Infiintarea si ingrijirea culturilor de legume

Tom Botanistul, ajutor in gradina acum 3 years

 

 1.Pregatirea terenului se refera la urmatoarele lucrari:
-desfiintarea culturilor anterioare prin eliminarea resturilor vegetale, lucrare de mare importanta in prevenirea bolilor si daunatorilor.
-fertilizarea de baza, in special cu gunoi de grajd.
-sapatul gradinii cu cazmaua sau aratul la adancime de 28-32 cm, iar periodic, la 4-5 ani un desfundat la 45-50 cm.
-maruntirea solului si pregatirea substratului de cultura.
-modelarea terenului in straturi cu latimea la coronament de 94 cm.
-semanatul sau plantatul culturilor legumicole.

Lucrarile de pregatire a terenului din sere si solarii sunt asemanatoare cu cele din camp deschis, adaugandu-se in plus lucrarea de dezinsectie a solului si scheletului.

In sirurul lucrarilor de pregatire a terenului, modelarea are un rol deosebit, deoarece stabileste locul plantelor si rigolele de udare, pe de o parte si locul de unde se intervine cu executarea lucrarilor de intretinere, pe de alta parte.

Pentru o folosire cat mai rationala a terenului din gradina, rigolele de udare pot avea latimea de 25-30 cm.

2.Semanatul si plantatul legumelor:

Semanatul legumelor in gradini se efectueaza de obicei manual. La speciile cu seminte mici, pentru o distributie uniforma se practica amestecarea semintelor cu nisip, cenusa de lemn, rumegus, pamant.

La speciile legumicole cu germinare si rasarire inceata (morcov, patrunjel) se adauga seminte a unor plante cu germinare repede (salata) pentru a constitui indicator in efectuarea prasilei oarbe.

Cantitatea de samanta folosita la unitatea de suprafata depinde de valoarea culturala, desimea culturii si de felul cum este pregatit terenul destinat culturilor respective.

Epoca de semanat se stabileste in functie de pretentia plantelor legumicole fata de caldura, de perioada in care se prevede realizarea productiei, precum si de locul unde se infiinteaza cultura. In general exista o diferenta de 2-4 saptamani in realizarea conditiilor pentru semanat, in zonele din sudul si nordul tarii, dar si intre zonele de campie si de deal.

La cultura plantelor de camp se deosebesc 3 epoci de semanat:

a) Epoca de primavara

Urgenta I (primavara in mustul zapezii) se seamana: mazarea, morcovul, patrunjelul, pastarnacul, ridichile de luna, ceapa din samanta, ceapa din arpagic, macrisul, mararul, etc.
Urgenta a II-a, cand in sol se realizeaza temperaturi de 6-8ºC (sfecla rosie, ridichii de luna etc.)
Urgenta a III-a, cand in sol se realizeaza 8-10ºC (fasolea, mazarea etc.)
Urgenta a IV-a, cand in sol se realizeaza 12-14ºC (castravetii, pepenii, dovleceii, bamele etc.)

b) Epoca de vara

Urgenta I (1 iunie-15 iulie): morcovi pentru toamna, castraveciori pentru toamna, ridichii de iarna, fasole verde etc.
Urgenta a II-a (august): salata, spanac, ridichii de luna.

c) Epoca de toamna

Urgenta I (octombrie): spanac, salata, ceapa verde, ceapa uscata, usturoi.
Urgenta a II-a (sfarsit de noiembrie): patrunjel, pastarnac, ceapa ceaclama etc. care ierneaza sub forma de samanta.

Adancimea de semanat se apreciaza infunctie de merimea semintelor. Semintele mici (cimbru, telina, salata, patrunjel) se seamana la adancimi de 0.5-1.5 cm, semintele mijlocii (ardei, spanac, castraveti) la 2-3 cm, iar cele mari (pepeni, mazare, fasole) la 3-5 cm.

Uniformitatea adancimii de semanat are o mare insemnatate, conducand la realizarea unor culturi incheiate, cu desimea optima si la productii mari la unitatea de suprafata.

Semanatul se poate face in randuri echidistante si in benzi. Deoarece in conditiile tarii noastre unele plante legumicole nu formeaza samanta (hrean, usturoi, cartof) se practica inmultirea prin utilizarea unor parti vegetative, care puse in conditii de inradacinare formeaza noi plante.

Infiintarea culturilor legumicole prin intermediul rasadului este mai costisitoare si mai complexa, necesitand forta de munca mai multa si un consum de materii prime si materiale mai mari. Utilizarea acestei verigi tehnologice aduce insa timpurietate in realizarea productiei, sporuri de productie si profit ridicat.

Epoca de plantare se stabileste in functie de cerintele speciilor legumicole, de factorii de mediu, precum si de perioada cand planificam obtinerea productiei:
-primavara devreme cand in sol se realizeaza cca 7ºC, se planteaza specile legumicole cu cerinte reduse de temperatura: salata, varza timpurie, conopida timpurie etc.
-primavara mai tarziu cand in sol se realizeaza temperaturi de 10-14ºC si a trecut pericolul brumelor tarzii de primavara, se planteaza tomatele, ardeii, vinetele, castravetii timpurii etc.
-la inceputul verii se planteaza legumele care urmeaza a fi recoltate toamna: varza, conopida, guliile etc.
-la sfarsitul verii (august) se planteaza salata de toamna, iar in luna octombrie salata pentru productia de primavara.

Perioada optima din timpul zilei pentru efectuarea plantarii depinde de conditiile climatice (temperatura si umiditatea aerului, radiatia soarelui, perioada calendaristica). Astfel, in anotimpul calduros, prinderea rasadurilor este mai buna daca plantarea se face dimineata devreme sau seara, cand solul nu este supraincalzit. In cazul in care solul este prea uscat, se recomanda inainte o udare abundenta, de aprovizionare a solului cu apa, favorizand o mai buna prindere a rasadurilor plantate. In anotimpul mai racoros este bine ca plantarea sa se faca catre mijlocul zilei, cand este mai cand.

Pregatirea rasadului in vederea plantarii consta in udarea din abundenta cu cca 24 ore inaintea plantarii, cu stropitoarea cu sita fina, lucrare ce se repeta cu cateva ore inainte de scoatere.

Rasadurile scoase se imbaiaza intr-o solutie fungicida (Captan 0.2%), se aseazan in ladite si sunt duse la locul de plantare unde, in functie de specie, epoca de plantare si modul de procesare, se procedeaza diferentiat:
-pentru culturile timpurii, la care rasadul este produs in ghivece sau cuburi nutritive, se face imbaierea cuiburilor sau ghivecelor in solutie de Dithane 0.3%, urmata de plantarea propriu-zisa.
-pentru plantarile in timpul verii si in special in cazul rasadurilor produse prin semanat rar sau repicate in substrat nutritiv se practica fasonarea si mocirlirea rasadurilor.

Lucrarea de fasonare consta in suprimarea (ruperea) a 1/3 din lungimea radacinilor si 1/2-1/3 din lungimea frunzelor mai mari, reducandu-se astfel suprafata de transpiratie si impiedicand ofilirea plantelor dupa plantare.

Prin mocirlire se previne uscarea radacinilor si se asigura prinderea pamantului de acestea dupa plantare. Mocirla are o consistenta smantoasa si se prepara din balega proaspata de vaca, pamant si apa.

Plantarea rasadurilor se face numai manual cu plantatorul sau in cuiburi (gropi) cu ajutorul lingurii de plantat sau a sapaligii.

Plantarea cu ajutorul plantatorului se face nu mai in cazul rasadurilor mai putin dezvoltate (varza de toamna, conopida de toamna, tomate de vara, ceapa de apa, praz, telina, salata etc.), in timp ce rasadurile mai dezvoltate (tomate, ardei, vinete, castraveti) produse in cuiburi sau ghivece nutritive se planteaza cu ajutorul lingurii de plantat si a sapaligii.

Dupa plantare se uda cu furtunele cu sita, cu stropitoarea sau pe rigole prin scurgerea apei. Dinstantele de plantare sau insamantare a legumelor difera in functie de specie, tipul culturii, tehnologia aplicata, constituind un factor hotarator in sporirea productiei la unitatea de suprafata.

3.Lucrari de ingrijire:

La culturile legumicole se aplica o serie de lucrari de ingrijire, care au scopul de a crea conditii cat mai favorabile cresterii si dezvoltarii plantelor. Completarea golurilor se face la 4-6 zile dupa plantare cu rasad de aceeasi varsta.

Distrugerea crustei favorizeaza rasarirea si cresterea plantelor. Formarea crustei este frecventa in gradina datorita udarilor repetate care se aplica, precum si a precipitatiilor. Lucrarea se executa manual, cu sapa sau sapaliga.

Afanarea solului se face cu scopul de a imbunatati regimul de aer din sol. Lucrarea de afanare este recomandata a se face cat mai des, deoarece terenul cultivat cu legume este in general tasat ca urmare a numeroaselor treceri pentru efectuarea lucrarilor.
Mobilizarea solului se face la adancimea de 4-8 cm folosindu-se sapa, sapaliga sau unelte speciale.
Dintre lucrarile cu caracter special amintim: raritul, musuroitul, aracitul sau palisatul, copilitul, carnitul, ciupitul si tratamentele cu stimulatori.

Raritul se aplica numai anumitor culturi, care se infiinteaza prin semanat direct (morcov, patrunjel, pastarnac, ceapa, sfecla, salata etc.), in vederea asigurarii unei desimi optime. Raritul se face manual prin smulgerea plantelor care au de regula o dezvoltare mai slaba. Se recomanda ca lucrarea sa se faca in etape, materialul recoltat putamd fi valorificat pentru consum.

Musuroitul se aplica la unele specii legumicole cu scopul de a favoriza formarea de radacini adventive (tomate, castraveti, varza, etc.), iar la unele se asigura etiolarea (inalbirea) partii comestibile, care in lipsa luminii devine mai frageda si mai placuta la gust (lastari de sparanghel, cicoare de Bruxelles, petiolii de telina).
Executarea lucrarii se face manual cu sapa sau cu rarita trasa de cai. Este necesar insa ca pamantul sa fie bine maruntit sau reavan, bolovanii putand provoca rarirea plantelor sau chiar distrugerea lor.

Aracitul sau palisatul se aplica culturilor legumicole care nu se pot mentine in pozitie verticala (tomatele cu crestere nedeterminata, castravetii si pepenii cultivati in sere si solarii, fasolea urcatoare, ardeii si vinetele cultivate in sere si solarii).
Prin aceasta masura florile si frunzele au mai multa lumina si se evita deprecierea fructelor prin contactul cu solul.      La tomate, prin intermediul acestei lucrari, se grabeste maturarea fructelor.

Copilitul aplicat la tomate, castraveti, ardei etc. consta in eliminarea lastarilor secundari care se formeaza in subsoara frunzelor.
In cazul in care copilitul nu se face la timp, tufa plantei se indeseste foarte mult, fapt ce conduce la intarzierea coacerii fructelor.
Momentul optim pentru efectuarea lucrarii este cand lastarii au 5-7 cm lungime si cand sunt inca in stare ierboasa.    Ruperea de la baza se face cu mana sau se taie cu cutitul.

Carnitul consta in suprimarea varfului de crestere la tomate, castraveti, ardei etc. pentru a opri cresterea in lungime si a grabi cresterea si maturizarea fructelor aflate pe planta. Astfel, la cultura tomatelor timpurii carnitul se face cand plantele au 3-4 inflorescente, la 1-2 frunze deasupra ultimei inflorescente.

Ciupitul sau ruperea varfurilor lastarilor stimuleaza aparitia ramificatiilor laterale, unde numarul florilor femele este mai mare, fiind astfel stimulata fructificarea.
Lucrarea de ciupit este caracteristica culturii de castraveti si pepeni galbeni cultivati in sere si solarii.

Tratarea cu substante stimulatoare se face cu scopul de a regla procesele de crestere si fructificare la unele plante legumicole. Tratarea cu biostimulatori se aplica la culturile de tomate din sera, solar, prevenind avortarea florilor cauzata de insuficienta luminii.
Tratamentul consta in imbaierea inflorescentei intr-o solutie de stimulatori (10-15 ml/ 1 litru apa). Timpul cel mai favorabil pentru efectuarea tratamentului este dimineata inainte ca aerul sa se incalzeasca prea tare.
Prin utilizarea unor concentratii prea mari se va inregistra o puternica deformare a fructelor, vor aparea fructe goale in interior, incretite, care nu se mai pot valorifica.

Buna! Ai nevoie de ajutor?

Am nevoie de ajutor

Alătură-te discuției:

*