Castanul comestibil (Castanea sativa) este o specie originara din sudul Europei si Asia Mica. In Romania acesta este raspandit in Oltenia, Maramures si Banatul de Est. Castanul poate fi folosit si in scopuri decorative sau pentru masa lemnoasa. In ultima perioada a crescut interesul pentru cultivarea acestei specii in interes pomicol, dat fiind continutul nutritional al fructelor de castan. Acestea au proprietati asemanatoare cu semintele de grau. Castanele contin amidon, fibre vegetale, proteine, grasimi, potasiu, fosfor, magneziu, sulf, calciu si vitamine (A, B1, B2, E, C).
Particularitatile de crestere si fructificare
Se dezvolta sub forma unor pomi vigurosi, inalti de 15 – 25 de metri. Trunchiul este viguros si usor rasucit, iar pomul formeaza coroane largi, piramidale sau globuloase. Sarpantele si subsarpantele (ramurile de schelet) sunt viguroase si bine garnisite cu ramuri de schelet. Formeaza muguri vegetativi si muguri micsti. Acestia sunt dispusi solitar pe ramuri.
Frunzele sunt dintate si alungite (lanceolate) ce pot atinge si 28 cm lungime. Este o specie unisexuat monoica. Acelasi individ formeaza si flori femeiesti si flori barbatesti. Florile femeiesti sunt grupate cate 2 – 3 in involucru, iar pe masura ce se matureaza capata aspectul unui arici.
Florile mascule pot forma mai multe tipuri de stamine, dar cele mai productive soiuri sunt cele cu filamente staminale lungi. De asemenea, castanii pot forma flori, numite amenti (bisexuate). Acestea au lungimea de 30 cm. La baza sunt asezate florile femeiesti grupate in inflorescente, iar in partea superioara sunt florile mascule. Fructul este de tip achena. Culoarea acestuia este brun – roscata si poate contine una sau doua seminte.
Cerinte fata de clima si sol
Temperatura este un factor limitativ pentru cultura castanului comestibil. Creste si se dezvolta normal in zonele unde temperaturile medii anuale depasesc 9°C. Prefera toamnele lungi si calduroase, fiind sensibil la ingheturile survenite brusc. In perioada de repaus vegetativ rezista pana la temperaturi de –25°C. Lumina nu este un factor important pentru acesta specie. Se dezvolta bine si in conditii de semi-umbra. Are nevoie de apoximativ 700 mm precipitatii pe an , repartizate uniform pe perioada de vegetatie. Pe de alta parte, castanul nu suporta excesul de umiditate din sol, iar apa freatica nu trebuie sa fie la o adancime mai mica de 4 metri. Prefera solurile fertile, profunde, cu un regim aero-hidric ridicat si cu un pH acid (4.8 – 6.5).
Tehnologia de cultivare a castanului
Alegerea si pregatirea terenului
Terenurile pe care se va infiinta plantatia se vor alege in functie de cerintele fata de clima si sol ale speciei. Cele mai favorabile zone din Romania sunt cele din zona colinara, unde alte specii de castan se cresc natural.
Pregatirea terenului se incadreaza in tehnologia generala de infiintarea a plantiiilor pomicole. Parcela se elibereaza de cultura premergatoare si se curata de toate resturile vegetale (inclusiv cele subterane). Dupa acesta operatiune terenul de niveleaza si se aplica fertilizarea de baza (dupa o cartare agrochimica a solului). Ingrasamintele se incorporeaza in sol printr-o aratura la adancimea de 30 – 35 cm, iar apoi se relizeaza doua treceri cu grapa cu discuri.
Plantarea
Perioada optima de plantare este toamna, cand pomii au intrat in repausul vegetativ. Se recomanda urmatoarele scheme de plantare: 9 metri distanta intre randuri si 8 metri distanta intre plante pe rand. Dupa stabilirea schemei de plantare se realizeaza pichetarea terenului. Operatiunea consta in marcarea printr-un tarus a pozitiei fiecarei plante pe teren.
In plantatie se vor utiliza mai multe soiuri (2-3) pentru a asigura o polenizare optima. Urmatoarele etape sunt reprezentate de saparea gropilor si plantarea propriu-zisa. Gropile se pot realiza manual sau cu ajutorul agregatului format din tractor si burghiu. Aceastea au dimensiunile de 40 x 40 x 40 cm.
Fasonarea radacinilor
Inainte de plantare se realizeaza fasonarea radacinilor. Operatiunea se executa cu scopul de a inlatura portiunile vatamate si de a netezi ranile de pe radacina. De asemenea intineresc sistemul radicular al plantei. Radacinile moarte se inlatura complet, iar cele vii se scurteaza la 20-22 cm.
Dupa fasonare, urmeaza mocirlirea radacinilor. Mocirlirea reprezinta introducerea radacinii intr-un amestec de pamant galben, balega de vaca si apa. Stratul de mocirla ajuta pomii sa se adapteze la noile conditii din plantatie. Se recomanda ca mocirla trebuie sa aiba consistenta smantanii. Cele mai cunoscute soiuri de castan comestibil sunt: Romval, Casval, Tismana, Precoce Migoule, Maraval, Marsol, Iza, Mara, Hobita, Polovraci, Gureni, Prigoria.
Intervalul dintre randuri se mentine inierbat. Se recomada specia Lolium perenne, iar insamantarea se face o data la 4 ani. Iarba se coseste cand atinge inaltimea 5 – 10 cm si se mentine pe teren pentru a forma un strat de mulci. De asemenea, intervalul se poate mentine curat prin prasile repetate, discuire , frezare sau erbicidare.
Fertilizarea
Fertizilarea suplimentara este necesara in plantatiile comerciale. Pentru stabilirea corecta a dozelor de ingrasaminte se realizeaza analize agrochimice la nivelul solului si la nivelul plantei. De asemenea, fertilizarea asigura o rezistenta mai buna la boli, daunatori, la conditiile de mediu si prelungesc viata plantatiei. Pe langa fertilizare, irigarea asigura sporuri importante de productie. Se recomanda aplicarea irigatiilor cand pricipitatiile anuale nu ajung la valoarea de 700 mm/ an. Cele mai eficiente metode de udare sunt cele prin microaspersiune si prin picurare.
Produse recomandate
Combaterea bolilor si daunatorilor
Este necesara in plantatiile de castan si se realizeaza, utilizand produse specifice. Printre bolile ce pot aparea la castan, amintim: cancerul castanului, patarea frunzelor, mana, iar dintre daunatori, molia miniera a frunzelor de castan, viespea castanului, cicadele.
Taierile
O lucrare importanta este reprezentata de intretinerea pomilor prin taieri. Castanul nu necesita taieri riguroase, deoarece formeaza natural coroane bine aerisire. Un lucru de care trebuie sa tinem cont este amplasarea mugurilor de rod. In cazul castanului comestibil cultivat in Europa mugurii de rod sunt situati in partea superioara a ramurilor. In acest sens lastarii nu se vor scurta anual, ci se vor aplica taieri de eliminare a ramurilor batrane. Astfel, se va stimula generarea de ramuri noi.
Produse recomandate
De asemenea, se elimina ramurile lacome, cele uscate sau cele afectate de ger, precum si drajonii. Se va urmari aerisirea coroanei si o repartizare uniforma a ramurilor.
Produse recomandate
Recoltarea
Momentul optim de recoltare este marcat de caderea fructelor de castan din pom. Calendaristic acesta perioada este cuprinsa intre 20 septembrie si 15 octombrie. Recoltarea castanelor este o operatine tehnologica greu de realizat datorita faptului ca acestea sunt inchise in gube (involucru) si dupa recoltare trebuie eliminat acest invelis. Recoltarea se poate realiza prin scuturarea mecanizata a pomilor sau manual. Costurile de recoltare reprezinta 40 % cheltuielile anuale ale plantatiei.
Sfatul specialistului
