Amenajamentul forestier este documentatia care cuprinde date referitoare la o anumita suprafata de padure, respectiv instrumentul prin care se stabilesc lucrarile care se vor efectua in fiecare unitate amejistica (u.a., subparcela). Practic, prin acest instrument se defineste un ansamblu de masuri prin care padurea va fi condusa timp de un deceniu, in asa fel incat aceasta sa ofere societatii produse si servicii la maxim de eficienta, in prezent si in viitor. Astfel, se poate exclama faptul ca prin amenajamente forestiere se asigura gospodarirea durabila a ecosistemelor forestiere.

Amenajamentul forestier este intocmit pentru o anumita suprafata de padure (Unitate de Productie, U.P.), in conformitate cu Normele tehnice pentru amenajarea padurilor in vigoare.

Care sunt principiile amenajarii padurilor?

Amenajarea padurilor se bazeaza pe patru principii generale, si anume:

• Principiul continuitatii – “reflectă preocuparea permanenta de a asigura prin amenajament conditiile necesare pentru gestionarea durabila a padurilor, astfel incat acestea sa ofere societatii – in mod continuu – produse lemnoase si de alta natura, precum si servicii de protectie si sociale cat mai mari si de calitate superioara…”.*
• Principiul eficacitatii functionale – “exprima preocuparea permanenta atat pentru cresterea productivitatii si calitatii padurilor, cat si pentru sporirea capacitatii lor de a proteja factorii de mediu in conditiile unei maxime eficiențe economice si stabilitatii ecologice”.*
• Principiul conservarii si ameliorarii biodiversitatii – “se urmareste conservarea si ameliorarea biodiversitatii la cele patru niveluri ale acesteia (diversitatea genetica intraspecifica, diversitatea speciilor, ecosistemelor și peisajelor), in conditiile maximizarii stabilitatii și potentialului polifunctional al padurilor”.*
• Principiul economic – “…prin organizarea procesului de productie trebuie sa se creeze conditii favorabile realizarii cu continuitate a functiilor de productie si de protectie in conditii cat mai avantajoase sub raport economic”.*

*preluat din Normele Tehnice privind amenajarea padurilor din 28 septembrie 2022

Ce cuprinde, mai precis, amenajamentul forestier?

Amenajamentul forestier cuprinde date precum:

• localizarea suprafetei unitatii de productie (U.P.) si caracterizarea generala a acesteia;
• descrierea parcelara a fiecarei unitati amenajistice (u.a.):
  • suprafata (ha);
  • descrierea statiunii: sol, tip de statiune, tip de padure, tip de flora, litiera, forma de relief, altitudine, panta terenului, eroziunea etc.;
  • descrierea arboretului: speciile existente si proportia acestora (compozitia actuala), productivitatea, varsta exploatabilitatii; consistenta, modul de regenerare, provenienta, varsta medie, diametrul mediu, inaltimea medie, clasa de productie, vitalitatea, volumul, cresterea etc.;
  • compozitia tel (compozitia potrivita de specii pentru indeplinirea intereselor economice, ecologice si sociale pe un interval lung de timp, luand in considerare conditiile stationale si localizarea unitatii amenajistice);
  • subarboretul;
  • semintisul utilizabil (specii componente si acoperire);
  • lucrarile executate in trecut si lucrarile propuse;
  • altele;
• obiectivul social-economic (tel de protectie si tel de productie);
• regimul (codru, crang sau crang compus);
• ciclul de productie (numarul de ani de la intemeierea si pana la recoltarea unui arboret);
• tratamentul (tratamente cu taieri repetate, tratamente cu taieri rase sau tratamente cu taieri continui);
• planul lucrarilor pentru urmatorii 10 ani:
  • posibilitatea (volumul de material lemnos care se poate exploata intr-un anumit interval de timp);
  • planul decenal de recoltare a produselor principale;
  • planul lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor (degajari, curatiri, rarituri, taieri de igiena, elagaj artificial sau alte lucrari, dupa caz);
  • planul decenal al lucrarilor de regenerare;
  • alte planuri si masuri;
• altele.

In plus, amenajamentul forestier cuprinde mai multe harti, precum:

• Harta tipurilor de padure, sol si statiune;
• Harta arboretelor;
• Harta lucrarilor de cultura si exploatare.

Pentru ce perioada de timp se intocmeste amenajamentul silvic?

Amenajamentul forestier are o perioada de valabilitate de 10 ani in majoritatea cazurilor. In cazul padurilor de plop, salcie sau alte specii cu crestere rapida, perioada de valabilitate poate fi de 5 ani.

Cine executa lucrari de amenajare forestiera?

Aceste lucrari se executa de catre societatile specializate si autorizate de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor pentru elaborarea Amenajamentelor Silvice (cunoscute ca firme de amenajare). In padurile proprietate publica a statului, lucrarile de amenajare forestiera sunt elaborate de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Silvicultura (INCDS) „Marin Dracea” (cunoscut drept ICAS – de la denumirea veche: Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice). La cerere, acest institut poate executa lucrari de amenajare forestiera si in paduriile proprietate privata.

Care sunt etapele intocmirii unui amenajament forestier?

In vederea inocmirii amenajamentului forestier, se parcurg urmatoarele etape:

1. Lucrari pregatitoare

Aceasta etapa presupune consultarea documentatiilor existente, dintre care se amintesc amenajamentele vechi, registrele si evidentele, tema de proiectare, respectiv materialele cartografice (harti, planuri topografice, cartograme). Dupa verificarea si actualizarea limitelor parcelare si subparcelare pe materiale cartografice, in unitatile amenajistice (u.a.) in care inventarierea arborilor se va realiza in suprafete de proba, se va stabili pozitia suprafetelor de proba care urmeaza a fi materializate pe teren. In mod practic, peste materialul cartografic se suprapune un grid geometric, suprafetele de proba (SP1, SP2, SP3…) fiind localizate la intersectiile gridului. Numarul de suprafete de proba necesare se stabileste pe baza unor tabele, in functie de suprafata unitatii amenajistice si alte informatii.

Dupa finalizarea lucrarilor pregatitoare, se sustine Conferinta I de amenajare, avizandu-se tema de proiectare, cu prezenta urmatoarelor parti:

• un delegat al Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor;
• proprietarul padurii sau un delegat al acestuia;
• un delegat al administratorului (Ocolul Silvic de care apartine suprafata de padure)
• un reprezentant al ariei naturale protejate, daca este cazul;
• un reprezentant al structurii judetene sau regionale pentru protectia mediului, daca este cazul;
• reprezentantii proiectantului (firma de amenajare forestiera).

2. Etapa de teren (colectarea datelor)

In primul rand, pe teren se verifica bornele si limitele de parcele si subparcele. Unde este necesar, limitele se reimprospateaza sau se materializeaza cu vopsea.

Mai apoi, pe teren, specialistii din domeniu culeg date atat despre conditiile stationale existente, cat si despre vegetatia existenta in fiecare unitate amenajistica in parte. Datele culese sunt introduse in formulare tip.

In vederea determinarii volumului arboretelor, arborii se inventariaza prin masurarea diametrului de baza. Datele sunt introduse in foi de punctaj.

Inventarierea arborilor se poate realiza prin doua metode:

• inventariere integrala – fir cu fir, masurandu-se fiecare arbore din unitatea amenajistica. Se aplica in cazul arboretelor exploatabile cu suprafata mai mica de 3 ha, respectiv cu consistenta mai mica/egala cu 0.4;
• inventariere statistica – in suprafete de proba circulare de 500 mp (cele amintite mai sus).

In cazul inventarierii statistice, suprafetele de proba sunt materializate pe teren cu vopsea rosie. Numarul suprafetei de proba (ex. SP1, SP2, SP3…) este insemnat pe trunchiul arborelui cel mai apropiat centrului suprafetei de proba circulare. Mai apoi, arborii care cad in interiorul suprafetei de proba circulare se materializeaza cu un punct rosu (atunci cand se masoara diametrul, cu ajutorul clupei forestiere).

Dupa finalizarea lucrarilor de teren, se efectueaza Receptia finala a lucrarilor de teren, la care participa cate unul sau mai multi delegati/reprezentanti al fiecarei parti prezente la Conferinta I de amenajare (un delegat al Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, proprietarul padurii sau un delegat al acestuia, un delegat al administratorului, reprezentantii proiectantului, un reprezentant al ariei naturale protejate, un reprezentant al structurii pentru protectia mediului, dupa caz).

3. Etapa de birou (lucrari de redactare a proiectului de amenajament forestier)

Dupa culegerea datelor din teren, acestea se centralizeaza si se prelucreaza cu ajutorul unor programe si aplicatii specifice. Se realizeaza calcule specifice, obtinandu-se volumul arboretelor inventariate (volum pe specii sau pe elemenete de arboret, respectiv volumul intregului arboret). In urma prelucrarii datelor, se intocmesc planurile, sintezele si situatiile aferente.

Pe baza acestor date prelucrate, se sustine Conferinta a II-a de amenajare, cu participarea unor delegati/reprezentanti al fiecarei parti prezente la Conferinta I de amenajare (un delegat al Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, proprietarul padurii sau un delegat al acestuia, un delegat al administratorului, reprezentantii proiectantului, un reprezentant al ariei naturale protejate, un reprezentant al structurii pentru protectia mediului, dupa caz). Cu ocazia acestei conferinte, se analizeaza situatia suprafetelor de padure inventariate, respectiv se avizeaza planurile de recoltare si ingrijire a arboretelor (planul decenal de recoltare a produselor principale, planul decenal al lucrarilor de ingrijire a arboretelor, planul decenal al lucrarilor de conservare, respectiv planul decenal al lucrărilor de regenerare). 

Mai apoi, proiectul se definitiveaza de catre proiectant in asa fel incat documentatia sa capete forma finala in ceea ce priveste aspectul, aranjarea in pagina, intocmirea hartilor etc. Ulterior, proiectul se verifica si se avizeaza de catre Comisia tehnica de avizare pentru silvicultura (C.T.A.S.).

!!! Toate determinarile, masuratorile, calculele si procedeele se realizeaza cu respectarea stricta a Normelor tehnice pentru amenajarea padurilor in vigoare.