Chiparosi, informatii si sfaturi de ingrijire

Genul Cupressus cuprinde aproximativ 15 specii de arbori si arbusti (chiparosi) originari din S-E Europei, America de Nord, Mexic, S-E Chinei. Cel mai adesea, chiparosii ating pana la 40 m inaltime, forma coroanei este piramidala. Frunzele sunt asemanatoare unor solzi, au o lungime de 2-6 mm, sunt dispuse in perechi opuse si persista intre trei si cinci ani. Pe plantele tinere, de pana la doi ani, frunzele sunt asemanatoare unor ace si au o lungime de 5-15 mm. Conurile au o lungime de 8-40 mm si sunt globuloase sau ovoidale.

Specii care apartin genului Cupressus :

• Cupressus abramsiana C.B.WOLF;

• Cupressus arizonica Greene;

• Cupressus bakeri Jeps.;

• Cupressus cashmeriana Royle ex Carrière;

• Cupressus chengiana S.Y.Hu;

• Cupressus duclouxiana Hickel;

• Cupressus dupreziana A.Camus;

• Cupressus funebris Endl.;

• Cupressus goveniana Gordon;

• Cupressus guadalupensis S.Watson;

• Cupressus lusitanica Mill.;

• Cupressus macnabiana A.Murray bis;

• Cupressus macrocarpa Hartw.;

• Cupressus pakistanensis Silba;

• Cupressus pygmaea (Lemmon) Sarg.;

• Cupressus sargentii Jeps.;

• Cupressus sempervirens L.;

• Cupressus silbae B.Huang bis;

• Cupressus torulosa D.Don.

Cele mai des specii si varietati de chiparosi intalnite in Romania sunt: Cupressus sempervirens (Chiparosul), Cupressus arizonica Greene (Chiparosul de Arizona) si X Cupressocyparis leylandii (Chiparos leylandii).

Cupressus sempervirens (Chiparosul)

Chiparosul este un exemplar originar din sud-estul Europei, nordul Africii si vestul Asiei. Specia poate sa atinga 20-30m. Se deosebeste de restul chiparosilor datorita coroanei sale cilindric-columnara sau ingust-piramidala, cu lujeri anuali de obicei cu 4 muchii, foarte subiri. Frunzele sale sunt mici, solzoase, rombice, dispuse opus și alipit pe lujeri. Sunt colorate in verde intens luminos si sunt persistente, iar cresterile noi sunt verzi-galbui. Conurile femele sunt mici, sferice, de marimea unei nuci, cu 8-12 carpele solzoase pentagonale sau hexagonale. Plantele tinere cresc pana la 1,5 m pe an, incetinind cresterea pe masura ce se maturizeaza.

Varietati de Cupressus sempervirens :

• Cupressus sempervirens ‘Glauca (Blue)‘: un soi dens, cu crestere rapida, cu frunzis verde-albastrui.
• Cupressus sempervirens ‘Green Pencil’: frunzele sunt de culoare verde-cenusie.
• Cupressus sempervirens ‘Swane’s Golden’: un soi pitic care produce frunze noi de culoare galben-aurie.
• Cupressus sempervirens ‘Swane’s Variegated’: un soi pitic ingust, care creste pana la 3 metri inaltime si are o latime de doar un metru. Frunzisul este verde inchis, marcat generos cu pete de galben.
• Cupressus sempervirens ‘Tiny Tower’: frunzele sale sunt de culoare verde-albastruie.

Cupressus arizonica Greene (Chiparosul de Arizona)

Chiparosii de Arizona sunt arbori piramidali vesnic verzi, originari din zona nord-americana. Coroanele acestor arbori ajung pana la 25 m inaltime, au frunze solziforme, groase, carenate, de culoare verde-brumarie, glauce, care frecvent prezinta picaturi de rasina. Conurile acestei specii sunt pedunculate, de culoare brun-roscata si brumate inainte de maturare.

Varietati de Cupressus arizonica :

• Cupressus arizonica var. arizonica
• Cupressus arizonica var. glabra
• Cupressus arizonica var. montana
• Cupressus arizonica var. nevadensis
• Cupressus arizonica var. stephensonii

X Cupressocyparis leylandii ( Chiparos leylandii)

Chiparosul leylandii este un coifer vesnic verde, atractiv si cu crestere rapida. X Cupresocyparis leylandii este un hibrid natural intre Cupressus macrocarpa si Cupressus nootkatensis, are forma piramidala, frunzis bogat, solziform, foarte asemanator cu cel de la Chamaecyparis, de culoare verde albastrui. Acest hibrid suporta bine tunderea, are pretentii moderate fata de caldura, dar este destul de sensibil la ger. Creste bine pe soluri reavene si suporta bine semiumbra.

X Cupressocyparis leylandii – Varietati :

• ‘Leighton Green’ – are un frunzis de culoare inchisa, verde padure, ceea ce il face ideal pentru decorarea de sarbatori;
• ‘Silver Dust’ – structura frunzelor este similara cu cea a soiului ‘Leighton Green’, dar cu pete albe, pestrite pe frunze;
• ‘Naylor’s Blue’ – este cunoscut pentru frunzele sale atractive, de culoare gri-albastrui;
• ‘Castlewellan’ – iarna, exteriorul arborelui capata o nuanta aurie, in timp ce interiorul ramane verde;
• ‘Robinson’s Gold’ – are un frunzis galben-auriu;
• ‘Emerald Isle’ – frunzele sale sunt de un verde stralucitor.

Chiparosi – Conditii de mediu

Lumina. Chiparosii sunt specii iubitoare de lumina, care prefera locurile insorite. Tolereaza si zonele umbrite partial, insa cresc mult mai bine in conditii de lumina directa.

Temperatura. In general, chiparosii sunt sensibili la ger si la vanturile reci. Acestia prefera climatele calde si uscate.

Sol. Se adapteaza la o gama larga de tipuri de sol, insa acestea trebuie sa fie bine drenate.

Chiparosi – Ingrijire

Taieri. Chiparosii, in general nu necesita taieri daca sunt cultivati pentru aspectul lor distinct. Acestia pot fi taiati in cazul in care se doreste obtinerea unei anumite forme sau crearea gardurilor vii. Se pot efectua taieri de igienizare, pentru inlaturarea ramurilor depreciate. Chiparosii nu dezvolta muguri noi pe lemnul batran, din acest motiv se evita efectuarea de taieri ale lemnului matur, pentru a evita aparitia de goluri in coroana.

Fertilizare. Pentru asigurarea cresterii si dezvoltarii optime, pot fi aplicate ingrasaminte specifice in perioada de vegetatie (primavara-toamna). 

Plantare. Se recomanda a fi efectuata toamna sau primavara. Prinderea puietilor poate fi favorizata prin administrarea unui stimulator de inradacinare in groapa de plantare.

Inmultire. Cel mai adesea se realizeaza pe cale vegetativa, prin butasi recoltati din lastari apicali. Butasirea se recomanda sa se faca in lunile iulie-august, in rasadnite sau sera.

Chiparosi – Boli si daunatori

Boli

Chiparosii din genul Cupressus sunt susceptibili la atacul unei mari varietati de agenti fitopatogeni si daunatori. Atacul unor fungi se observa pe plante atunci cand apar pete maronii din interiorul coroanei spre exteriorul acesteia. Umiditatea excesiva poate favoriza putrezirea radacinilor, dar si instalarea unor fungi care pot compromite definitiv arborele. Bolile fungice pot duce la ofilirea si uscarea ramurilor sau la deteriorarea scoarței. Pentru a evita bolile fungice, este necesar sa se indeparteze lastarii uscati, sa se realizeze afanarea solului din jurul plantelor si sa se indeparteze frunzele cazute. Chiparosii mai pot fi afectati si de cancer. Cancerul de chiparos este cauzat de ciuperca saprofita Coryneum cardinale. Sporii acestei ciuperci germineaza optim la temperaturi medii de 26 ° C si pot provoca rani gangrenoase in tesuturile epidermice ale frunzelor si tulpinilor.

Daunatori

Dintre daunatorii care ataca acesti arbori/arbusti ornamentali se enumera: acarienii, afidele, paduchii lanosi, paduchii testosi etc. In cazul in care se observa simptome specifice unor boli sau prezenta unor daunatori, se recomanda aplicarea tratamentelor specifice, cu insecticide si fungicide omologate.

In plus:

• Cupressocyparis x leylandii isi pastreaza culorile si pe timpul iernii.
• Cel mai utilizat pentru decorarea gradinilor este chiparosul leylandii.
• Multi dintre chiparosi sunt adaptati la incendiile de padure, pastrandu-si semintele timp de multi ani in conuri inchise pana cand arborii parinti sunt ucisi de un incendiu, semintele sunt apoi eliberate pentru a coloniza solul gol si ars. La alte specii, conurile se deschid la maturitate pentru a elibera semințele.
• Chiparosul (Cupressus sempervirens) traieste pana la 1000 de ani in climatul natal.