Antracnoza vinetelor a fost semnalata prima data in 1828 in Rusia si in 1953 in Romania. In prezent, boala este intalnita in toate tarile din Europa.
Simptome
Boala debuteaza odata cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie. Pe frunze boala se manifesta prin pete circulare iar pe fruct pete ovale, circulare si de culoare bruna. Fructificatiile ciupercii se observa prin puncte mici negre. Atunci cand tesuturile din centrul petelor se scufunda incepe putrezirea fructului iar pata capata o culoare alb-cenusie.
Agentul patogen
Agentul pagoten este Colletotrichum melongena, acesta rezista pana anul urmator pe resturile de fructe, vegetale si chiar pe samanta infectata. Prin apa folosita la irigatii sau chiar prin vant sporii sunt transmisi producand noi infectii cand conditiile climatice permit acest lucru, cum ar fi vreme umeda si temperaturi cuprinse intre 23-28°C.
Prevenire si combatere
In asolamentele legumicole trebuie sa se tina seama de sporii ramasi de la precedentele culturi. La infiintarea culturii samanta se va dezinfecta chimic. Ciuperca prezinta rase fiziologice numeroase, de aceea obtinerea soiurilor rezistente la antracnoza este un proces dificil.
Masurile preventive constau in strangerea si arderea fructelor atacate sau ingroparea lor. Efectuarea unei rotatii in care cultura sa revina pe acelasi teren dupa minim 4 ani, executarea de araturi adanci si folosirea de samanta certificata in vederea semanatului sunt alte metode preventive pentru combaterea antracnozei vinetelor.
In vegetatie se aplica tratamente cu fungicide specifice.