Cultura de castraveti constituie importanta economica mare fiind una din cele mai cultivate specii pe plan mondial dar si pe teritoriul tarii noastre. Cererea cea mai mare apare toamna cand soiurile de tip cornichon sunt folosite pentru procesare prin conservare. Sunt utilizate si in cosmetica realizandu-se si diferite lotiuni si creme pentru ingrijirea tenului.

Castravetele (Cucumis sativus L) face parte din familia Cucurbitaceae, una din cele mai importante familii. Acesta isi are originea in tari din Asia si Africa, reprezentand una din cele mai vechi legume cultivate.

Este o planta legumicola ce poate fi cultivata pe toata perioada anului fie in spatii protejate sau camp. Castravetele este o planta anuala, erbacee, sistemul radicular este slab dezvoltat, acestea se refac greu daca sunt ranite, de aceea transplantarea este suportata mai greu.

Tulpina este taratoare sau urcatoare, fragila in prima parte de vegatatie, se lemnifica odata cu maturizarea plantei. Pentru cresterea gradului de ramificare si formarea unui numar mai mari de flori femele se ciupeste tulpina cand plantele sunt mici (4-5 frunze).

Fazele critice de nutritie la castraveti.

In cursul vegetatiei apar perioade critice de nutritie, este momentul in care daca plantele nu au la dispozitie elemente nutritive in cantitati optime apar procese ce afecteaza dezvoltarea si cresterea plantelor, rezultand o productie slaba din punct de vedere calitativ si cantitativ. 

• 6-8 frunze adevarate (elementul cel mai consumat este N)
• Aparitia bobocilor florali
• Inceputul infloririi (cele mai mari cerinte in aceasta faza sunt pentru P si microelemente precum B, Cu, Mo )
• Inceputul maturarii fructelor (cele mai mari cerinte sunt fata de K si B) 

Rolul macroelementelor la cultura de castraveti

Azotul 

In general, toate culturile au nevoie de cantitati mari de azot datorita influentei sale directe asupra procesului de crestere al plantelor. Are rol in depozitarea si transferul informatiei genetice, dar si in sinteza enzimelor si activitatea enzimatica. 

Utilizarea formelor de azot este conditionata pe parcursul perioadei de vegetație de mai multi factori, cum ar fi pH-ul solului , specia, vârsta plantei. Azotul detine un rol important in procesul de fotosinteza.

Fosforul 

Datorita functiilor complexe pe care le executa in planta nu poate fi inlocuit de nici un alt element nutritiv. Pentru o dezvoltare normala a sistemului radicular, a tulpinii, formarea florilor dar și maturarea timpurie a fructelor, fosforul este esential. Acesta este responsabil cu inmagazinarea energiei si transportul acesteia in celula.

Potasiul

Acest element are un rol important in activitatea stomatelor, regland astfel regimul hidric in celulele plantelor. Potasiul stimuleaza indirect absorbtia elementelor nutritive in planta. Capacitatea plantelor de a se proteja impotriva bolilor, daunatorilor și conditiilor climatice este data de acțiunea potasiului în planta. Potasiul nu influențează doar rezistenta plantelor ci și calitatea recoltelor.

Calciul

Cea mai mare parte a Ca din planta o regasim in peretii celulari, acesta asigura elasticitatea peretilor celulari si ajuta la legarea celulelor intre ele. Lipsa acestui element poate produce avortarea florilor dar si fenomenul de frunze mici cu aspect de cupa. 

Magneziu

Este un macroelement foarte important, ce actioneaza pe intreaga perioada de vegetatie, indeplinind mai multe functii cum ar fi: este componenta centrala a clorofilei ce actioneaza în procesul de fotosinteza, este purtator de fosfor în plante, este implicat în procesul de diviziune celulara. 

Sulf

Este un nutrient foarte important în productia plantelor deoarece indeplineste multe funcții, precum: actioneaza în procesul de formare a clorofilei, are un rol important în formarea proteinelor, vitaminelor și enzimelor, ajuta plantele în procesul de iernare.

---

Consumul de macroelemente al culturii de castraveti

---

Cum se manifesta carentele in macroelemente la cultura de castraveti

Carenta de Azot 

• Frunzele mature capata culoarea verde pal, odata ce gradul de deficienta creste, frunzele devin clorotice (uniform galbene).
• La o carenta severa planta capata in totalitate culoarea galbena.
• Scade si procesul de ramificare, rezultand plante cu talie redusa.
• Scade procentul de legare a florilor.
• Cresterea este intarziata.
• Fructele de castraveti ce sufera de deficit de azot sunt deformate.

Masuri pentru corectarea carentei:

• fertilizarea periodica cu produse ce contin N, in doze economice.

Carenta de Fosfor 

• Carenta de fosfor de desfasoara de la baza spre varf.
• Sistemul radicular se dezvolta intr-un ritm lent.
• Maturarea fructelor este intarziata.
• Pe frunze simptomele apar pe cele de la baza apoi se extind spre varf.
• Frunzele se inchid la culoare apoi capata o nuanta violacee.
• Insuficienta in P reduce procesul de fotosinteza.

Masuri pentru corectarea carentei:

• Distribuirea si incorporarea ingrasamintelor cu P.
• Folosirea ingrasamintelor lichide ce contin P.

Carenta de Potasiu

• Deficienta in K se manifesta in general prin cloroze de-a lungul marginilor frunzei.
• Carenta de K apare pe frunzele mature de la baza si creste spre cele din varf.
• Pierderea turgescentei conduce la aspectul de ofilire al frunzelor.

Masuri pentru corectarea carentei:

• Fractionarea dozelor de K.
• Folosirea ingrasamintelor pe baza de K.

Carenta de calciu

• In urma carentei de calciu la castraveti apare putregaiul brun negricios sau cenusiu (blossom end rot).
• Florile pot avorta iar mugurii terminali pot degenera.
• Fructele nu se matureaza (raman crude), marimea acestora este mica, iar aspectul lor poate fi usor incretit.

Masuri pentru corectarea carentei:

• Lucrari specifice pentru scaderea aciditatii.
• Se evita pe cat posibil fertilizarea excesiva cu K, N, Mg.
• Folosirea de ingrasaminte lichide sau solide ce contin Ca. 

Carenta de Magneziu

• Carenta de Mg poate fi determinata de o cantitate mare de precipitatii.
• Aceasta poate sa apara si pe soluri sarace in materie organica.
• In faza incipienta se manifesta pe frunzele bazale, apoi se extinde spre cele din varf.

Masuri pentru corectarea carentei:

• Aplicarea de ingrasaminte cu Mg.

Carenta Sulf (S)

• Deficienta cu S apare in general in zonele foarte umede.
• Carenta de sulf prezinta simptome similare carentei de azot.
• Simptomele apar la inceput pe varfurile crestere apoi pe frunzele tinere.
• Procesul de fotosinteza este scazut.
• Cresterile vegetative sunt diminuate.

Masuri de corectie:

• Administrarea ingrasamintelor solide sau lichide cu continut ridicat de S.