Daunatorii coniferelor

Antraxia quadripunctata – Gandacul metalic al scoartei de rasinoase

Daunatorii produc vatamari coniferelor, mai exact, arborilor tineri de molid, pin, larice si alte rasinoase, preferand arborii cu trunchiul subtire. Dezvolta o generatie la doi ani, cu zborul si hranirea adultilor cu polen in iunie-iulie. Ierneaza in stadiul de larva si se impupeaza in lemn.

Larvele rod galerii inguste si sinuoase intre scoarta si lemn, imprimate atat pe scoarta, cat si in lemn. Galeriile au forma de dreptunghi in sectiune si sunt pline cu rumegus. Arborii atacati devin slabiti, cu timpul se pot usca.

Combatere. Materialul lemnos slabit sau atacat de insecte se indeparteaza. Partile atacate se cojesc si se ard inainte de momentul impuparii.

Monochamus sartor – Croitorul mare al lemnului de rasinoase

Din grupa coniferelor, daunatorii ataca de preferinta molidul si pinul. Dezvolta o generatie sau doua pe an, cu zborul din mai pana in septembrie. Adultii se hranesc pe flori, cu polen. Iernarea are loc in stadiul de larva.

Larvele rod galerii sub scoarta, apoi patrund printr-un orificiu oval in lemn pentru impupare. Adultii rod cate o gaura de iesire rotunda (sau eliptica) si mare.

Combatere. Se recomanda depistarea prezentei daunatorilor din timp, prin observarea gandacilor in timpul zborului, respectiv al galelor si orificiilor. Se amplaseaza arbori-cursa incepand cu sfarsitul lunii mai, iar in vara acestia se decojesc, inainte ca larvele sa patrunda adanc in lemn. Arborii deja vatamati se extrag inaintea zborului si se prelucreaza cat mai rapid. In timpul zborului pot fi aplicate tratamente chimice, iar in cazul exemplarelor de arbori de importanta deosebita, se poate recurge la injectarea substantelor volatile in orificiile produse de insecte.

Anobium pertinax – Cariul lemnului de rasinoase

Daunatorii ataca lemnul de molid si pin, mai rar de alte rasinoase sau uneori chiar si lemnul de foioase. Prezinta un ciclu biologic multianual, cu zborul adultilor din mai pana in iulie-august. Poate ierna in stadiile de larva, pupa sau adult.

Larvele rod galerii neregulate si pline cu rumegus fin in lemnul uscat. Atacul este descoperit dupa orificiile de zbor (cu diametrul de 3 mm), dupa rumegusul care apare pe lemn si dupa zgomotul caracteristic pe care il produc masculii in timpul imperecherii. Lemnul de constructii poate fi atacat in interior fara sa se observe la exterior.

Combatere. Pentru prevenirea atacului in paduri, se recomanda eliminarea materialului lemnos pe cale de uscare. Pentru locuinte, se recomanda utilizarea materialului lemnos uscat si tratat cu substante insecticide si insectifuge. In cazul atacurilor deja existente, se recomanda aplicarea insecticidelor in timpul zborului.

Sirex gigas – Viespea lemnului de rasinoase

Produce atacuri in lemnul de molid, pin, brad si larice, in special la bustenii aflati la umbra si umezeala. Produce pagube si in depozitele de material lemnos. Dezvolta o generatie la doi ani, cu zborul prelungit pana in septembrie. Adultii se hranesc cu polen si seva. Ouale sunt depuse atat in lemnul arborilor vii, cat si in lemnul doborat sau in cioate. Ierneaza in stadiul de larva.

Daunele sunt produse de larve, care rod galerii spre inelul central al lemnului, dupa care se intorc spre exterior si se impupeaza. Adultii rod un orificiu de zbor rotunda, cu diametrul de 4-7 mm. Calitatea materialului lemnos scade dupa atacul insectelor. De asemenea, in galeriile create este favorizata dezvoltarea altor insecte si ciuperci.

Combatere. Pentru reducerea populatiei, se recomanda indepartarea arborilor doborati din paduri, deoarece acestia reprezinta medii favorabile pentru dezvoltarea daunatorilor. Lemnul se poate trata cu insecticide. In cazul unor atacuri puternice, se recomanda arderea materialului lemnos infestat.

Melolontha melolontha – carabusul de mai

Specie cu potential de inmultire in masa in toata tara, daunator al foioaselor si rasinoaselor din pepiniere si plantatii. Dezvolta o generatie la 3-5 ani, cu zborul in luna mai, uneori aprilie. Larvele ierneaza in sol de 2-3 ori.

Adultii se hranesc pe frunzele plantelor si plantulelor, producand uneori defolieri puternice. Larvele produc vatamari prin roaderea radacinilor tinere.

Combatere. Se recomanda depistarea prin sondaje sapate in sol, realizate toamna. Larvele pot fi observate si in timpul mobilizarii solului. Se pot face observatii si asupra adultilor in timpul zborului, seara.  Combaterea mecanica consta in adunarea si distrugerea larvelor din sol si a gandacilor atrasi cu capcane luminoase – pe timpul serii. O alta varianta este scuturarea, adunarea si distrugerea gandacilor din arbori, pomi, tufisuri. Atat pentru monitorizare, cat si pentru combatere, se pot folosi feromoni.
Combaterea chimica se poate realiza prin tratarea solului cu insecticide de contact in perioada zborului, astfel incat depunerea oualor sa fie impiedicata. In plus, se recomanda tratarea radacinilor inainte de plantare si a semintelor inainte de semanare.

Gryllotalpa gryllotalpa – coropisnita

Produce vatamari in plantatii si pepiniere, atat la speciile de rasinoase, cat si la cele de foioase. Dezvolta de regula o generatie la 2 ani. In primul an ierneaza in stadiul de larva, adesea in gropile cu balegar, in al doilea an in stadiul de adulti tineri. In perioada zborului masculii produc un sunet specific, asemanator cu cel al greierilor.

Vatamarile sunt produse la nivelul radacinilor, care sunt roase, solul fiind in acelasi timp deranjat prin saparea galeriilor in sol. 

Combatere. In vederea interventiei in timp util, este esentiala depistarea speciei in toate stadiile de dezvoltare, prin observarea galeriilor si a gaurilor din sol, respectiv a cuiburilor cu oua sau cu larve (aflate la 10-20 cm adancime). Combaterea mecanica se realizeaza prin distrugerea cuiburilor si a adultilor. Combaterea chimica presupune utilizarea insecticidelor.

Dioryctria abietella – omida rosie a conurilor sau fluturele conurilor de molid

Produce vatamari conurilor de molid, brad, larice, pin sau alte specii, producand uneori pierderi de pana la 50% din seminte. De regula dezvolta o generatie pe an, uneori insa poate avea 2 generatii intr-un an. Zborul are loc in timpul verii, seara. Iernarea are loc in stadiul de omida, intr-un cocon la aproximativ 8 cm adancime in litiera.

Vatamarile sunt produse de larve, care rod solzii conurilor in forma de ancora si consuma semintele. Axul conului ramane nevatamat, insa conurile se deformeaza si prezinta excremente si fire de matase. In cazul unor inmultiri in masa, larvele ataca lujerii arborilor tineri, provocand uscarea acestora.

Combatere. Se realizeaza mecanic, prin adunarea si distrugerea conurilor atacate. In plus, se pot aplica tratamente chimice in perioada zborului sau inainte de intrarea larvelor in sol pentru iernare (insecticide de contact la nivelul solului).

Camponotus herculeanus – furnica mare neagra

Majoritatea furnicilor sunt considerate insecte folositoare, pradatoarele altor insecte daunatoare. Furnica mare neagra este insa o specie daunatoare in randul rasinoaselor, producand pagube insemnate. Prezinta o generatie pe an.

Produc in primul rand vatamari arborilor cu diverse rani sau gauri deja existente, intrand prin acestea si rozand in interiorul trunchiului. Pot ataca si exemplarele sanatoase. Galeriile pot fi roase pana la inaltimea de 10 m si au ca scop construirea cuiburilor.

Combatere. Se recomanda prevenirea inmultirilor in masa prin extragerea arborilor care prezinta rani, boli sau gauri de diverse feluri. Arborii si buturugile infestate se indeparteaza preferabil in timpul iernii, mai apoi se ard.

Agrotis segetum – buha semanaturilor sau omida de pamant

Daunator specific in pepiniere, plantatii sau semanaturi de foioase si rasinoase. Dezvolta doua generatii pe an, cu zborul fluturilor din mai pana in august, seara. Iernarea are loc in sol, in stadiul de omida.

Omizile consuma semintele incoltite, radacinile subtiri si frunzele tinere ale plantulelor. Tulpinile tinere pot fi de asemenea roase, in special in zona coletului.

Combatere. Combaterea mecanica se realizeaza prin adunarea si distrugerea omizilor odata cu mobilizarea solului sau in momentul indepartarii puietilor ofiliti. Pentru stadiul de adult se recomanda folosirea panourilor adezive impreuna cu surse luminoase pe timpul noptii. De asemenea, se pot utiliza curse feromonale sau insecticide de contact in timpul zborului.

Opatrum sabulosum – gandacul pamantiu

Poate produce daune semnificative in pepiniere, plantatii sau semanaturi de foioase si rasinoase. Dezvolta o generatie pe an, ierneaza in stadiul de adult, in sol. Gandacii ataca primavara semintele si plantulele (in zona coletului), iar larvele rod radacinile si semintele incoltite. 

Combatere. Se poate recurge la combaterea mecanica prin adunarea si distrugerea larvelor si gandacilor. De asemenea, solul poate fi tratat cu insecticide de contact.

Orgyia antiqua – omida cu smocuri de peri galbeni

Ataca atat speciile de rasinoase, cat si cele de foioase, preferand arboretele de varsta mai inaintata. Dezvolta una sau doua generatii pe an, cu zborul in iunie-iulie (si in septembrie in cazul in care sunt doua generatii pe an). Ierneaza in stadiul de ou, in crapaturile scoartei.

Omizile produc vatamari prin defoliere. Prefera partile luminate ale coroanei.

Combatere. Depistarea se realizeaza prin observatii vizuale asupra fiecariu stadiu de dezvoltare, in special al stadiului de ou, in timpul iernii. In cazul unor inmultiri in masa, se pot aplica tratamente chimice in special in stadiul de omizi.