Castravete, informatii despre tehnologia de cultura

Castravetele (Cucumis sativus) este o planta legumicola cultivata pentru fructele sale, ce se consuma la maturitatea comerciala (tehnica), fiind apreciate pentru continutul lor in elemente nutritive, precum si pentru efectul lor terapeutic. Castravetii se consuma proaspeti sau se prelucreaza sub forma de conserve sau muraturi. Peste 90% apa, substante pectice, vitamine si minerale se regasesc in castraveti. Aroma specifica este data de uleiurile eterice, extractul de castravete folosindu-se in industria cosmeticelor.

Castravetele este o planta anuala, cu sistemul radicular slab dezvoltat si cu cerinte mari fata de apa. Tulpina este taratoare sau urcatoare, pubescenta si prezinta formatiuni numite carcei, ce ajuta la agatare. Frunzele sunt mari, trilobate, dispuse altern si acoperite cu perisori aspri.

Florile sunt unisexuat monoice dispuse cate 3-5 la un loc. Cele femele au ovarul in forma viitorului fruct, iar cele mascule sunt mari si apar inaintea celor femeiesti, in mare parte pe tulpina principala. Polenizarea este entomofila. In cazul in care polenizarea este incompleta fructul se deformeaza sau nu se dezvolta normal. In culturile actuale se utilizeaza pe scara larga hibrizii partenocarpici, ce formeaza doar flori femele si nu necesita polenizare. Fructul este o melonida de forme, marimi si culori diferite. Semintele sunt turtite, alungite, ovoide, de culoare alb-galbuie. Semintele isi pastreaza facultatea germinativa timp de 5-6 ani.

Cerinte fata de clima si sol

Temperatura optima de vegetatie este de 25-28℃, iar temperatura medie nu trebuie sa scada sub 15℃. Temperatura minima de germinatie este de 15-16℃. Plantele nu suporta temperaturi sub 12℃ sau peste 35℃, in afara acestor valori cresterea fiind oprita. Castravetii au nevoie de suma gradelor de temperatura de aproximativ 1000℃ pentru a ajunge la maturitatea comerciala.

Castravetele are nevoie de 12 ore de lumina de intensitate mare, prezenta radiatiilor din intervalul albastru-violet stimuland dezvoltarea generala a plantei. Umiditatea trebuie mentinuta la nivelul de 75-80% din capacitatea de camp pentru apa. Insuficienta apei determina oprirea cresterii si scaderea numarului de fructe. Castravetii prezinta sensibilitate mare fata de curentii de aer, iar in camp trebuie realizate perdele de protectie pentru a crea un microclimat favorabil plantelor. De asemenea, castravetele prefera un sol aerat, bogat in humus, permeabil, cu pH neutru sau slab acid. Se evita tasarea solului, pentru a favoriza schimbul de gaze de la nivelul radacinilor.

Tehnologia de cultura a castravetilor

Rotatia culturilor

Terenurile folosite trebuie sa fie plane, nivelate, cu expozitie sudica si textura usoara (luto-nisipoase sau nisipo-lutoasa). Castravetii nu trebuie sa revina pe aceeasi suprafata mai repede de trei ani. Cele mai bune rezultate se obtin dupa lucerna, trifoi, fasole, cartofi, tomate, ardei, varza sau usturoi. Nu se cultiva dupa dovlecei sau pepeni.

Pregatirea terenului

Operatiunea incepe toamna prin mobilizarea solului la adancimea de 25 cm. Pentru efectuarea acestei operatiuni se poate folosi motocultorul, agregatul format din tractor si plug sau cazmaua. Inainte de pregatirea terenului, se poate aplica gunoi de grajd semi-descompus, precum si ingrasamintele chimice. Primavara se administreaza ingrasamintele ce au continut mai ridicat de azot sau ingrasaminte echilibrate. 

Producerea rasadurilor de castraveti

Cultura de castraveti se poate infiinta prin rasad sau prin samanta. Avand in vedere ca se utilizeaza din ce in ce mai mult hibrizi partenocarpici iar materialul semincer este costisitor, se recomanda producerea rasadurilor in spatii protejate si plantarea la locul de cultura a acestora. In functie de momentul infiintarii plantatiei, lucrarea de semanat se efectueaza cu aproximativ 40 de zile inainte de data stabilita plantarii. Semanarea se realizeaza la adancimea de 3-4 cm, de preferat direct in ghivece pentru rasaduri sau in placi alveolare cu celule mari. Dupa formarea a 1-2 frunze reale, se poate aplica un ingrasamant special pentru stimularea dezvoltarii sistemului radicular. Foliar, se pot efectua fertilizari cu ingrasaminte foliare, in functie de necesitatile plantutelor, pentru aprovizionarea acestora cu elementele necesare cresterii.

Plantarea

Se poate realiza incepand cu sfarsitul lunii aprilie in spatiile protejate si din luna mai, in camp, in functie de conditiile de mediu. Castravetii necesita minim 16-18℃ iar in cazul plantarii in solarii, montarea celui de-al doilea rand de folie ajuta la mentinerea nivelului temperaturii mai ridicat. 

Se poate utiliza, ca schema de plantare, 200 cm intre randuri si 35 cm intre plante, pe rand. Plantarea se realizeaza la aceeasi adancime la care plantele au fost in rasadnita sau ghiveci.

Dupa plantare, se aplica o udare si concomitent cu aceasta se administreaza si ingrasaminte ce stimuleaza inradacinarea. La urmatoarea irigare se poate aplica un ingrasamant special pentru imbunatatirea fertilitarii si structurii solului si pentru a crea conditii mai bune de absorbtie la nivel radicular. 

Combaterea buruienilor

Pentru combaterea buruienilor se efectueaza prasile superficiale, manuale sau mecanizate, la aproximativ 10 cm distanta fata de plante, dar numai pana cand cresterile vegetative permit. Acestea au rolul de a aera solul si de a distruge buruienile. La prasila a doua, plantele se pot musuroi. Combaterea buruienilor se poate realiza si chimic cu erbicide omologate la castraveti.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Se aplica tratamente cu fungicide si insecticide recomandate. Se recomanda alternarea produselor ce au moduri de actiune si substante active diferite, astfel, bolile si daunatorii nu vor capata rezistenta la tratamente.

Alte lucrari si sfaturi de intretinere la cultura de castraveti

Completarea golurilor se realizeaza cu seminte umectate si preincoltite sau cu rasaduri ale aceluiasi soi sau hibrid.

Fertilizarea faziala se aplica la aparitia primelor flori, repetandu-se de 3-4 ori, la distante de 20 zile. Se poate aplica fertilizarea organica utilizand must de gunoi de grajd sau urina de animale. De asemenea, se pot aplica ingrasaminte foliare.

Fertilizarea

La 1-2 saptamani dupa plantare, se administreaza ingrasaminte mai bogate in fosfor sau echilibrate, pentru a favoriza inradacinarea plantelor. Foliar, se pot aplica ingrasaminte in functie de necesitatile plantei si de conditiile de mediu.

In perioada infloririi si cresterii fructelor se pot aplica foliar ingrasaminte cu un continut ridicat in calciu, bor pentru o buna legare a fructelor iar radicular, se pot aplica ingrasaminte cu un continut ridicat de potasiu. 

Pentru a sprijini plantele sa depaseasca perioadele de stres, se pot efectua fertilizari foliare si radiculare cu ingrasaminte specifice. Radicular, se pot aplica ingrasaminte pentru imbunatatirea structurii solului si a absorbtiei radiculare.

Dirijarea fructificarii se realizeaza prin ciupiri repetate.

Operatiunea consta in ciupirea propriu zisa a varfurilor plantei sau a lastarilor. Prima ciupire se realizeaza cand planta are 4 frunze. Astfel planta va forma mai multi lastari. A doua ciupire se realizeaza cand lastarii formati au 4 frunze. Prin ciupire, planta se va ramifica si va forma mai multe flori femele. Cand planta a ajuns la marimea dorita, se rup varfurile lastarilor. Astfel planta nu va mai creste si va forma mai multe flori.

Aceste reguli nu se aplica si in cazul hibrizilor de castraveti partenocarpici. Acestora nu li se ciupeste varful, ci se copilesc lastarii si fructele pana la inaltimea de 40 cm, pentru a permite plantelor sa se dezvolte. Ulterior, lastarii se pot lasa sa creasca si se ciupesc dupa 1-2 noduri. Cand se doreste stoparea cresterii in inaltime a plantelor, se rup varfurile.

Irigarea

Castravetii sunt plante iubitoare de apa iar irigarea se efectueaza chiar si zilnic, in perioadele calduroase ale verii. Primavara, plantele se iriga la cateva zile, in functie de temperatura. La castraveti, cel mai recomandat sistem pentru irigare este cel prin picurare. Perioadele critice fata de apa sunt inflorirea si formarea si cresterea fructelor. Excesul de umiditate din sol determina putrezirea radacinilor, mai ales in conditii de temperaturi mai scazute. Umiditatea relativa ridicata favorizeaza aparitia bolilor foliare (mana, fainare). Este recomandat ca udarea sa se realizeze dimineata cat mai devreme.

Pentru mentinerea umiditatii solului se poate realiza mulcirea, operatiune ce reprezinta acoperirea solului cu resturi vegetale sau folii speciale. Mulcirea determina incalzirea mai rapida a solului, regleaza umiditatea din sol, mentine starea fitosanitara, impiedica dezvoltarea buruienilor si reduce numarul lucrarilor de intretinere a culturii.

Palisarea

O alta operatiune ce determina sporuri de productie atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ este palisarea castravetilor. Aceasta tehnologie consta in conducerea pe verticala a plantelor de castraveti. Astfel, cultura este aerisita, plantele valorifica mai bine radiatiile solare, iar frunzele si fructele nu mai sunt in contact cu solul, riscul aparitiei bolilor fiind mult diminuat.

Palisarea se poate realiza pe ata, iar conducerea castravetilor se face prin rasucirea periodica, la 3 zile, a tulpinii in jurul atei. Aceasta se prinde de structura principala a sistemului de pasilare, reprezentat de spalieri si sarme.

Recoltarea

Operatiunea se efectueaza dimineata, dupa ce roua s-a evaporat, prin taierea peduncului fructului. Daca recoltarea nu se realizeaza la timp, iar fructele ”imbatranesc”, capacitatea de fructificare a plantei scade considerabil. Din aceasta cauza fructele trebuie recoltate chiar zilnic in perioadele de maxima productie. Fructele se valorifica esalonat sau se pastreaza pe o durata de maxim 10 zile, in depozite cu atmosfera controlata.

Particularitati ale culturii de castraveti in spatii protejate

In ultimii ani cultivarea castravetilor s-a realizat aproape exclusiv in spatii protejate, fiind plante iubitoare de caldura, ce necesita palisare pentru facilitarea efectuarii unor lucrari (tratamente, ingrijire, recoltare). Infiintatea culturii in spatii protejate incepe prin desfiintarea culturii premergatoare, distrugerea focarelor de infectii si refacerea structurii solarului. Se recomanda si dezinfectia solului cu produse specifice.

Cu minim 10-12 zile inainte de infiintarea culturii, solarul se acopera cu folie pentru a asigura un minim de temperatura in interior, in vederea plantarii.

Dirijarea factorilor de vegetatie se realizeaza prin aerisirea solarului si prin mentinerea curata a foliei de protectie. Aerisirea trebuie sa fie facuta cu atentie pentru a nu crea curenti de aer reci. Temperatura din solar trebuie sa fie de 26-28℃ in zilele insorite, iar umiditatea aerului 90%.