Informatii si sfaturi despre rotatia culturii

 

Prin practicarea monoculturii (cultivarea aceleiasi culturi pe un teren, mai multi ani), dupa o perioada de timp fertilizarea solului se epuizeaza, iar productiile sunt din ce in ce mai mici. Principalii factori in diminuarea productiei ii constituie inmultirea exagerata a buruienilor, bolilor si daunatorilor, scaderea fertilitatii solului (prin consumul unilateral de elemente nutritive), acumularea unor toxine, consumul unilateral de apa si alte consecinte care conduc la un fenomen extrem de nefavorabil cunoscut sub numele de “oboseala solului”.
Conditiile agrobiologice se refera la cerintele plantelor cultivate fata de rotatie in functie de particularitatilelor biologice si asigurarea unei rotatii rationale ale plantelor in asolament. Recomandarile generale sunt urmatoarele:

1.Instalarea la inceputul rotatiei a unei culturi cu efect ameliorator asupra intregului ciclu de rotatie. Rotatia incepe, de regula, instaland culturi cu efect ameliorator asupra insusirilor solului (leguminoase anuale si perene) si incadrate in grupa culturilor bune premergatoare.
O alta regula generala este instalarea la inceputul rotatiei a unei culturi la care sa se aplice cantitati mari de ingrasaminte organice si care sa valorifice bine acest ingrasamant (porumb, cartof, varza, tomate, etc.), iar totodata se amelioreaza pe timp indelungat insusirile solului.

rotatia cerealelor2.Protectia solului impotriva degradarii structurii si a eroziunii. Plantele bune si foarte bune premergatoare impotriva eroziunii solului (ierburi perene, leguminoase anuale, cereale paioase) vor alterna cu plantele prasitoare (porumb, cartof, sfecla pentru zahar etc.) care sunt rele protectoare. Proportia prasitoarelor in asolamentele de pe terenurile in panta depinde de valoarea pantei.
Dupa plantele prasitoare, care degradeaza structura, accentueaza mineralizarea humusului, trebuie sa urmeze cerealele paioase. Acestea favorizeaza imburuienarea, de aceea trebuie sa alterneze cu pasitoare care combat mai bine buruienile. In functie de capacitatea plantelor de a proteja solul impotriva eroziunii acestea se clasifica astfel:
1.Culturi foarte bune premergatoare (grad de acoperire al solului peste 75%): leguminoasele si gramineele perene.
2.Culturi bune premergatoare (grad de acoperire 50-75%): cerealele paioase, culturi furajere anuale (borceag, secara masa verde, iarba de Sudan).
3.Culturi mijlociu protectoare (grad de acoperire 25-50%): leguminoase anuale (soia, fasole, mazare, bob, etc.).
4.Culturi slab protectoare (grad de acoperire sub 25%): prasitoare (porumb, cartof, sfecla etc.).

Untitled-53.Optimizarea folosirii rezervelor de substante nutritive din sol. Plantele de cultura se deosebesc intre ele in ceea ce priveste cantitatea totala de elemente nutritive extrase din sol, adancimea de sol de la care folosesc elementele nutritive si puterea de solubilizare a sistemului radicular.
Platele mari consumatoare de elemente nutritive cum sunt sfecla pentru zahar, floarea soarelui, trebuie sa alterneze cu plantele cu consumuri reduse, cum sunt cerealele. Fiecare specie extrage din sol substantele nutritive in catitati si proportii diferite. Cerealele paioase folosesc mai mult N si P, floarea-soarelui, sfecla, cartoful, porumbul si altele consuma mai mult K. Inul, orzul folosesc elemente nutritive din stratul de sol superficial, pa cand floarea soarelui, sfecla de zahar, dintr-un strat mult mai adanc. Mazarea, lupinul au o putere mai mare de solubizare, pe cand inul, orzul, graul, tutunul o putere mica de solubilizare a elementelor chimice nutritive din sol.
Sunt plante care prin insusirile lor simbiotice imbogatesc solul in azot, ca de exemplu leguminoasele, pe cand celelalte plante consuma din rezerva de azot a solului si ca urmare acestea trebuie sa alterneze in asolament.

4.Optimizarea consumului de apa. In privinta consumului de apa, plantele cultivate se deosebesc in:
1.Plante mari consumatoare de apa (lucerna, porumb, sfecla, floarea soarelui, canepa, etc.).
2.Plante cu un consum redus de apa (cerealele paioase, inul)
3.Plante care consuma apa din straturile profunde de sol datorita sistemului radicular puternic dezvoltat (lucerna, trifoiul, floarea soarelui, sfecla).
4.Plante care consuma apa din stratul arabil (cereale, in, cartof etc.).
De exemplu, graul care se seamana toamna nu poate urma dupa lucerna, care lasa solul foarte uscat. Se recomanda dupa lucerna cerealele de primavara care consuma apa din rezervele acumulate peste iatna din stratul arabil.

rotatia jpg 5.Rotatia radacinilor. Pentru exploatarea rationala a straturilor de sol se recomanda ca dupa plantele cu inradacinare profunda (lucerna, trifoi, sfecla, floarea-soarelui) sa urmeze plante cu inradacinare mai superficiala (fasole, in, cartofi, mazare, grau) realizandu-se astfel “rotatia radacinilor”.

6.Bilantul humusului in sol. La intocmirea asolamentelor se tine cont de bilantul humusului din sol, de diferenta dintre humusul nou format si cel mineralizat. Ierburile perene graul, porumbul, ovazul, leguminoasele anuale, lucerna, etc. lasa in sol cantitati mari de resturi organice, iar altele ca inul, bumbacul, canepa, tutunul, sfecla de zahar lasa cantitati mai mici.
In asolamentele in care predomina prasitoarele, indeosebi in zonele mai umede sau in conditii de irigare, bilantul humusului este negativ.

7.Sistemul de lucrare a solului trebuie sa alterneze in cadrul asolamentului, rotatia sistemului de lucrare a solului asigurand optimizarea insusirilor solului cu cerintele plantelor de cultura, cu efecte favorabile asupra fertilitatii solului si cresterea eficientei economice a procesului de productie agricola.
Se va alege sistemul clasic de lucrare a solului pentru culturile care prefera un sol foarte afanat (sfecla de zahar, cartof, morcovi, etc) si sisteme minime sau chiar semanat direct pentru culturile pretabile la aceste tehnologii (soia, cereale paioase, porumb).

combaterea buruienilor8.Combaterea buruienilor. Unele plante cultivate au ca insotitori fideli anumite buruieni sau unele plante cultivate sunt compromise usor de buruieni (orzul, macul, inul), iar altele inabusesc buruienile (secara, canepa, dupa ce plantele au inceput sa se ridice, lucerna incepand cu anul al doilea).
Cultivarea fara intrerupere a unei plante pe aceeasi sola determina inmultirea buruienilor specifice plantei de cultura. Culturile prasitoare care acopera repede terenul la inceputul vegetatiei inabusa buruienile (canepa, secara, rapita) altele sunt usor inabusite de buruieni in prima parte a vegetatiei (inul, lucerna, sfecla de zahar, sorul, porumbul).
Lucerna, incepand cu al doilea an de vegetatie, inabusa pirul. Asolamentele trebuie sa conduca la evitarea sau cel putin la diminuarea pericolului imburuienarii.

combaterea bolilor9.Combaterea bolilor si daunatorilor. Din cauza unor boli si daunatori comuni, la intocmirea asolamentelor sunt cateva cerinte restrictive. Pentru a limita raspandirea lor si astfel pagubele produse, este necesar ca in rotatii sa nu revina pe acelasi teren plante care sufera de atacul acelorasi boli si daunatori.
De exemplu ruginile se raspandesc mult si provoaca pagube mari cand cerealele paioase se cultiva in monocultura sau revin la intervale scurte in rotatie. Tot asa urmatoarele culturi nu pot alterna una dupa alta:graul si orzul, ovazul si orzul de primavara, trifoiul rosu si lucerna sau mazarea, rapita si sfecla de zahar sau varza, mazarea si inul, soia si floarea soarelui, tutunul si canepa sau floarea soarelui (in cazul atacului de lupoaie).

10.Evitarea fenomenului de oboseala a solului se poate datora actiunii concomitente a mai multor cauze ca urmare a netolerantei anumitor plante de cultura. Netolerarea unor plante de a se cultiva mai multi ani la rand pe acelasi teren sau la un interval prea scurt de ani, reprezinta un element de care trebuie sa tinem seama la elaborarea rotatiilor din asolamente. Nu se suporta in cultura repetata sau sa revina des pe acelasi teren inul decat dupa 6-7 ani, sfecla de zahar decat dupa 4 ani, mazarea decat dupa 4-6 ani.
Se autosuporta (cultura repetata): porumbul, canepa daca terenul se fertilizeaza, cartoful timp de 2 ani daca terenul se fertilizeaza si nu este pericol de boli si daunatori, tutunul, fasolea, soia cate 2 ani.
Pot reveni des pe acelasi teren alaturi de plantele care se autosuporta doi sau mai multi ani in cultura repetata si cerealele paioase, cu conditia fertilizarilor suplimentare si controlul buruienilor, bolilor si daunatorilor.

Discutii din comunitate

author-avatar
Gabriela
2 noiembrie 2020
Varza atacata de daunatori
In o cultura mica de varza, lot 1-10mp, am gasit daunatori, arata ca niste limaxi dar sunt de dimensiuni mici, lungime 1-3cm, latime 0,5-1 cm, de culoare alb pe o parte si maro inchis pe cealalta, situati la cotor. In zona era murdarie neagra. Seara, cand au iesit pe frunzele exterioare, erau foarte cleiosi. Mentionez ca am dat cu Mospilan si Decis prin august -septembrie, cate o data. De-abia cand am inceput sa recoltez am constatat prezenta lor. Cultura este la soare, am udat pana in septembrie de 2-3 ori pe saptamana, iar dupa aceea 1 data pe saptamana pentru ca nu a mai fost nevoie (era ud pamantul). Mentionez ca semintele sunt de varza de Buzau de la Agro. In alta zona a gradinii ,lot 2, am un alt strat de aceleasi dimensiuni dar acolo nu a legat deloc varza. Aceasta este mai la umbra. Nu cunosc provenienta semintelor Pozele atasate sunt de la lot 1. Intrebari: 1. Ce insecta a atacat lotul 1? Cu ce pot sa stropesc? Mai pot sa stropesc acum? Dupa cat timp pot sa recoltez? Faptul ca am observat o substanta lipicioasa pe frunzele bune ale verzei mai permite sa o folosesc cruda (suc de exemplu)? 2. De ce nu leaga varza de pe lot 2? Cu multumiri.
author-avatar
Ghita virginia
21 septembrie 2020
tomate dezinfectie sol
Buna ziua .cu ce pot trata pamantul din solar ,dupa ce am scos cultural de rosii ,impotriva plosnitei verzi ?
author-avatar
Andrei K.
16 octombrie 2020
Dezinfectie sol gradina si livada
Bună ziua, As dori sa știm ce soluție am putea folosi pentru dezinfecția pământului în gradina cu legume ( am avut multe boli la tomate) și în livada de meri - au apărut în partea de jos la scoarța viermi ( cred ca sunt sfredel). Multumesc anticipat.

Vrei să afli și mai multe

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile