Determinarea speciilor rasinoase dupa conuri

Determinarea unor specii de arbori este mai usoara in perioada in care planta prezinta fructe. In acest articol sunt definite caracterele morfologice principale de recunoastere sau deosebire a unor conuri, apartinand unor specii rasinoase autohtone si alohtone, de interes forestier si ornamental.

Dupa cum bine stim, dupa fructe, speciile de arbori/arbusti se impart in doua mari categorii, si anume:

• formatiuni fructifere cu seminte neacoperite (conuri);
• formatiuni fructifere cu seminte care se dezvolta in interiorul unor fructe (fructe adevarate).

Ce sunt de fapt conurile?

Conurile sunt formatiunile fructifere ale speciilor rasinoase (gimnosperme, Gymnospermae). Arborii si arbustii rasinosi prezinta preponderent seminte neacoperite, exceptie reprezentand cateva specii (ex. Ginkgo, Taxus, Juniperus – acestea prezentand fructe cu invelis fals, carnos).

Recunoasterea conurilor unor specii de rasinoase:

Brazi (genul Abies)

Forma conului: ovoidala sau cilindrica.

Solzi: au forma specifica, cu baza ingustata si varful rotunjit, latit. La maturitate, solzii cad impreuna cu semintele (in arbore ramane numai axul conului). Intre solzi exista bractee (vizibile sau ascunse).

Seminte: rasinoase, relativ mari (7-15 mm lungime, in functie de specie), de forma triunghiulara, aripate. In interiorul fiecarui solz fertil sunt cate doua seminte.

Altele: conurile au pozitie erecta in arbore.

Caracteristici ale unor specii: 

• Bradul (Abies alba) prezinta conuri de 10-20 cm lungime, cu bractee vizibila, rasfranta peste solzul inferior. Semintele de brad sunt concrescute cu o aripioara de cca. 1.5 cm lungime, galbuie sau chiar rosiatica.
• Bradul argintiu (Abies concolor) are conuri de 7-12 cm lungime, prezentand bractee ascunse intre solzi. Conurile capata culoare maro abia la maturitate, pana atunci fiind verzi sau purpurii.
• Bradul de Caucaz (Abies nordmanniana) prezinta conuri de cca. 12-15 cm lungime, cu bractee vizibile.
• Bradul urias (Abies grandis) prezinta conuri de 5-12 cm lungime. Bracteele sunt ascunse intre solzi.
• Bradul de Grecia (Abies cephalonica) are conuri de cca. 12-16 cm lungime. Solzii pot fi usor dantelati la margine, iar bracteele sunt vizibile, rasfrante.

Molizi (genul Picea)

Forma conului: cilindrica, la cateva specii ovoidala.

Solzi: persistenti pe con (nu cad la maturitate de pe ax). Intre solzi se regasesc bractee mici, ascunse (nu se vad in exterior).

Seminte: nerasinoase, mici, aripate (practic se afla intr-o cavitate bazala a aripioarei).

Altele: conurile au la inceput pozitie erecta, apoi devin pendente. La maturitate, conurile cad intregi la sol.

Caracteristici ale unor specii: 

• Molidul (Picea abies) prezinta conuri de culoare verde sau rosie-mov pana la maturitate. La maturitate, conurile devin brune sau galbui si au 10-15 cm lungime. Bracteele sunt alipite de solzi. Semintele sunt de culoare brun-inchisa si au o lungime de cca. 4-5 mm, fiind prevazute cu o aripioara de cca 1 cm lungime. Dupa diseminarea semintelor (care cad dintre solzi la maturitate), conurile raman in coroana pana in urmatorul an.
• Molidul argintiu (sin. molidul intepator – Picea pungens) are conuri brune-galbui de 6-10 cm lungime.
• Molidul de Caucaz (Picea orientalis) prezinta conuri de culoare mov pana la maturitate, respectiv seminte de culoare neagra (cca. 4 mm lungime, cu o aripa de cca. 7 mm lungime).
• Molidul sarbesc (Picea omorika) prezinta conuri de 3-6 cm lungime, violacee la inceput, iar la maturitate brune. Solzii sunt specifici, lati si rotunjiti la varf.

Pini (genul Pinus)

Forma conului: ovoidala, globuloasa, conica sau cilindrica.

Solzi: ingrosati la varf (apofiza) si cu o proeminenta (umbelic).

Seminte: seminte aripate (mai putin in cazul zambrului – Pinus cembra).

Altele: conurile pot fi simetrice sau asimetrice, si pot avea pozitie erecta, pendenta sau patenta in arbori.

Caracteristici ale unor specii: 

• Pinul silvestru (Pinus sylvestris) prezinta conuri solitare sau grupate cate 2-3, cu lungime de 3-7 cm si cu peduncul scurt. Apofiza este rombica, bruna-cenusie, iar umbelicul este brun-deschis si neghimpos. Semintele sunt de culoare inchisa si de o lungime de cca. 3-4 mm, prezentand o aripa maro de cca. 1 cm sau mai mult.
• Pinul negru (Pinus nigra) prezinta conuri grupate (cate 2-4 conuri crescute din acelasi nod). Conurile sunt simetrice, de 6-10 cm, prezentand apofiza lucitoare brun-galbuie, respectiv umbelic brun inchis. Aripioara semintelor are culoare neagra si este lucitoare.
• Pinul strob (Pinus strobus) prezinta conuri terminale (pozitionate la varful lujerilor), de 8-15 cm lungime, cu umbelic terminal. Semintele prezinta aripioara ingusta de cca. 2 cm lungime.
• Pinul grecesc (Pinus peuce) prezinta de asemenea conuri terminale  de 8-15 cm lungime, solzii fiind prevazuti cu apofiza galbuie striata.
• Pinul de Himalaya (Pinus wallichiana) prezinta conuri foarte mari, de pana la 30 cm lungime. Acestea sunt pedunculate, iar solzii prezinta umbelic maro. Semintele sunt mari, de cca. 1 cm lungime, galbene pe o parte si maro pe cealalta parte. Prezinta aripioara de 2-3 cm lungime.
• Pinul bancsian (Pinus banksiana) poate avea conuri atat pe lujeri, cat si pe ramuri sau pe tulpina (mai rar). Prezinta conuri asimetrice de 3-6 cm lungime, solitare sau grupate cate 2-3. Apofiza este lucitoare, galbena, iar umbericul se afunda in apofiza (este ingropat).
• Pinul galben (Pinus ponderosa) prezinta conuri mari, de 8-15 cm lungime, scurt pedunculate, solzii fiind prevazuti cu apofiza lucitoare bruna si umbelicul ghimpos. Conurile cad fara peduncul si fara rozeta bazala de solzi (acestea raman in coroana arborelui). Semintele sunt relativ mari (aproape 1 cm) si prezinta aripioara de asemenea mare, de 2-3 cm lungime.
• Zambrul (Pinus cembra) are conuri relativ mici, de 5-8 cm lungime, violacei-brumate in tinerete si maro la maturitate. Apofiza este bombata si striata, iar umbelicul este terminal si ghimpos. Semintele sunt mari (cca. 1 cm lungime), nearipate, cunoscute sub denumirea de “coconari”.
• Jneapanul (Pinus mugo) prezinta conuri solitare sau grupate cate 2-4, de dimensiuni mici (cca. 2-5 cm lungime). Specific, in jurul umbelicului se poate observa un inel de culoare inchisa.

Tuia (genul Thuja)

Forma conului: ovoidala sau ovoidal-ingusta.

Solzi: suprapusi unii peste altii (imbricati), lemnosi la maturitate. Fiecare con prezinta 6-12 solzi.

Seminte: mici, de 5-7 mm lungime. Sunt prevazute cu cate doua aripioare la Thuja occidentalis si Thuja plicata, respectiv nearipate la Thuja orientalis.

Altele: conurile sunt mici, de 1–2,5 cm lungime.

Caracteristici ale unor specii:

• Biota (Thuja orientalis) prezinta conuri de 1-3 cm lungime, de culoare verde-albastrui brumata pana la maturitate. solzii sunt prevazuti la varf cu cate-un corn recurbat. La maturitate, cei 6-8 solzi ai conului devin maro, se lemnifica si se indeparteaza unele de altele. Astfel, semintele nearipare, aflate in perechi sub fiecare solz, sunt eliberate. Semintele prezinta cate-o pata de culoare mai deschisa.
• Tuia (Thuja occidentalis) are conuri mici, de cca. 1 cm lungime. Solzii, 6-12 la numar, sunt bruni-galbui, asezati in perechi opusi. Sub fiecare solz se regasesc cate doua seminte turtite, prevazute cu cate doua aripioare.
• Tuia gigantica (Thuja plicata) are conuri formate din 8-12 solzi asezati opus, in perechi. Solzii pot fi despicati la varf (practic prezenta doua varfuri). Lungimea totala a conurilor este de 1-2 cm, iar semintele prezinta cate doua aripioare.

Chiparosi (subfamilia Cupressoidae, genul Chamaecyparis si Cupressus) 

Forma conului: globuloasa, sferica.

Solzi: neimbricati, scutiformi, dispusi radiar, lignificati la maturitate.

Seminte: mici, aripate (cate doua aripioare). Pot fi 2-4 seminte sub un solz in cazul chiparosului de California (Chamaecyparis lawsoniana) si al chiparosului de Nootka (Chamaecyparis nootkatensis), respectiv pana la 20 de seminte 8-20 in cazul chiparosului comun (Cupressus sempervirens) si al chiparosului de Arizona (Cupressus arizonica).

Altele: semintele sunt eliberate dupa indepartarea solzilor.

Caracteristici ale unor specii: 

• Chiparosul de California (Chamaecyparis lawsoniana) prezinta conuri globuloase mici, de pana la 1 cm diametru, de culoare verde-albastrui brumata pana la maturitate. Cei 8-10 solzi rombici devin lignificati, de culoare bruna la maturitate. Sub fiecare solz se regasesc 2-4 seminte mici, prevazute cu cate doua aripioare.
• Chiparosul de Nootka (Chamaecyparis nootkatensis) are de asemenea conuri globuloase de cca. 1 cm lungime, care prezinta insa numai 4-6 solzi. Fiecare solz are un ghimpe intepator. Sub fiecare solz se regasesc 2-4 seminte mici, prevazute cu aripioare.
• Chiparosul (Cupressus sempervirens) prezinta conuri de 2-3 cm lungime, formate din 8-14 solzi asemanatori unor scuturi. Semintele sunt mici, brun-roscat-lucitoare, inconjurate de o aripa ingusta. Sub un solz sunt ingramadite 8-20 de seminte.
• Chiparosul de Arizona (Cupressus arizonica) are conurile si semintele foarte asemanatoare cu cele ale chiparosului (Cupressus sempervirens), conurile prezentand insa numai 6-8 solzi.

Larici (genul Larix)

Forma conului: globuloasa sau ovoidala.

Solzi: verzi sau violacei la inceput, iar la maturitate lignificati, de culoare maro. Bracteele sunt de regula ascunse, foarte rar vizibile.

Seminte: mici, nerasinoase, prevazute cu cate-o aripioara.

Altele: laricele prezinta conuri mici, de pana la 5 cm lungime.

Caracteristici ale unor specii:

• Laricele (Larix decidua) prezinta conuri de pana la 3 cm lungime, scurt pedunculate si prevazute cu solzi rotunjiti sau emarginati. Bracteele sunt ascunse intre solzi. Semintele sunt mici, de 3-4 mm lungime, iar aripioara poate avea pana la 8 mm lungime.
• Laricele japonez (Larix kaempferi) prezinta conuri cu solzi rasfranti catre exterior. Conurile au 3-5 cm lungime si sunt pedunculate, iar bracteele sunt ascunse intre solzi.

Duglasi (genul Pseudotsuga)

Forma conului: ovoidala.

Solzi: rotunjiti la varf. Intre solzi exista bractee vizibile, lungi, despicate la varf in trei parti (trilobate).

Seminte: nerasinoase, prevazute cu o singura aripioara.

Altele: conurile sunt pendente (cu varful orientat in jos).

Caracteristici ale unor specii: 

• Duglasul verde (Pseudotsuga menziesii var. menziesii) prezinta conuri de 5-10 cm lungime. Bacteele sunt orientate catre varful conului.
• Duglasul albastru (Pseudotsuga menziesii var. glauca) prezinta conuri de 5-6 cm lungime. Bacteele sunt rasfrante (varful bracteelor este orientat catre baza conului).

Tsuga (Tsuga canadensis)

Forma conului: ovoidala.

Solzi: rotunjiti. Intre solzi se afla bractee mici, ascunse.

Seminte: mici, de 2-4 mm, concrescute cu o aripioara de 4-8 mm lungime.

Altele: conurile au o lungime de cca. 2 cm, sunt scurt pedunculate, initial erecte, la maturitate pendente (uneori stau oblic pe ramura).

Cedru (Cedrus atlantica)

Forma conului: cilindrica.

Solzi: lati, cu varfuri rotunjite. Sunt asezati strans pe axul conului. La maturitate, solzii cad impreuna cu semintele (in arbore ramane numai axul conului, ca si in cazul bradului).

Seminte: prevazute cu o aripa mai lunga decat samanta.

Altele: conul are aspect specific datorita solzilor alipiti strans intre ei, respectiv datorita latimii solzilor.

Chiparos de balta (Taxodium distichum)

Forma conului: globuloasa, elipsoidal-globuloasa.

Solzi: scutiformi, valvati, poligonali, verzi si carnosi la inceput, mai apoi lemnosi. Fiecare con este format din 10-12 solzi.

Seminte: rasinoase, nearipate, muchiate, de 7-15 mm lungime. Stau in perechi (cate doua sub fiecare solz).

Altele: chiparosul de balta prezinta conuri compacte, mici (de pana la 3 cm lungime).

Ienuperi (genul Juniperus)

Forma conului: globuloasa sau ovoida.

Seminte: nearipate, mici, brune.

Altele: conurile ienuperilor sunt carnoase (fructe cunoscute sub denumirea de pseudobaca – practic fiind bace false).

Caracteristici ale unor specii: 

• Ienuparul (Juniperus communis) are conuri globuloase de pana la 1 cm diametru, de culoare negre-albastrui-brumate la maturitate (la inceput fiind verzui). In fiecare fruct (pseudobaca) se regasesc cate trei seminte trimuchiate, de culoare maro.
• Ienuparul de Virginia (Juniperus virginiana) prezinta conuri ovoide de cca. 0.5 cm, de culoare albastrui-brumata. Fiecare con contine una sau doua seminte.
• Cetina de negi (Juniperus sabina) prezinta conuri foarte asemanatoare ienuparului comun (Juniperus communis), insa fiecare con poate contine 1-3 seminte.

Tisa (Taxus baccata)

Forma fructului fals: sferica sau sferic-alungita.

Solzi: –

Seminte: ovoidale, lemnoase la exterior, de pana la 1 cm lungime, acoperite incomplet de un invelis carnos de culoare rosie (cunoscut sub denumirea de aril).

Altele: semintele sunt de fapt fructe false, denumite adesea galbulus.

Ginkgo (Ginkgo biloba)

Forma fructului fals: sferica.

Solzi: –

Seminte: elipsoidale, de 2-3 cm lungime, cu peduncul de lana la 2 cm lungime. La inceput verzi, la maturitate galbene.

Altele: semintele sunt de fapt fructe false, denumite adesea galbulus.

!!! Pentru a stimula cresterea bogata si fructificarea arborilor si arbustilor coniferi, se recomanda administrarea regulata a ingrasamintelor special formulate pentru cerintele nutritionale ale acestor specii de plante.