Grau, informatii despre infiintare, tehnologia de cultura si recoltare

Graul (Triticum aestivum) este cea mai importanta planta cultivata din lume (in peste 100 de tari). Planta de grau are mare importanta in industria alimentara si este utilizata indeosebi pentru producerea de faina. Tulpinile ramase dupa recoltat sunt utilizate ca materie prima in fabricarea celulozei. De asemenea, se folosesc in furajarea animalelor sau ca ingrasamant organic. Taratele (reziduuri de la industria de morararit) sunt un furaj concentrat, bogat in proteine si saruri minerale. Cultura graului este buna premergatoare pentru majoritatea culturilor si are avantajul ca este mecanizata 100%.

Tulpina este de tip pai, formata din 5-7 internoduri. Radacina este fasciculara. Frunzele sunt sesile, cu teaca dezvoltata, limbul este liniar si are la baza ligula. Inflorescenta este de tip spic compus, formata dintr-un rahis pe care se prind spiculete multiflore. Fructul este cariopsa.

Perioada de vegetatie
spic-grau

Perioada de vegetatie a graului de toamna dureaza 270-290 zile. In acest interval plantele de grau trec prin urmatoarele faze fenologice:

  • Germinarea: In conditii ideale de temperatura si umiditate graul germineaza in 8-10 zile. In conditiile din tara noastra sunt necesare pentru rasarire 15-20 zile, din cauza lipsei de apa.
  • Inradacinarea si formarea primelor frunze: Dupa rasarire, planta formeaza prima frunza si incepe procesul de fotosinteza.
  • Infratirea: Atunci cand planta formeaza cea de-a treia frunza incepe procesul de infratire. In mod normal, infratirea se realizeaza toamna si poate continua in ferestrele iernii.
  • Alungirea paiului: Incepe atunci cand tulpina are 5 cm. Cresterile au loc pe baza meristemelor aflate la baza internodurilor.
  • Inspicatul si infloritul: Etapa de alungire a paiului este marcata de aparitia spicului. Dupa cateva zile are loc infloritul. Florile se deschid si staminele devin vizibile.
  • Formarea bobului: Dupa fecundare, bobul creste in lungime, apoi domina cresterea in grosime. Umplerea boabelor se realizeaza pe baza substantelor asimilate de planta in aceasta perioada.
Cerintele fata de clima si sol

Semintele de grau necesita, pentru germinat, temperaturi minime de 1-3° C. Procesul de infratire incepe la 8-10 ° C si se opreste la 5° C. Umiditatea optima a solului trebuie sa se situeze la nivelul 70-80 %, prentru ca semintele sa germineze normal. Cerintele maxime fata de apa sunt in fazele de inspicat, fecundare si formarea boabelor. Graul prefera soluri cu un pH neutru sau slab acid, cu textura lutoasa sau luto-argiloasa.

Tehnologia de cultura la grau

Rotatia

Graul trebuie semanat toamna devreme. Acesta trebuie sa rasara si sa infrateasca pentru a putea rezista peste iarna. Din aceste motive graul prefera  premergatoare cu recoltare timpurie care sa permita lucrarea solului, astfel incat, pana in toamna acesta sa se aseze si sa acumuleze apa. Cele mai bune plante premergatoare pentru grau sunt: mazarea, fasolea, cartoful timpuriu, trifoiul, soia, sfecla pentru zahar, floarea-soarelui, porumbul pentru boabe, porumbul pentru siloz. Monocultura se poate realiza doar 2 ani. Nu se poate realiza pe suprafetele destinate loturilor pentru samanta. Cultivarea repetata a graului duce la inmultirea buruienilor specifice, bolilor si daunatorilor.

fertilizare-grau
Fertilizarea

Graul reactioneaza pozitiv la aplicarea ingrasamintelor. Dozele se stabilesc in urma analizelor agrochimice ale solului, in functie de recolta scontata si cerintele plantelor in anumite faze de vegetatie. Ingrasamintele minerale (de tip NPK) se pot administra incepand din toamna, aceasta fiind perioada de inradacinare-infratire si acumulare a rezervelor pentru iarna. In primavara, odata cu intrarea in vegetatie, se poate relua administrarea fractionata a ingrasamintelor minerale. 

Cultura graului reactioneaza favorabil si la aplicarea ingrasamintelor organice. Cele mai des utilizate sunt: gunoiul de grajd semifermentat si mustul de gunoi. Ingrasamintele organice pot fi aplicate direct culturii de grau sau plantei premergatoare. 

lucrarile-solului-grau
Lucrarile solului

Graul nu necesita araturi prea adanci. Dupa recoltarea premergatoarelor se efectueaza lucrarea de dezmiristit. Se urmareste maruntirea resturilor vegetale si amestecarea lor cu solul. De asemenea prin aceasta lucrare se marunteste stratul superficial al solului. Aratura se realizeaza imediat dupa dezmiristit si se urmareste mobilizarea solului la adancimea de 20 cm. Daca umiditatea solului nu permite realizarea araturii in conditii optime, se astepta caderea unor precipitatii semnificative. In cazul in care conditiile de mediu nu se imbunatatesc, lucrarea de arat poate fi inlocuita cu doua lucrari realizate cu grapa cu discuri. Pregatirea patului germinativ se face chiar inainte de semanat prin lucrari cu combinatorul.

semanat-grau
Samanta si semanatul

Samanta trebuie sa aiba puritatea minimum 98% si facultatea germinativa minimum 85%. Zonarea hibrizilor este o operatiune ce nu trebuie ignorata. Epoca de semanat se stabileste astfel incat, pana la venirea iernii, plantele sa vegeteze 40-50 zile si sa acumuleze 400-500 grade Celsius. Cantitatea de samanta la hectar este cuprinsa intre 200 si 250 kg/ ha. Distanta intre randuri este, in mod obisnuit, 12.5 cm.

Produse recomandate

Tavalugirea

Se realizeaza dupa semanat, in cazul in care solul este afanat si uscat. Aceasta operatiune pune samanta in contact cu solul, favorizand absorbtia apei.

irigare-grau
Combaterea bolilor si daunatorilor

Principalele boli care pot aparea la cultura graului sunt:  fainarea, septorioza, fuzarioza, rugina, malura, taciunele. Dintre daunatori, cei mai frecventi sunt: plosnita cerealelor, gandacul ovazului, viermele rosu al paiului, carabuseii cerealelor, viespea graului, gandacul ghebos. 

Combaterea buruienilor

Pentru a reduce rezerva de buruieni si pentru a impiedica aparitia acestora, se pot lua o serie de masuri precum: rotatia culturii, efectuarea lucrarilor solului, semanatul in epoca optima, aplicarea erbicidelor.

Produse recomandate

Irigarea

Necesarul de apa al graului este de 3500-4500 metri cubi/ ha pe perioada de vegetatie. Acesta este asigurat numai in proportie de 70-75 % in mod natural. Cele mai eficiente udari sunt cele aplicate in toamna. Cea mai folosita metoda de udare, in Romania, este aspersiunea.

Recoltarea la grau

Recoltarea la cultura de grau se realizeaza cand boabele ajung la umiditatea de 14-15 %. In acest moment recoltatul se realizeaza fara pierderi si nu sunt necesare operatiuni speciale de uscare. Recoltatul poate incepe cand boabele au o umiditate de 18% , in cazul in care trebuie recoltata o suprafata mare. Lucrarea de recoltat trebuie finalizata cand boabele au ajuns la 12% umiditate.

  • Discuții pe teme similare

    Miron
    23 aprilie 2019
    Ce inseamna frunza stindard la grau?Cea dinaintea aparitiei spicului?
    0
    1

Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile