Daunatorii molidului

Paduchi de frunze

Pe molid cel mai frecvent se intalnesc paduchii speciilor de rasinoase, care produc gale formate din proliferarea scoartei de la baza acelor. Exista specii monoice, care ataca doar molidul (ex. Sacchiphantes abietis, Adelges tardus, etc.), respectiv specii heteroice, care formeaza gale pe molid, dupa care schimba gazda (ex. Sacchiphantes viridis – paduchele de gala al molidului, Pineus cembrae, etc.). Sunt insecte mici, de 2-6 mm, adultii sexuati fiind nearipati. Produc vatamari prin formarea galelor, prin inteparea acelor si a scoartei, respectiv prin sugerea sevei. Provoaca un stres fiziologic gazdei, iar in caz de atac sever, determina scaderea rezistentei arborelui fata de boli.

Combatere: Se recomanda aplicarea tratamentelor cu insecticide de contact sau sistemice asupra generatiilor sexuate, daca acestea sunt existente. De asemenea, se poate interveni asupra formelor de iernare, in stadiul de larva, prin adunarea mecanica si distrugerea galelor de pe exemplarele atacate.

Tetropium castaneum – Croitorul mic al scoartei de molid

Ataca atat arborii sanatosi cat si pe cei care vegeteaza slab. Prefera sortimentele groase de molid, insa a fost observat si pe exemplare de pin, brad si larice. Prezinta o generatie pe an, cu zborul in lunile iulie-august, in timpul zilei. Ouale sunt depuse sub ritidom. Ierneaza in stadiul de larva, in lemn. Larvele sunt cele care produc daune prin roaderea de galerii in scoarta, in lemn si intre acestea. Arborii atacati se recunosc dupa orificiile ovale de iesire pe care le rod adultii in scoarta. In cazul atacului sever, se poate observa desprinderea si caderea scoartei, respectiv prezenta ciocanitoarelor consumatoare de larve.

Combatere: Se recomanda taierea si distrugerea arborilor atacati inaintea zborului. Se pot folosi arbori-cursa atat pentru monitorizare, cat si pentru combatere. Acestia se cojesc vara, inainte ca larvele sa patrunda in lemn. De asemenea, in stadiul larvar se pot aplica insecticide de inhibare a metamorfozei. In timpul zborului este posibila combaterea cu insecticide de contact, insa este recomandata doar in cazul inmultirii in masa.

Hylobius abietis – Trombarul puietilor de molid

Este unul dintre cei mai importanti daunatori ai plantatiilor de rasinoase. Ataca puietii de rasinoase, in special de molid, in varsta de 2-5 ani. Are o generatie la 2 ani si ierneaza un an in stadiul de larva (in lemn) si urmatorul an ca adult tanar (in litiera, muschi, sau in crapaturile scoartei). Adultii rod scoarta de pe tulpina puietilor (aspect de pete), iar prin aceste rani are loc o scurgere de rasina. Uneori, adultii pot roade si scoarta ramurilor subtiri la arborii mai in varsta. Larvele afecteaza radacinile cioatelor, deci nu prezinta importanta.

Combatere: In pepiniere, intre randurile de puieti se amplaseaza scoarte-capcana de molid ce au ca scop atragerea adultilor sub ele, urmata de adunarea si distrugerea acestora. Se pot amplasa arbori-cursa si curse feromonale. Combaterea chimica se face prin amplasarea scoartelor-cursa toxice, tratate cu insecticide de contact sau de ingestie, respectiv prin stropirea puietilor cu aerosoli.

Pissodes harcyniae – Trombarul scoartei molidului

Produce vatamari molidului, in special arborilor slabiti. Poate ataca si arborii sanatosi. Are o generatie pe an si ierneaza de regula in stadiul de adult (uneori in stadiul de larva), in crapaturile scartei sau in litiera. Zborul este prelungit din primavara pana in toamna. Larvele rod galerii neregulate intre scoarta si lemn, iar spre varful galeriei se imprima pe lemn. Galeriile larvare pot atinge 80 cm lungime. Atacul este semnalat de urmele sub forma de crapaturi ce se observa pe scoarta subtire. La atac puternic, are loc inrosirea acelor si uscarea arborilor.

Combatere: Diminuarea populatiilor se face mecanic, prin extragerea si arderea arborilor atacati, atunci cand specia este in stadiul de larva, cel mult de pupa. Se pot utiliza si arbori-cursa, respectiv insecticide de contact (in orice stadiu de dezvoltare), de ingestie (in stadiul larvar) sau sistemice. Insecticidele cu efect de inhibare a metamorfozei pot fi de asemenea o solutie.

Ips typographus – Gandacul mare de scoarta al molidului

Este considerat daunatorul cel mai raspandit si cel mai vatamator al molidului, mai rar ataca si specii de larice si pin. Atacuri au fost semnalate atat in padurile pure de molid, cat si in padurile de amestec cu alte specii de rasinoase. Prefera arborii in varsta de 60-100 de ani si mai rar pe cei tineri, localizandu-se pe portiunile cu scoarta groasa, pe trunchi. S-a semnalat prezenta si inmultirea in masa in zonele cu arbori rupti, doborati, raniti sau slabiti fiziologic. Arborii sanatosi care sunt atacati incep sa vegeteze slab. In conditiile tarii noastre, prezinta 2 generatii pe an, cu zborul in lunile aprilie-mai, respectiv iunie-iulie. De regula ierneaza in stadiul de adult in tulpina arborilor infestati, mai rar in stadiile de ou, larva sau pupa.

Aspectul atacului

Gandacii de scoarta provoaca vatamari prin roaderea camerelor nuptiale si a galeriilor sub scoarta arborilor. Din camera nuptiala pornesc 2 sau 3 galerii-mama verticale, avand cel mult 15 cm lungime. Galeriile larvare de 5-10 cm sunt perpendiculare pe galeriile-mama. Arborii atacati au la inceput un colorit verde-cenusiu palid; cu timpul acele se ingalbenesc, iar in final devin rosiatice si se usuca. Aceasta schimbare de culoare incepe de la varful arborelui si coboara spre baza. In urma atacului se constata si o exfoliere a scoartei, incepand cu mijlocul tulpinii si avansand in sus si in jos.

Combatere. Deoarece gandacii de scoarta reprezinta un pericol iminent in arboretele de rasinoase, se recomanda monitorizarea populatiei si depistarea din timp a focarelor, prin observarea gandacilor in timpul zborului si observarea roaderilor sub scoarta (in urma decojirii unor arbori, respectiv arbori-cursa). De asemenea, se pot observa si orificiile rotunde de intrare sub scoarta, cu rumegus fin si galbui, respectiv cu scurgeri de rasina.

Cursele feromonale, respectiv arborii-cursa sunt utilizati atat pentru depistare, cat si pentru combatere. Arborii-cursa lancezi se distrug atunci cand insectele sunt in stadiul de larva sau pupa, sub scoarta. In cazul in care arborii-cursa nu sunt distrusi in timp util, se recomanda tratarea acestora cu piretroizi de sinteza. Inainte, respectiv dupa zbor, se pot utiliza insecticide de contact cu capacitate de patrundere prin scoarta. Insecticidele sistemice se recomanda a fi utilizate in primul rand in stadiul de larva. Pentru combaterea chimca (in special in stadiul de adult), se pot utiliza insecticide specifice.

Ips amitinus – Gandacul de scoarta al molidului

Acesti daunatori au fost semnalati in complex cu alti daunatori de scoarta, foarte frecvent impreuna cu specia precedenta. Ataca exemplare de molid, mai rar brad si larice. Spre deosebire de specia precedenta, prefera ramurile groase cu scoarta neteda, localizate in partea superioara a tulpinii. De regula dezvolta doua generatii pe an, cu zborul in lunile aprilie-mai, respectiv iunie-iulie. Frecvent iernarea are loc in stadiul de adult, mai rar in stadiile de ou, larva sau pupa. Vatamarile sunt produse de larve si gandaci prin roaderea camerelor nuptiale si a galeriilor sub scoarta arborilor. Din camera nuptiala pornesc 3-7 galerii-mama, imprimate pe lemn.

Combatere: In primul rand, se recomanda monitorizarea populatiei si depistarea din timp a focarelor, prin observarea gandacilor in timpul zborului si prin identificarea orificiilor de intrare sub scoarta. Deoarece poate deveni daunator primar (care ataca arborii sanatosi), un arbore se considera infestat atunci cand pe trunchiul lui se gaseste chiar si un singur sistem de galerii. Atat la depistare, cat si la combatere, se utilizeaza arborii-cursa si cursele feromonale, cu nade feromonale de agregare. Insecticide sistemice sau cele de contact (cu capacitate de patrundere sub scoarta) se recomanda a fi utilizate in primul rand in stadiul de larva. De asemenea, se pot utiliza substante organofosforice sau piretroizi de sinteza.

Pityogenes chalcographus – Gandacul mic al scoartei de molid

Aceasta specie prefera molidul, ataca insa si bradul, pinul si laricele. Frecvent sunt vatamati arborii tineri, in varsta de 8-12 ani, respectiv varful si ramurile arborilor batrani. Prefera scoarta subtire si ataca in asociere cu Ips typographus si Ips amitinus. Are 1-2 generatii pe an si ierneaza in stadiul de larva, pupa sau adult. Vatamarile sunt produse prin roaderi de galerii sub scoarta si in grosimea scoartei, realizate de gandaci (3-6 galerii-mama de 3-8 cm lungime fiecare) si larve (galerii larvare de maxim 3 cm lungime). Desenul imprimat pe scoarta in urma atacului femelelor are forma stelata.

Combatere: Daunator secundar ce rar ataca arborii sanatosi. Se recomanda utilizarea arborilor-cursa formati din trunchiuri subtiri si ramuri mai groase, cu nade feromonale de agregare. Acestea se distrug dupa ce sunt colonizate de catre insecte. Pot fi utilizate si insecticide de contact sau sistemice.

Pityophthorus micrographus

Daunator intalnit des la molid, in special pe sortimentele subtiri. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza in stadiul de adult. Vatamarile sunt produse prin roaderile intre scoarta si lemn. Femelele rod galerii-mama, pornind cate 4-7 dintr-o singura camera nuptiala. Leaganele de impupare se afla la capetele galeriilor larvare si sunt imprimate in scoarta (spre deosebire de restul galeriilor, care sunt imprimate in lemn).

Combatere: Ca si in cazul celorlalti gandaci de scoarta, se recomanda monitorizarea populatiei si depistarea din timp a focarelor. Atat la depistare, cat si la combatere, se utilizeaza arborii-cursa si cursele feromonale. In cazul unor gradatii, se poate recurge la utilizarea insecticidelor de contact sau a celor sistemice.

Polygraphus polygraphus

Se intalneste adesea pe exemplarele de molid, in special in arborete tinere (20-40 ani). Produce vatamari la nivelul tulpinii si al ramurilor. Dezvolta de regula o generatie pe an, cu zborul in lunile aprilie-mai. Ierneaza de obicei in stadiul de adult. Vatamarile sunt produse de gandaci si larve, care rod intre scoarta si lemn. Atat galeriile-mama, cat si cele larvare sunt neregulate, imprimate pe partea interna a scoartei. De regula pornesc 3-8 galerii-mama dintr-o camera nuptiala. Pe lemn se pot observa galerii foarte scurte, majoritar orizontale.

Combatere: Se recomanda depistarea din timp a focarelor. Se pot utiliza arbori-cursa si cursele feromonale atat in scopul monitorizarii populatiei, cat si in scopul combaterii, folosindu-se nade feromonale de agregare, cum este si Polywit. In cazul unor gradatii, se poate recurge la utilizarea insecticidelor.

Dendroctonus micans – Gandacul molidului

Daunator primar al molidului in cazul inmultirii in masa, ce prefera partea inferioara a trunchiului, precum si radacinile groase ale exemplarelor batrane. Dezvolta o generatie la 2 ani (mai rar o generatie pe an), are zborul in luna iulie si ierneaza ca larva in primul an si ca adult in al doilea an. Ataca atat arborii sanatosi, cat si pe cei vatamati. Galeria-mama, roasa de femela, este neregulata si are o lungime de 6-15 cm. Larvele rod impreuna, largind la randul lor galeria-mama. La baza galeriilor se observa scurgeri de rasina si rumegus. Scoarta exemplarelor atacate se exfoliaza si cade, incepand din zona afectata de la baza trunchiului.

Combatere: Fiind un daunator primar foarte periculos, este recomandata monitorizarea populatiilor de insecte si depistarea din timp a focarelor. Gandacii pot fi observati in timpul zborului, iar orificiile de intrare si cele de aerisire a galeriilor pot fi depistate in orice perioada a anului. Arborii atacati se taie, se cojesc si se distrug/se prelucreaza in cel mai scurt timp posibil. Cursele feromonale, arborii-cursa si insecticide de diverse tipuri pot fi de asemenea luate in considerare.

Cryphalus abietis – Gandacul mic de scoarta al molidului

Acest daunator ataca frecvent molidul, mai rar se poate intalni si pe alte rasinoase. Prefera zona varfului la exemplarele de 20-40 de ani. Insecta monogama ce dezvolta 2 generatii pe an, cu zborul in martie-aprilie, respectiv iulie-august. Iernarea are loc de regula in stadiul de adult. Femela roade in scoarta sau intre scoarta si lemn o galerie-mama neregulata in care depune ouale. Dupa aparitie, larvele rod galerii serpuite, orientate in toate directiile (cu tendinta de verticalitate), atacul avand un aspect stelat. Leaganele de impupare sunt ovale si adancite fie in scoarta, fie in lemn.

Combatere: Se recomanda monitorizarea populatiilor de insecte si combaterea acestora in cazul inmultirii in masa, cu ajutorul curselor feromonale si a insecticidelor de contact sau sistemice.

Cydia strobilella – Molia conurilor de molid sau omida alba a conurilor de molid

Ataca conurile speciilor de molid. Este un daunator raspandit ce poate distruge pana la 60% din fructificatia anuala. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza in stadiul de larva de ultima varsta, in axul conului sau la baza solzilor. Larva roade baza unui solz al conului si patrunde in axul acestuia, dupa care roade semintele si baza solzilor. Conurile atacate se deshidrateaza, se indoaie, solzii nu se mai desfac, apar picaturi de rasina pe suprafata lor si cad la sol. Dupa zborul fluturilor, se pot observa exuviile pupale iesite partial dintre solzii conurilor atacate.

Combatere: Monitorizarea se poate face cu ajutorul capcanelor cu feromoni. Se recomanda adunarea conurilor atacate si distrugerea lor prin ardere. Combaterea chimica cu insecticide sistemice sau de contact se realizeaza in orice stadiu de dezvoltare. Insecticide/produse chimice cu efect de inhibare a metamorfozei se pot aplica in stadiul de ou sau in stadiul de larva.

Lymantria monacha – Omida paroasa a molidului, nona molidului

Este o specie polifaga ce ataca in special rasinoasele dar se intalneste si pe foioase. Ca specii, prefera molidul, dar produce vatamari si la pini, brazi, larice si duglas. In tara noastra produce atacuri puternice in padurile pure de molid. Are o generatie pe an, cu zborul seara si noaptea, in lunile iulie-august (rar pana in septembrie). Ierneaza in stadiul de ou. Atacul incepe primavara devreme, cand sunt rosi mugurii tineri, abia desfacuti. Pana la desfacerea mugurilor rasinoaselor, larvele se hranesc cu frunzele foioaselor. Atacul incepe de la baza coroanei spre varf si din interior spre exterior. Atacul puternic, cu o rata a defolierii de peste 60% duce la uscarea arborelui.

Combatere: Pentru monitorizarea si combaterea acestui daunator se utilizeaza feromon atractant sexual. Cursele feromonale tip panou cu adeziv se instaleaza inaintea inceperii zborului. In plus, se pot observa depunerile de oua atat toamna, cat si primavara, pe trunchi, in crapaturile scoartei, sub solzi, in muschi sau licheni. Combaterea mecanica consta in adunarea si distrugerea acestora. In cazul unor gradatii, se recurge la interventii cu insecticide de contact, sistemice sau de ingestie. Produse cu efect de inhibare a metamorfozei pot fi de asemenea o solutie.

Pristiphora abietina – Viespea mica cu fierastrau a acelor de molid

Acest daunator produce pagube molizilor situati pe versantii insoriti sau in locuri lipsite de curenti de aer. Sunt atacate in special plantatiile cu varsta cuprinsa intre 10 si 30 de ani. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza in sol, in stadiul de larva. Femelele depun ouale in varful coroanei, in smocurile de ace tinere, care ulterior se decoloreaza, se usuca si raman pe lujer. Larvele rod acele sanatoase si tinere, provocand defolierea. Pe lujerii atacati se dezvolta numerosi muguri. Atacurile repetate duc la aparitia de cresteri inghesuite, de tip “maturi de vrajitoare”, mai apoi la uscarea lujerilor. Datorita dezvoltarii rapide a larvelor, adesea atacul este observat prea tarziu, in perioada iernarii.

Combatere: Prevenirea atacului se face prin ocrotirea si colonizarea pradatorilor naturali (de exemplu pasari insectivore sau furnici), evitarea pe cat posibil a plantatiilor de molid in afara arealului natural, respectiv prin crearea arboretelor amestecate, cu procent ridicat de foioase. De asemenea, se recomanda administrarea ingrasamintelor si amendamentelor cu continut ridicat de calciu. Combaterea cu tratamente chimice se face in stadiul de larva si se repeta periodic. De asemenea, se pot aplica tratamente pe baza de insecticide cu efect de inhibare a sintezei chitinei.

Megastigmus strobilobius – Viespea semintelor de molid

Se intalneste in toate zonele de cultura a molidului din tara, cauzand pierderi de aproximativ 5% din seminte. Ataca diferite specii de conifere, cu precadere semintele molidului. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva in semintele infestate. Larvele consuma continutul semintelor. Pe semintele infestate se pot observa orificiile rotunde prin care au iesit insectele in stadiul de adult.

Combatere: Se recomanda aplicarea de tratamente chimice in perioada de zbor in masa a insectelor. De asemenea, semintele pot fi tratate termic fara diminuarea capacitatii germinative, la temperaturi de 50-55℃.

Epiblema tedella – Molia acelor de molid

Produce vatamari in special in molidisurile tinere (10-30 de ani) si luminate, rarite. Rar ataca si exemplare de pin si brad. Dezvolta o generatie pe an, cu zborul in mai-iunie. Ierneaza in stadiul de omida, in litiera. Vatamarile sunt produse de omizi, care mai intai mineaza acele arborilor, dupa care le rod in intregime. Formeaza cuiburi din 10-15 ace prinse cu fire de matase. Arborii atacati se pot usca in totalitate dupa mai multe vatamari repetate.

Combatere: Combaterea mecanica consta in adunarea si arderea cuiburilor cu omizi, iar cea chimica se realizeaza cu ajutorul insecticidelor de contact. Acestea din urma se recomanda a fi utilizate seara sau in timpul noptii, cand omizile parasesc cuiburile. De asemenea, se pot aplica tratamente pe baza de insecticide cu efect de blocare a formarii chitinei.

Physokermes piceae – Paduchele testos al molidului

Este o specie comuna pe exemplarele de molid (mai rar si pe brad) din paduri si amenajari horticole, gradini. Nu produce pagube deosebite. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza in stadiul de larva, indeosebi pe ace sau la baza mugurilor. Vatamarile sunt produse prin sugerea sevei din lujeri. Insectele prefera lujerii din partea inferioara a coroanelor, astfel incat, in cazul unor atacuri severe, ramurile inferioare vegeteaza slab, uneori se usuca. Arborii atacati sunt slabiti si predispusi la atacul altor daunatori. 

Combatere: Prezenta daunatorilor se poate depista dupa testele de pe ramuri. In cazul arborilor izolati, de dimensiuni mici, se poate recurge la combaterea mecanica, prin ruperea si distrugerea ramurilor atacate si uscate. In cazul unor inmultiri in masa se pot aplica tratamente chimice sub forma insecticidelor sistemice.