Coada soricelului (Achillea millefolium) – este o straveche planta medicinala, fiind una dintre cele mai cunoscute si utilizate specii in medicina traditionala a multor popoare. Datorita valorii sale terapeutice, figureaza in tratatele a numeroase tari.
In medicina populara, coada soricelului este folosita in tratamentul afectiunilor gastrointestinale. Extern, se intrebuinteaza pentru cicatrizarea ranilor greu vindecabile.
Coada soricelului este utilizata in industria lichiorurilor si a parfumurilor. Totodata este si o specie melifera (are flori din al caror nectar albinele prepara mierea).
Coada soricelului – Particularitati botanice
Achillea millefolium este o specie perena, erbacee. Partea subterana este reprezentata de un rizom lignificat, din care se dezvolta stoloni subterani. Tulpina este erecta, inalta de 40-80 cm. Planta prezinta doua feluri de tulpini : cele florifere , care poarta inflorescentele, cu internodii lungi si cele cu internodii scurte, care poarta numai frunze.
Frunzele sunt asezate altern, penat-sectate, lanceolate cu un numar mare de fasii înguste.
Florile sunt dispuse in corimb, compus din numeroase antodii (peste 100), de forma ovoida sau globuloasa. Coada soricelului infloreste din iunie si pana toamna. Fructul este o achena alungita de 2-3 cm lungime.
Exigente ecologice
Semintele de coada soricelului germineaza in sol in 45-60 de zile, iar primele frunze adevarate apar dupa 9-10 zile de la rasarire.
Temperatura. Coada soricelului este rezistenta la temperaturile joase din perioada de iarna, precum si la cele ridicate din lunile de vara, ce influenteaza pozitiv acumularea principiilor active.
Apa. Aceasta influenteaza de asemenea dezvoltarea plantei si continutul in azulene. In conditii de clima calda si umeda atinge valori mai mari decat in zonele secetoase.
Lumina. Acest factor influenteaza specia in toata perioada de vegetatie, dar mai ales in timpul infloritului, favorizand acumularea uleiului volatil si a proazulenelor.
Solul. Cresterea si dezvoltarea plantelor sunt influentate de tipul de sol, dar coada soricelului se poate dezvolta si pe soluri nisipoase, precum si cele cu textura mijlocie. Ph-ul solului nu influenteaza continutul in azulene.
Tehnologia de cultivare
Fiind o specie perena, poate fi mentinuta in cultura 4-5 ani. Nu manifesta cerinte deosebite fata de planta premergatoare. Totusi, cele mai indicate sunt cerealele si mai ales prasitoarele care lasa terenul curat de buruieni.
Fertilizarea. Coada soricelului reactioneaza favorabil la fertilizarea cu NPK prin sporirea atat a productiei de herba, cat si a continutului in ulei volatil. In functie de starea de vegetatie a culturii, aceasta se va fertiliza in toti anii de vegetatie pentru a mentine un potential ridicat de productie.
Pregatirea solului. Lucrarile de pregatire se fac diferentiat. Astfel dupa recoltarea plantelor premergatoare timpurii terenul se ara la adancimea de 22-25 cm cu plugul in agregat cu grapa cu colti.
Pregatirea patului germinativ pentru aceasta specie trebuie sa se faca cu multa grija, astfel ca aceasta sa fie bine nivelat si maruntit, folosindu-se in acest scop combinatorul. Cu o zi inainte de semanat, terenul se tavalugeste cu tavalugul inelar sau neted.
Epoca se semanat. Specia se seamana direct in camp in lunile august si septembrie, astfel ca plantele sa intre in iarna in stadiul de rozeta. Rezultate bune s-au obtinut si prin semanatul in pragul iernii. In functie de gradul de imburuienare al solului se va stabili distanta de semanat de 50-62.5 cm. Semanatul se va face superficial, la 0.5 cm adancime, deoarece semintele sunt foarte mici.
Lucrari de ingrijire
Deoarece dupa rasarie plantele sunt firave si sensibile la imburuienare, se recomanda un plivit pe rand indata ce se contureaza randurile. In decursul verii se vor executa in total 2-3 prasile pana la recoltare si una dupa recoltare.
Boli si daunatori
Coada soricelului fiind extinsa in cultura numai pe suprafete mici, pana in prezent nu s-au semnalat boli sau daunatori care sa reduca semnificativ productia sau calitatea materiei prime vegetale.
Recoltare
Epoca de recoltare. Pentru stabilirea momentului optim de recoltare s-a studiat variatia principiilor active in cursul perioadei de vegetatie.
Studiul dinamicii uleiului volatil si a azulenelor in functie de varsta frunzelor a evidentiat faptul ca frunzele tinere sunt cele bogate in principii active.
In concluzie, coada soricelului trebuie recoltata la inceputul infloririi plantelor, in zile senine si calde, in orele cu insolatie maxima.
Modul de recoltare. Materia prima vegetala este reprezentata prin inflorescente care se recolteaza la inaltimea de ramificare. In decursul perioadei de vegetatie se pot obtine doua recolte de herba. Culturile semincere pot fi recoltate din anu al II-lea de vegetatie.