Bolile coniferelor: boli localizate la nivelul acelor, ramurilor si fructelor

Majoritatea agentilor patogeni care produc pagube la conifere prospera si se propaga in conditii de umiditate ridicata la nivelul solului si al foliajului, respectiv la temperaturi ridicate. Dintre bolile coniferelor ce afecteaza acele, ramurile si fructele, cele mai intalnite sunt:

1. Cancerul laricelui (Lachnellula willkommii)

Cel mai des sunt afectati puietii de 4-5 ani, respectiv arborii cu varsta cuprinsa intre 10-25 de ani. Apa stagnanta in sol sau umiditatea excesiva favorizeaza raspandirea agentilor patogeni.

Plante gazda. Larice;

Specii de Lachnellula pot infecta si alte specii de rasinoase: 

• L. calycina – pin si molid;
• L. pini – pin;
• L. fuscosanguinea – pin;
• L. flavovirens – pin si ienupar;
• L. subtilissima – brad, mai rar molid si pin.

Simptome. Ciupercile colonizeaza arborii prin rani sau crapaturi existente pe lujerii mai tineri de 4 ani. In zona afectata se pot observa niste pete netede, mate, pe margine denivelate (ca niste valuri). Cu timpul, petele cresc in dimensiune, iar scoarta crapa si se desprinde. In cazul arborilor de vigurozitate scazuta, lujerii afectati se usuca rapid. Ofilirea, uscarea si caderea acelor incepe la varful coroanei si avanseaza spre baza acestuia, respectiv de la varful ramurilor catre interiorul coroanei. Corpurile fructifere portocalii pot fi observate pe portiunile afectate ale arborilor in toate lunile anului.

Prevenire si combatere

• evitarea plantarii laricelui in statiuni cu exces de umiditate;
• procurarea materialului saditor de la pepiniere autorizate din apropierea locului de plantare – proveniente adaptate conditiilor stationale;
• asigurarea unei distante optime intre arbori;
• indepartarea rapida a arborilor lancezi, rupti, doborati, infestati;
• elagarea artificiala a arborilor.

2. Uscarea lujerilor (Sirococcus strobilinus, Phomopsis sp., Thekopsora areolata, Ascocalyx abietina, Sphaeropsis sapinea, Botrytis cinerea)

Agentii patogeni contribuie la uscarea acelor si al lujerilor, rarind astfel coroana. In urma unui atac puternic arborele se poate usca in totalitate.

Plante gazda. 

• Sirococcus strobilinus pe puietii de molid;
• Thekopsora areolata pe puietii de molid sau pin (mai apoi pe specii de Prunus); poate infesta si conurile;
• Phomopsis sp. pe puietii mai multor specii de conifere;
• Ascocalyx abietina pe pin, zambru, molid;
• Sphaeropsis sapinea pe pin;
• Botrytis cinerea pe puieti de duglas, mai rar si pe alte specii de rasinoase.

Simptome. Atacul este produs la nivelul lujerilor, provocand inrosirea, ofilirea si caderea acelor, urmata de uscarea lujerilor. Cresterile in diametru si inaltime ale arborilor sunt diminuate, arborii sunt slabiti sau chiar uscati in intregime in cazul atacurilor puternice si de lunga durata.

• In cazul speciei Sirococcus strobilinus, acele de la mijlocul sau baza lujerului cad primele. Lujerii se curbeaza. Primele semne ale infectiei se pot observa primavara;
• In cazul speciei Thekopsora areolata, toamna apar pete de culoare inchisa pe lujeri, dupa care lujerii se curbeaza si se usuca. Pe speciile de Prunus infestate (adesea malin) se pot observa pete galbui sau rosiatice;
• La Ascocalyx abietina uscarea acelor incepe iarna, de la baza coroanei catre varf, respectiv de la baza lujerilor catre varful acestora. Primavara acele cad, iar lujerul ramane gol. Corpurile fructifere ale ciupercilor sunt de culoare inchisa, de dimensiuni foarte mici si apar pe portiunile infestate ale arborilor;
• In cazul speciei Sphaeropsis sapinea se pot observa acele scurte, nedezvoltate complet, respectiv acele uscate care raman in coroana arborelui;
• La Botrytis cinerea, dupa ofilirea acelor si curbarea lujerilor se poate observa o pasla albicioasa sau gri pe portiunile afectate. Boala poate evolua, afectand ramurile si uneori chiar tulpina, infectia soldandu-se cu uscarea completa a puietilor. Evolutia bolii se manifesta de la varful acelor catre baza lor, de la varful ramurilor catre baza lor, respectiv de la varful puietului catre baza acestuia.

Prevenire si combatere

• mentinerea unei stari bune de sanatate a arborilor;
• indepartarea arborilor lancezi, rupti, doborati, infestati;
• toaletarea ramurilor uscate (pe cat posibil);
• aerisirea solariilor;
• tratamente preventive primavara;
• tratamente cu substante sistemice la primele semne ale atacului;
• tratamente cu fungicide de contact in timpul sezonului de vegetatie.

• 

• 

• 

• 

• 

3. Matura vrajitoarelor la brad (Melampsorella caryophyllacearum)

Aceasta ciuperca de rugina este frecvent intalnita in bradete pure sau amestecate, in special in cele de varsta inaintata. Umflaturile canceroase (racila) cauzate de aceasta specie scad valoarea economica a lemnului, faciliteaza instalarea altor daunatori sau agenti patogeni (in special putregaiuri) si predispun arborii atacati la rupturi de vant sau de zapada.

Plante gazda. Specie heteroica, pe brad si pe plante din familia Caryophyllaceae.

Simptome. Agentii patogeni colonizeaza lujerii tineri, provocand formarea unor aglomerari de lujeri cu ace scurte si decolorate – de aici denumirea de “matura vrajitoarelor”. Cu timpul se formeaza umflaturi canceroase (racila) care cresc de la an la an, iar in 15-20 de ani lujerii cad si ramane o umflatura crapata si neuniforma pe trunchi.

Prevenire si combatere

• promovarea arboretelor amestecate: rasinoase cu fag;
• mentinerea unei stari bune de sanatate a arborilor;
• mentinerea distantei optime intre arbori;
• taierea si arderea ramurilor cu maturi ( preferabil in sezonul rece);
• extragerea exemplarelor infestate.

4. Ruginile scoartei de pin (Cronartium sp.)

Boala a fost semnalata atat la puieti, cat si la arbori maturi din arborete, gradini, parcuri sau culturi speciale. In urma infectiei arborii devin predispusi la doboraturi si la atacurile altor specii de daunatori. In cazul inmultirii in masa, agentii patogeni pot provoca uscarea lenta a ramurilor sau al arborilor in intregime.

Plante gazda. Specie heteroica, prima gazda fiind pinul.

Simptome. Agentii patogeni colonizeaza arborii prin lujerii tineri, de unde boala avanseaza lent spre ace, ramuri si tulpini. Primele semne ale atacului se observa dupa cativa ani, cand apar pete de culoare deschisa pe scoarta. De asemenea, pe trunchi pot fi observate scurgeri de rasina si umflaturi canceroase care cresc de la an la an.

Prevenire si combatere

• promovarea arboretelor amestecate: pin si foioase;
• extragerea exemplarelor infestate;
• diminuarea varstei exploatabilitatii in arboretele puternic infestate;
• tratamente chimice cu fungicide de contact sau sistemice;
• dezinfectia semintelor inainte de semanare.

5. Impaienjanirea acelor (Herpotrichia sp.)

Agentii patogeni produc vatamari puietilor si arborilor maturi, in special in zonele montane, subalpine si alpine. 

Plante gazda. Conifere. Herpotrichia parasitica este specific la brad, iar Herpotrichia juniperi la ienupar.

Simptome. In urma infectiei, lujerii anuali sunt cuprinsi intr-o pasla de culoare inchisa. Puietii pot fi in totalitate acoperiti si se pot usca. La arborii maturi boala se manifesta in special pe ramurile de la baza coroanei. Pe ace si pe scoarta apar pete foarte mici, negre, globuloase.

Prevenire si combatere

• scuturarea zapezii de pe puietii din pepiniere;
• stimularea cresterii si dezvoltarii puietilor;
• taierea si arderea ramurilor infestate;
• tratamente pe baza de cupru in pepinierele afectate.

6. Necrozarea ramurilor (Seimatosporium berckmansii, Cercospora sequoiae)

Este o boala frecvent intalnita, in special in parcuri si gradini.

Plante gazda. Tuia, chiparos, ienupar, mai rar si alte specii de conifere.

Simptome. 

• Seimatosporium berckmansii produce necrozarea ramurilor din exterior spre interior; Infectia se instaleaza mai intai pe ramurile tinere, apoi se extinde si pe cele mai batrane. Boala se manifesta prin schimbarea culorii varfurilor ramurilor de la verde deschis la maro-roscat.
• Cercospora sequoiae produce necrozarea ramurilor interior spre exterior. Uscarea plantei porneste de la baza trunchiului spre varfurile ramurilor. Boala se instaleaza pe ramurile mai batrane si apoi avanseaza spre cele tinere. Frunzele afectate devin galbene, apoi maro-brun si cad pe sol, ducand la uscarea plantei intr-o faza mai avansata a bolii.

Prevenire si combatere

• controlul periodic al plantelor;
• indepartarea si arderea ramurilor uscate;
• scuturarea plantelor;
• efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

• 

• 

• 

• 

• 

7. Uscarea provocata de ciuperca Kabatina Thujae

Agentii patogeni pot determina uscarea completa a arborilor si arbustilor.

Plante gazda. Ienupar, tuia, chiparos.

Simptome. Boala se manifesta primavara sau chiar inainte de intrarea in vegetatie. Tesutul afectat se ingalbeneste, apoi se inroseste, iar in final devine maroniu, se brunifica si cade de pe planta. Decolorarea incepe din varful dinspre baza ramurii si se intine pe o lungime de aproximativ 5 centimetri. Pe tesutul afectat apar puncte negre care reprezinta fructificatiile ciupercii.

Prevenire si combatere

• evitarea tunderii plantelor pe timp umed si astfel crearea unor zone, rani pe unde pot patrunde patogenii;
• evitarea irigarii prin aspersiune, udarii excesive si neregulate. Irigarea se face de preferat dimineata. Irigarea seara, corelata cu temperaturile mai scazute din noptile reci, favorizeaza dezvoltarea si raspandirea patogenilor;
• efectuarea tratamentelor cu produse specifice.

• 

• 

• 

• 

8. Inrosirea acelor (Lophodermium sp., Hypodermella sp., Naemacyclus sp., Melanconium sp., Dothistroma septospora)

Agentii patogeni pot determina pierderea acelor si implicit reducerea vigorii puietilor si arborilor.

Plante gazda. Specii de conifere, in special pini:

• Lophodermium sp. – Inrosirea si caderea acelor de rasinoase (pin, ienupar, brad, molid);
• Hypodermella sp. – Colorarea cenusie sau galbuie a acelor de pin (se intalneste si pe larice);
• Naemacyclus sp. – Ingalbenirea acelor de pin;
• Melanconium sp. – Inrosirea acelor de jneapan sau pin silvestru (se intalneste si pe brad);
• Dothistroma septospora – Boala dungilor rosii la acele de pin (se intalneste si pe larice si duglas).

Simptome.

• la Lophodermium sp. atacul se poate observa toamna, cand pe ace apar pete  mici, de culoare galbuie sau violacee. Acestea se maresc cu timpul si se brunifica, la margini fiind uneori delimitate cu un contur negru de portiunile neafectate. Cu timpul acele se inrosesc, uneori cad tarziu, chiar dupa doi ani;
• in cazul infestatiei cu Hypodermella sp. se observa decolorarea unor portiuni pe ace. Baza acelor ramane adesea verde, delimitata de o dunga vizibila de zona afectata. Inaintea caderii, acele capata o culoare albicioasa.
• in cazul speciilor Naemacyclus, toamna se pot observa pete galbui pe ace, iar decolorarea are loc in timpul iernii. Inaintea caderii acelor apar puncte mici, rosiatice. 
• speciile de Melanconium produc infectii pe acele tinere la finalul primaverii si inceputul verii. Acestea se inrosesc de la varf catre baza;
• Dothistroma septospora provoaca formarea unor dungi circulare rosiatice pe ace. In dreptul acestor dungi apar in anul urmator linii sau pete negre emergente. Boala avanseaza de la baza coroanei catre varf, respectiv din interiorul coroanei catre exterior.

Prevenire si combatere

• mentinerea unei stari bune de sanatate a arborilor;
• asigurarea unei distante optime intre puieti si intre arbori;
• asigurarea circulatiei aerului/ventilatiei in solarii si pepiniere;
• indepartarea ramurilor infectate;
• evitarea excesului de umiditate in sol – in pepiniere;
• tratamente cu fungicide sistemice sau de contact in pepiniere si plantatii tinere.

• 

• 

• 

• 

• 

9. Ruginile acelor (Coleosporium sp., Chrysomyxa sp., Pucciniastrum sp., Calyptospora sp.)

Ciupercile paraziteaza atat acele arborilor maturi, cat si ai puietilor. Boala poate determina defolierea lujerilor afectati, in cazul puietilor chiar uscarea definitiva.

Plante gazda. Specii heteroice ce infecteaza conifere ca prima gazda si alte specii de plante drept a doua gazda (merisor, bujor de munte, afin, specii ierboase, etc.).

• Coleosporium sp. – Rugina veziculoasa a acelor de pin;
• Chrysomyxa rhododendri – Rugina veziculoasa a acelor de molid;
• Chrysomyxa abietis – Rugina inelara a acelor de molid;
• Pucciniastrum epilobii – Rugina veziculoasa a acelor de brad;
• Calyptospora geoppertiana – Rugina acelor de brad;
• Alte specii de rugini pe brad.

Simptome. 

• la Coleosporium sp. in urma infectiei apar pe ace pete de culoare deschisa, care cu timpul se brunifica. Pe aceste pete apar vezicule galben-portocalii, cu partea superioara alba. 
• in cazul Chrysomyxa rhododendri isi fac aparitia niste benzi galbui, cu vezicule pe ambele fete ale acelor.
• la Chrysomyxa abietis primavara se pot observa pe ace benzi galbui delimitate, pe care toamna isi fac aparitia niste umflaturi portocalii sau ruginii.
• Pucciniastrum epilobii se poate recunoaste dupa aparitia unor pete mici, galbui pe fata inferioasa a acelor. In dreptul acestor puncte isi fac aparitia niste vezicule sub forma unor tuburi alungite, albe, dispuse in doua siruri de-a lungul acelor.
• la Calyptospora geoppertiana se observa primavara pete galbui, cu vezicule galbui dispuse in doua siruri langa nervura acelor. Vara aceste vezicule se sparg si raman doar niste resturi franjurate albe pe ace.

Prevenire si combatere

• eliminarea speciilor de plante care servesc drept a doua gazda;
• crearea arboretelor amestecate: rasinoase cu foioase;
• aplicarea tratamentelor cu fungicide. 

10. Bolile conurilor (Thekopsora areolata, Sphaeropsis sapinea, Phomopsis conorum)

In urma infestatiilor, semintele pot ramane nedezvoltate, pot deveni sterile sau pot fi fertile. Prin acestia din urma boala poate fi transmisa si catre generatia urmatoare prin semanare sau regenerare naturala. 

Plante gazda. 

• Thekopsora areolata – Rugina conurilor de molid – pe molid si specii de Prunus;
• Sphaeropsis sapinea pe pin;
• Phomopsis conorum pe diverse specii de rasinoase.

Simptome. 

• la Thekopsora areolata: deformarea si rasucirea solzilor, caderea prematura a conurilor;
• Sphaeropsis sapinea infecteaza lujerii de pin, dupa care trece pe conuri, blocand uneori dezvoltarea. Pe acestea din urma se pot observa puncte mici, negre.
• Phomopsis conorum determina inrosirea acelor si uscarea lujerilor, dupa care sunt infectate si conurile.

Prevenire si combatere

• adunarea si distrugerea conurilor infectate sau cazute prematur;
• verificarea semintelor inainte de plantare (prin sondaje);
• tratarea semintelor cu fungicide specifice inainte de semanare.

11. Boli produse de vasc (Viscum album)

Vascul este o planta semiparazita ce se inmulteste prin semintele, adesea transportate de pasari de la un arbore la altul. 

Plante gazda. Viscum album var. abietis pe brad si molid, Viscum album var. pini pe pin.

Simptome. Dupa germinatia semintei, planta se fixeaza pe scoarta arborelui si formeaza haustori asemanatori unor ventuze. Prin acestea sunt absorbite substantele nutritive de la planta gazda. Vascul are tulpina scurta, ajunge pana la inaltimea de cel mult 80 cm si prezinta frunze vesnic verzi. Florile sunt albe, globuloase. Arborii parazitati devin debilitati, iar dupa uscarea vascului in zona afectata apare fenomenul de “inima uda” (seva patrunde in lemn prin gaurile haustorilor).

Prevenire si combatere

• indepartarea timpurie a plantei parazite de pe planta gazda.

IMPORTANT: 

• Tratamentele de combatere a bolilor se pot efectua in orice perioada din an, cu conditia ca la momentul aplicarii, (si in urmatoarele ore) sa nu existe precipitatii. De asemenea, temperaturile nu trebuie sa fie foarte mari, iar in aer sa nu existe pericol de inghet.  
• Deseori, la o perioada scurta de timp dupa plantare, pot aparea simptome de uscare; acestea pot fi cauzate de nerespectarea perioadei de plantare sau de achizitionarea de plante cu probleme chiar din pepiniera. Se recomanda verificarea cu atentie a materialului dendrologic inainte de a fi achizitionat.
• Udarea excesiva a coniferelor impiedica drenarea apei si circulatia aerului la nivelul radacinilor, determinand sufocarea lor. 
• Terenul din jurul coniferelor se va mentine curat, lipsit de buruieni si iarba. 
• Arborii si arbustii coniferi prefera solurile permeabile, care permit un drenaj bun al apei. In cazul in care plantarea se face intr-un sol mai compact, este necesara efectuarea operatiunii de aerare. 
• La achizitionarea puietilor, se recomanda verificarea radacinilor, sa nu fie sectionate si sa fie acoperite cu balot de pamant. 
• Pentru un grad mai mare de prindere, se recomanda plantarea coniferelor in stadiul de puiet.
• Pentru diminuarea stresului cauzat de plantare, se recomanda aplicarea de biostimulatori. 
• Este indicata evitarea irigarii prin aspersie in cazul coniferelor.