Ingrijirea rasadurilor

Tom Botanistul, ajutor in gradina acum 3 years

Pentru a obtine un rasad de calitate trebuie executate o serie de lucrari de ingrijire:
Repicatul rasadurilor este lucrarea de transplantare a rasadurilor din semanatura deasa la distante mai mari pentru a putea beneficia de conditii bune de lumina si nutritie. Lucrarea se executa in functie de specie la momente diferite, cel mai indicat moment fiind cand plantele au frunzele cotiledonale bine evidentiate si cand apare prima frunza adevarata.
Pentru ca repicatul sa se desfasoare in conditii bune, inainte de executarea operatiei rasadurile se uda foarte bine iar scoaterea lor din semanatura se face obligatoriu in grup si doar in cantitatile care se vor repica in urmatoarele doua ore. Repicatul nu se executa in zilele prea insorite pentru a nu se deshidrata usor plantutele.
varza-8Repicatul se executa cu ajutorul unor plantatoare, manual, avand grija la respectarea unor reguli privind adancimea de repicare. Astfel, tomatele se repica mai adanc pana aproape de punctul de insertie al frunzelor cotiledonale, ardeiul si vinetele doar cu 1 cm mai adanc, iar salata si gulioarele la aceesi adancime la care au stat in semanaturi. Imediat dupa repicat se uda cu stropitoarea cu sita si se umbresc 2-3 zile.
Repicatul se poate face in :pat nutritiv, substrat nutritiv, cuburi nutritive, ghivece de diferite tipuri.
Patul nutritiv – pe solul serei se aseaza amestecul, in grosime de 10-15 cm. Repicatul se face la distanta de 7-10 cm intre randuri si intre plante pe rand. Inainte de plantare cu 10-15 zile se taie amestecul in cuburi care se vor planta la locul definitiv.
Varianta pe substrat nutritiv este asemanatoare cu cea pe pat nutritiv doar ca rasadurile nu se mai individualizeaza inainte de plantare.
Cuburile nutritive se confectioneaza din amestecuri nutritive afanate si cu umiditate corespunzatoare, la care se pot adauga ingrasaminte chimice sau alte materiale care sa le imbunatateasca insusirile fizico-chimice.
Imbunatatirea insusirilor fizice si chimice ale amestecurilor destinate repicarii se poate face utilizand o serie de produse chimice hidrofile.
Ghivecele din material plastic pot fi de forma tronconica sau prismatica, cu orificii la partea inferioara. Aceste ghivece au peretii rigizi sau flexibili si pot fi utilizate pentru repicatul rasadurilor destinate culturilor din sere. Prezinta avantajul ca se manevreaza, se curata si se dezinfecteaza usor.
Ghivecele din polietilena se confectioneaza usor si prezinta avantajul ca se poate utiliza polietilena uzata. Fasii de 15-20 cm de polietilena se ruleaza sub forma unor pungi fara fund si se prind cu ace sau cu sarma. Se aseaza pe solul seghivecerei, se umplu cu amestec in care se repica rasadurile.
Au avantajul ca amestecul nu este presat iar radacinile se dezvolta foarte bine. Rezultatele foarte bune s-au obtinut la varza la care se obtin rasaduri cu un sistem radicular bine dezvoltat.
Ghivecele din turba sunt foarte mult utilizate in ultima vreme pe plan mondial si in tara noastra. Fiind confectionate din turba 70-75%, celuloza 20-25% , uree 2-3% la care se adauga un liant, aceste ghivece prezinta avantajul ca se planteaza odata cu rasadul, fiind biodegradabile si asigurand in acest fel un procent foarte ridicat de prindere a rasadurilor.
Exista mai multe tipuri de ghivece si anume:


Jiffy-pots
– sub forma de trunchi de piramida sau de con;

1

Jiffy-strips -au forma de trunchi de piramida si sunt prinse cate 6 sau 12.

 

2

Jiffy- seven sau ghivece se pastila ( cu diametrul de 30, 42, 50 mm si o inaltime de 10 mm), aceste pastile se pun in apa inainte de utilizare, dupa umectare isi maresc volumul de 7 ori.

 

3

Papier- pots sunt confectionate din hartie in forma hexagonala, lipide cu adeziv sub forma unui fagure. Inainte de repicare se umplu cu pamant si se aseaza pe solul serei iar in momentul in care se uda adezivul se dezvolta iar ghivecele de individualizeaza.

 

4

Ghivecele din pamant ars se utilizeaza din ce in ce mai putin datorita faptului ca sunt casante, grele, dificil de manevrat si de pastrat.

 

5

Nutritia rasadurilor. Pentru a creste in bune conditii rasadurile  au nevoie de cantitati de elemente nutritive care se pot asigura prin substraturile de cultura si prin fertilizari faziale. De obicei se fac 2-4 fertilizari suplimentare cu ingrasaminte in concentratii scazute  0,2-1 %.

Ingrasaminte folosite la fertilizarea rasadurilor (g/100 l apa)

Ingrasamantul Epoca de aplicare Tomate Ardei, Vinete Castraveti, pepeni varza, conopida salata
Must de gunoi Inainte de repicat 1000 1000 1000 1000 1000
Azotat de amoniu 8-10 zile de repicat 50 100 100 400
10 zile inainte de plantare - - - 200 200
Superfosfat 10 zile de la repicat 400 200 200 60 -
10 zile inainte de plantare 400 250 400 600 200
Sulfat de potasiu 8-10 zile de la repicat 400 200 100 60 -
10 zile inainte de plantare 500 250 200 400 100
Sulfat de magneziu 10 zile inainte de plantare 50 20 15 10 10
Sulfat de mangan 10 zile inainte de plantare 30 15 10 5 5

La fertilizare se pot folosi si ingrasaminte foliare, mai ales in cazul in care se constata deficiente in fertilizarea cu azot.

rasaduri 3Pentru prevenirea atacului de boli si daunatori fertilizarea se face cu mare atentie, deoarece prezenta acestora pot compromite total rasadurile si ulterior culturile legumicole. Pentru commbatere se folosesc o serie de produse cu spectru larg de actiune si se vor respecta normele de aplicare si de protectie a muncii impuse.

Produse utilizate in combaterea agentilor patogeni la rasaduri:

Denumirea produsului si concentratia Agentul patogen sau daunatorul Perioada de aplicare si specia Observatii
Previcur Energy 0.25%;Topsin  70 WDG 0.05% Phythium debaryanum sp.; Rhizoctonia solani sp.; Fusarium sp. Inainte de semanat castraveti si pepeni galbeni Se trateaza amestecul din ghivece sau cuburi nutritive
Previcur Energy 0.2%, Captan 80 WDG 0.2%, Folpan 80 WDG 0.15% Phythium debaryanum sp.;Phythophtora parasitica, Rhizoctonia solani sp.; Dupa semanat tomate, ardei, vinete, varza, conopida, salata Se stropeste patul germinativ 10-15 suspensie /100 m2
Previcur Energy 0.25%; Folpan 80 WDG 0.2%;Merpan 50 WP 0.15%, Captan 80 WDG 0.2% Phythium debaryanum sp. Phythophtora parasitica, Rhizoctonia solani sp.; Rasarire-repicare toamte, ardei, vinete, varza, conopida, salata Se stropeste patul germinativ 20-25 suspensie /100 m2
Previcur Energy 0.25%; Folpan 80 WDG 0.2%;Merpan 50 WP 0.15%;Captan 80 WDG 0.2% Phythium debaryanum sp.; Phythophtora parasitica, Rhizoctonia solani sp.; Repicare-plantare tomate, ardei, vinete, varza, conopida, salata Se stropeste imediat dupa repicare 4-5 l suspensie/m2
Dithane M45 0.2% Alternaria solani tomate, patlagele, vinete tratamente foliare din 10 in 10 zile preventiv
Topsin 70 WDG WP 0.5%, Polyram DF 0.2%, Captan 80 WDG 0.2% Septora lycopersici tomate,patlagele, vinete Tratamente foliare din 10 in 10 zile preventiv
Systhane Plus 24 E 0.03%, Topas 100 EC 0.03%, Kumulus DF 0.3% Leveillula taurica ardei Tratamente foliare la aparitia atacului
Dithane M45 0.2% Pseudoperonospora cubensis; Pseudomonas lachrymans Castraveti si pepeni Tratamente foliare din 10 in 10 zile preventiv
Systhane Plus 24 E 0.03%, Kumulus DF 0.3 % Sphaerotheca fuliginea Castraveti si pepeni Tratamente foliare la aparitia atacului
Actara 25 WG 0.02%, Mospilan 20 SG 0.012 % Aphis fabae tomate, ardei, vinete, varza, conopida, salata Tratamente foliare la aparitia atacului
Confidor Energy 0.075% Mospilan 20 SG 0.04%;Trialeurodes vaporariorum tomate, ardei, vinete, varza, conopida, salata Tratamente foliare la aparitia atacului

Combaterea buruienilor la rasaduri este o lucrare obligatorie deoarece ele concureaza rasadurile pentru lumina si substantele nutritive. Combaterea lor se poate face prin plivit manual pe suprafete mici. Pe suprafete mari se recomanda utilizarea unor erbicide care sa combata atat buruienile monocotiledonate (Pantera 40 EC, Fusilade Forte), cat si pe cele dicotiledonate (Dual Gold, Stomp Aqua) si asigurand pe cat posibila o protectie pe intreaga perioada de producere a rasadului.

Cu 6-8 zile inainte de plantarea in camp rasadurile se pregatesc prin calire. Calirea reprezinta operatiunea de obisnuire a rasadurilor cu conditiile din camp. In acest scop se sisteaza fertilizarile, se reduc udarile si se aplica numai in caz de necesitate, iar aerisirile se fac din ce in ce mai des, pana la descoperirea totala a rasadurilor.

Calitatea rasadurilor de legume rasaduri-6

Rasadurile de legume care urmeaza a fi plantate trebuie sa raspunda unor cerinte si anume:

– sa fie capabile sa se obisnuiasca cu conditiile intalnite dupa plantare;

– sa valorifice conditiile de mediu in scopul obtinerii unor productii mari si de calitate;

Inainte de plantare rasadurile se sorteaza, alegand pentru plantare doar pe cele sanatoase si care corespund normelor tehnice de calitate. Pentru plantare rasadurile produse la cuburi sau ghivece se uda foarte bine , cele care nu au fost repicate se mocirlesc, iar in unele cazuri se procedeaza la fasonarea radacinilor ( varza, conopida pentru toamna) si la indepartarea unei parti din limb pentru a reduce pierderile prin transpiratie. De la locul de producere pana la locul de plantare rasadurile se pot transorta in ladite de diferite dimensiuni sau in pachete. Transportul e bine sa se execute  cat mai repede ( 5-6 ore) timp in care rasadurile se vor proteja impotriva deshidratarii cu rogojini sau polietilena.

 

Buna! Ai nevoie de ajutor?

Am nevoie de ajutor

Alătură-te discuției:

*