Gandacul de dantela, Stephanitis pyrioides este o specie originara din Japonia, ce s-a raspandit in multe tari prin intermediul plantelor gazda. Acesta incepe sa fie observat si in Romania, fiind un daunator recent introdus. Avand in vedere ca gandacul de dantela este specific azaleelor si rododendronilor, este posibil ca acesta sa fi fost introdus odata cu importul de plante ornamentale. Stephanitis pyrioides face parte din familie Tingidae, aceasta cuprinzand peste 100 de specii asemanatoare. Cele mai frecvent intalnite specii sunt cele care ataca arborii si arbustii ornamentali. De regula, o specie a acestui daunator ataca o singura specie de plante sau specii apropiate. Stephanitis pyrioides ataca azaleea, S. rhododendri ataca rododendronul.
Descriere. Adultii sunt mici (2-5 mm), de forma ovala, cu aspect plat si prezinta aripi mari ce depasesc marimea corpului. Culoarea este crem, cu pete negre sau maronii. Nimfele sunt de culoare mai inchisa decat adultii si prezinta niste tepi. Pentru a deveni adulti, nimfele trec prin 5 stadii de dezvoltare. Ouale sunt de culoare inchisa si sunt partial inserate de catre femela in nervura principala a frunzelor.
Biologie- Gandacul de dantela
Ierneaza in stadiul de ou, acestea fiind introduse in nervura principala a frunzelor in toamna. Poate ierna si in stadiul de adult, sub scoarte sau frunze cazute pe sol. Eclozarea oualor are loc in aprilie-mai iar nimfele se hranesc pe partea inferioara a frunzelor. Un ciclu complet, de la ou la adult poate sa dureze de la 12 la 30 de zile in conditii optime, asadar, daunatorul poate dezvolta 2-4 generatii pe an. Astfel, in perioada de vegetatie a plantelor pot fi gasite insecte in toate stadiile de dezvoltare.
Plante atacate si mod de daunare. Adultii si nimfele se hranesc cu sucul celular pe partea inferioara a frunzelor iar in urma intepaturilor apar puncte de decolorare ce se observa pe partea superioara. Simptomele atacului sunt asemanatoare cu cele produse de acarieni insa, la o atenta observare, punctele clorotice sunt mai mari decat cele ale acarienilor. In plus, la acarieni nu sunt prezente excrementele negre.
In urma atacului este redusa vigoarea plantelor iar frunzele pot sa cada prematur. Pe partea inferioara a frunzelor se pot observa adultii, nimfele si excrementele acestora de culoare neagra. Insectele ataca in special plantele situate in zone mai insorite.
Control si combatere. Plantele se monitorizeaza incepand din primavara, in special arbustii foiosi cu frunze persistente. Incepand cu mijlocul lunii mai se aplica insecicide sistemice pentru prevenirea atacului. Aplicarea solutiilor de insecticid se efectueaza in special pe partea inferioara a frunzelor. Tratamentele se repeta la interval de 10-14 zile.
Se pot utiliza insecticide cu spectru larg de combatere.
Produse recomandate
Sfatul specialistului și încă 9 răspunsuri
