apoi individual, intr-un amestec de pamant adecvat pentru specia respectiva.

inmultire-stoloni

5. Inmultirea prin bulbi

Bulbul este un organ subteran format dintr-o tulpina scurta, numita disc, care poarta in partea superioara muguri si frunze ingrosate, care servesc la depozitarea substantelor de rezerva. In partea inferioara bulbul prezinta radacinile.

Frunzele ingrosate pot fi:

  • Tunicate: acopera complet bulbul, formand un strat protector (lalele, narcise, zambile, brandusa);
  • Solzoase: acopera partial bulbul, formand solzi (crinii).

Bulbii sunt organe subterane care se gasesc la plantele perene. Acestea au o perioada de repaus anual, care poate fi vara sau iarna, in functie de specie.

Plantarea bulbilor se face cand acestia ies din perioada de repaus, in functie de sensibilitatea lor la temperatura. Speciile care infloresc primavara, cum ar fi lalelele si zambilele, au nevoie de o perioada de repaus in timpul verii. Bulbii acestor specii se scot vara (cand partile vegetative aeriene s-au uscat in proportie de cel putin 70 %). Bulbii scosi se zvanta bine, se sorteaza si se pastreaza intr-un loc cald, uscat si bine aerisit.

inmultirea-bulbi

6. Inmultirea prin tuberculi

Tuberculii sunt organe subterane transformate din tulpini. Acestia sunt caracterizati prin tesuturile ingrosate, care servesc la depozitarea substantelor de rezerva. La capatul tuberculilor se gasesc muguri, care dau nastere organelor vegetative aeriene. La Violeta de Alpi si Gloxinia, formatiunea subterana ingrosata se numeste si ea tubercul, dar in acest caz este vorba doar de hipocotilul (=portiune din tulpina unei plantule cuprinsa intre cotiledoane si baza radacinii) plantei, care se ingroasa prin cresterea volumului celulelor si ingrosarea peretilor acestora.

Inmultirea prin tuberculi se realizeaza la sfarsitul perioadei de repaus, prin plantarea directa.

Inmultirea prin tuberculi se face in diferite perioade ale anului, in functie de specie. La Anemone si Cyclamen, tuberculii se planteaza toamna. La Begonia, Caladium, Gloriosa si Gloxinia, tuberculii se planteaza primavara devreme, in februarie-martie.

Tuberculii sunt foarte sensibili la deshidratare, asa ca se pastreaza in perioada de repaus stratificati in turba fibroasa, singura sau in amestec cu rumegus, la temperaturi moderate si umiditate ridicata.

7. Inmultirea prin rizomi

Rizomii sunt organe de stocare si inmultire a plantelor erbacee perene. Ei sunt, de fapt, tulpini subterane transformate, care cresc orizontal sub pamant.

Rizomii au rol in:

  • Stocarea substantelor de rezerva, cum ar fi amidonul, zaharurile si proteinele. Aceste substante sunt folosite de planta pentru a supravietui in timpul iernii sau in perioadele de seceta.
  • Inmultirea vegetativa. Rizomii se pot fragmenta si fiecare fragment poate da nastere unei noi plante.

Rizomii au o varietate de forme si dimensiuni, in functie de specie. De exemplu, rizomii de iris sunt lungi si carnosi, in timp ce rizomii de calla sunt scurti si ingrosati.

Perioada de inmultire si separare a rizomilor este diferita, in functie de specie. Astfel, la Iris, inmultirea prin rizomi se practica vara, dupa inflorire, toamna si primavara devreme.

Plantarea rizomilor se poate face la sfarsitul lunii martie, in ghivece.

Exemple de plante cu rizomi: Iris, Canna, Calla, Alstroemeria, Ghimbir, Turmeric.

inmultire-rizomi

Concluzie

Inmultirea vegetativa a plantelor de interior este o modalitate eficienta de a obtine noi plante, fara a fi nevoie sa plantezi seminte. Este o metoda relativ simpla, care poate fi realizata chiar si de catre incepatori. Exista mai multe metode de inmultire vegetativa a plantelor de interior, fiecare cu propriile sale avantaje si dezavantaje. Alegerea metodei potrivite depinde de tipul de planta pe care doriti sa o inmultiti.

Pentru a obtine rezultate bune, este important sa respectati urmatoarele recomandari:

  • Folositi plante sanatoase si puternice;
  • Realizati inmultirea in perioada de crestere a plantei;
  • Respectati instructiunile specifice pentru fiecare metoda de inmultire.
Alege planta sau dăunătorul
pentru a putea posta sau căuta în comunitate
lupa de căutare
Caută
Mar
plante-ornamentale-interior-ingrijire
Plante Ornamentale de interior
vita-de-vie-cultivare-ingrijire
Vita de vie
carabusul-de-mai-combatere
Carabusul de Mai
salcam-sfaturi-ingrijire
Salcam
tomate-cultivare-ingrijire
Tomate, Rosii
ardei-cultivare-ingrijire
Ardei
Leandru
conifere-sfaturi-ingrijire
Arbori si arbusti coniferi
thuja-sfaturi-ingrijire
Tuia
Par
pepeni-cultivare-ingrijire
Pepeni
Brugmansia
Dafin
daunatori-igiena-publica
Daunatori Pest Control
Muscata
crizanteme-sfaturi-ingrijire
Crizanteme
Palmieri
platan-sfaturi-ingrijire
Platan

Discuție nouă despre

Despre Alege
în Comunitatea Botanistii poți să:
creion

Modifică

desen discutie 2 oameni

citești și participi la discuții despre Inmultirea plantelor decorative de interior

Scrii o postare nouă:
Informația ta:

Numele tău trebuie să conțină maxim 30 de caractere. Dacă dorești să transmiți detaliile problemei cu care te confrunți, te rugăm să completezi celelalte câmpuri.

Mărimea maximă a documentului este 60 Mo.

Adaugă
Ajută dacă atașezi câteva Imagini sau Clipuri maximum 15 sec


Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile