Fainarea piersicului este o boala foarte raspandita in tara noastra producand pagube in anii cu primaveri reci si umede, urmate de veri secetoase, calduroase.
Simptome
Fainarea piersicului apare mai intai pe frunzele tinere de la varful lastarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care pot intinde si ocupa intreaga suprafata. Frunzele afectate au aspect prafos, se deformeaza, se incretesc si in cele din urma se usuca. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate. In dreptul acestora se formeaza o pasla miceliana mai densa si cu aspect prafos, datorita formarii sporilor.
Lastarii nelignificati pot fi acoperiti de pasla miceliana, care apare ca un manson albicios. Cei puternic atacati se indoaie, se vestejesc si apoi se usuca. Pe lastarii atacati, ciuperca formeaza uneori fructificatii de rezistenta, care contin spori, dar la noi in tara acestea au fost semnalate foarte rar. Atacul pe frunzele tinere sau in curs de maturare este asemanator cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate. In dreptul petelor albicioase, tesuturile fructului se brunifica, crapa si incep sa putrezeasca.
Agentul patogen este Sphaerotheca pannosa var. persicae f.c oidium leucoconium. Iernarea acestuia se face prin miceliu de rezistenta localizat in muguri sau prin cleistoteciile ce se formeaza spre toamna in miceliu ectoparazit. Primavara miceliul de rezistenta intra in vegetatie si infecteaza lastarii de piersic.
Prevenire si combatere
Prevenirea bolii se poate realiza prin taierea si arderea lastarilor atacati. In timpul perioadei de vegetatie, dupa aparitia bolii, se vor face stropiri cu fungicide specifice.