Visin, informatii despre plantare si lucrarile de ingrijire

Visinul (Prunus cerasus) este un pom fructifer originar din Asia Centrala, apreciat pentru fructele sale. Este o specie rustica, ce reuseste in toate zonele de cultura din tara, fiind de asemenea si o specie melifera buna. Pomul are frunze lucioase, dintate pe margine, iar florile sunt de culoare alba. Fructele de visin contin zaharuri, acizi organici, proteine, pectine, potasiu, fosfor, calciu, magneziu, vitamine, caroten.

Particularitati de crestere si fructificare

Sistemul radicular este slab dezvoltat, majoritatea radacinilor exploreaza solul pana la adancimea de 40 cm. Comparativ cu ciresul, partea aeriana este de talie mica sau mijlocie. Se poate prezenta sub forma de arbustoid (cazul visiniilor propriu-zisi) sau pom (la visinii hibrizi obtinuti intre cires si visin). Capacitatea de ramificare depinde de soi, iar ritmul de crestere este mai mic decat la cires. Exista soiuri pitice si soiuri care au o crestere viguroasa.

Visinul infloreste dupa cires sau simultan cu acesta, dar polenizarea este diferita. In functie de temperatura, inflorirea se esaloneaza pe 7-10 zile. Soiurile pot fi autofertile (Timpurii de Cluj, Nana etc.), autosterile (Crisana, Mari Timpuri) si grupe intersterile (de exemplu, Crisana x Mocanesti). Polenizarea este entomofila si incrucisata. In livada este recomandata plantarea a cel putin trei soiuri diferite pentru ca polenizarea sa se defasoare normal (20-40 % din flori trebuie polenizate). Daca perioada de inflorire se suprapune, polenizarea se poate realiza si cu ajutorul soiurilor de cires. Visinul intra pe rod la 2-3 ani de la plantare, iar longevitatea plantatiilor este de 20-30 ani (in functie de soi).

Cerintele fata de clima si sol

Comparativ cu ciresul, visinul nu are cerinte ridicate fata de temperatura. Acesta reuseste in zonele cu o temperatura medie anuala de 8-11°C. Este o specie foarte rezistenta la iernare. In perioada de repaus vegetativ rezista la temperaturi de pana la -30°C. Mugurii in faza de umflare rezista si la -12°C, iar florile rezista pana la -2°C. Temperaturile optime se incadreaza in intervalul 15-25°C. Visinul da productii bune in zonele unde cad anual 500-700 mm precipitatii. Este un pom foarte sensibil la excesul de umiditate din sol, care provoaca asfixierea radacinilor. Datorita cerintelor fata de lumina reduse, acesta valorifica bine versantii cu expozitie nord-estica sau nord-vestica. Nu suporta solurile grele si compacte, dar valorifica solurile subtiri si usor erodate.

Pregatirea terenului

Terenul trebuie ales cu grija, pentru a indeplini cerintele pedoclimatice ale visinului. Parcela pe care se va infiinta livada trebuie sa aiba expozitie sudica, iar terenul sa fie bine nivelat. Terenul se lucreaza conform regulilor generale. Daca plantatia se infiinteaza pe un teren care a fost utilizat ca livada, terenul se pregateste cu 1-2 ani inainte. Pentru refacerea structurii solului si eliminarea focarelor de infectie, terenul se poate cultiva cu leguminoase perene. Daca parcela este puternic infestata cu buruieni, se pot aplica erbicide totale.

Solul se fertilizeaza cu ingrasaminte organice (gunoi de grajd, compost, mranita). Se recomanda scarificarea terenului, pentru ca radacinile pomilor sa se dezvolte usor. Toate corpurile straine din sol, se aduna si se elimina din parcela, dupa care terenul trebuie sa fie bine nivelat.
Pentru o plantare de precizie, se poate realiza pichetarea terenului. Pichetarea este operatiunea prin care se marcheaza, pe teren, pozitia fiecarui pom, mai exact, in locul de plantare a pomilor se introduce un tarus.

Plantarea

Perioada optima de plantat este toamna, dupa cadere frunzelor. Plantarea de primavara se efectueaza doar daca nu s-a reusit plantarea in toamna. La stabilirea distantelor de plantare, trebuie sa se tina cont de: vigoarea portaltoilor pe care s-au altoit pomii, forma de coroana proiectata, vigoarea soiurilor de visin, fertilitatea terenului ales. Orientativ, in cazul pomilor altoiti pe portaltoi de vigoare mare, pentru sistemul de cultura clasic, se recomanda 5×4 m. Pentru sistemul de cultura intensiv, in cazul pomilor altoiti pe portaltoi de vigoare mai mica, 4×3 m sau 4×2 m, fara mijloace de sustinere a pomilor. Materialul saditor se va procura doar din pepiniere sau statiuni pomicole autorizate.

Inainte de plantare se realizeaza o serie de operatiuni care favorireaza prinderea materialului saditor. Acestea sunt reprezentate de fasonarea si mulcirea radacinilor.

Fasonarea radacinilor

Operatiunea se executa cu scopul de a inlatura portiunile vatamate si de a mentine un sistem radicular cat mai sanatos. Radacinile necrozate se inlatura complet, iar cele sanatoase se scurteaza cu 7-8 cm. Fasonarea se realizeaza doar daca materialul saditor a fost scos din sol recent.

Mocirlirea radacinilor

Dupa fasonare, urmeaza mocirlirea radacinilor. Mocirlirea reprezinta introducerea radacinii intr-un amestec de pamant galben, gunoi de grajd proaspat (de bovine) si apa. Stratul de mocirla are rolul de a asigura o umiditate mai mare in jurul sistemului radicular. Mocirla trebuie sa aiba consistenta smantanii. Daca materialul saditor a fost transportat pe distante mari, inainte de mocirlire, se pot introduce intr-un vas cu apa timp de 2 ore. Aceasta operatiune are ca scop rehidratarea radacinilor.

Plantarea propriu-zisa

Aceasta etapa incepe cu saparea gropii. Dimensiunile sunt foarte importante, deoarece influenteaza prinderea materialului saditor. Daca aceasta este prea mica, sistemul radicular se va dezvolta greu. Dimensiunile gropii vor fi influentate de gradul de afanare al solului. Daca terenul nu a fost lucrat, groapa trebuie sapata cu 2-3 luni inainte si sa aiba urmatoarele dimensiuni: 100 x 100 x 80 cm. Daca terenul a fost lucrat corespunzator, groapa se sapa cu 1-2 zile inainte sau chiar in aceeasi zi.

In acest caz, groapa va avea urmatoarele dimensiuni orientative: 40 x 40 x 40 cm. Pamantul scos din partea superioara a gropii se va amesteca cu gunoi de grajd si se va introduce la baza gropii. Introduceti in groapa puietul astfel incat radacina sa stea pe stratul fertil de la baza. Dupa ce radacinile au fost acoperite cu 10 cm de sol, se excuta prima tasare a solului. La plantare trebuie sa se realizeze un contact strans al radacinilor cu solul. Punctul de altoire al pomului trebuie sa fie la 5-10 cm deasupra solului (pentru a evita pornirea radacinilor din altoi si pentru a impregna vigoarea de crestere caracteristica portaltoiului utilizat) si orientat spre nord.

Dupa plantare, solul din jurului pomilor se uda bine, iar langa acestia se introduce un tutore (pentru a creste drept). De asemenea, pot fi inveliti cu materiale de protectie impotriva rozatoarelor, iar livada poate fi ingradita.

Lucrarile de intretinere

Datorita conditiilor climatice din Romania, primavara se poate instala seceta. Materialul saditor plantat din toamna este sensibil in acesta perioada si trebuie udat periodic. Pentru a mentine umiditatea, solul din jurul acestuia se sapa superficial si se acopera cu un strat de mulci.

Taierile la visin

Taierile se executa inca din primul an de vegetatie. Acestea au ca scop realizarea unui echilibru intre crestere si fructificare. Un pom care este corect taiat are o durata de exploatare mai mare decat un pom neformat. Coroana visinului se formeaza astfel incat lucrarile de intretinere si recoltare sa se faca cat mai usor.

In primavara anului intai pomul se scurteaza la inaltimea de 80 cm deasupra unui mugure de rod orientat spre exterior. Dupa pornirea in vegetatie, se suprima toti mugurii si lastarii din zona trunchiului pana la inaltimea de 50 cm. In cursul verii (august) se aleg 3-4 lastari dispusi uniform pe pom, pentru a forma viitoarea coroana.

In primavara anului al doilea se aleg definit lastarii principali. Daca sunt mai lungi de 60 cm acestia se scurteaza astfel incat toti sa aiba aceasi lungime. Lastarul ce prelungeste axul principal se scurteaza astfel incat sa fie cu 25 cm mai sus decat lastarii principali. In timpul verii se elimina toti lastari lacomi si cei care cresc pe partea superioara a ramurilor principale (coama).

In al treilea an de vegetatie, ramura de prelungire a axului principal se scurteaza deasupra unui mugure lateral, in vederea ramificarii. Se alege un lastar pentru formarea celui de-al doilea etaj al coroanei. Acestea trebuie sa fie la 60-70 cm deasupra primului etaj al coroanei. Lastarii care cresc pe partea superioara a ramurilor (coama) se elimina.

In al patrulea an se alege un lastar pentru a forma al treilea etaj al coroanei. Acesta trebuie sa fie la 30 cm distanta de al doilea etaj. Se elimina toti lastarii lacomi, concurenti sau cei orientati in interiorul coroanei. 50 % din ramurile anuale se scurteaza la 4-5 muguri (pentru normarea fructificarii). In anii urmatorii taierile vor avea ca scop limitarea inaltimii pomului, mentinerea echilibrului intre crestere si fructificare. Se vor elimina ramurile batrane (4-5 ani) , bolnave si cele care cresc in interiorul coroanei.

Taierile in verde la visin

In cazul visinului se pot executa taierile in verde (din timpul verii). Aceste taieri sunt suportate mai usor de pom, decat cele facute in faza de repaus vegetativ. In primul rand se elimina ramurile rupte, uscate sau bolnave si lastarii lacomi. Taierile se excuta de la o ramificatie sau in apropierea unui mugure. Acest lucru determina intinerirea coroanei. Se inlatura ramurile care se intersecteaza sau se umbresc reciproc. Lastarii tineri se ciupesc (se taie varful). Acest lucru stimuleaza diferentierea mugurilor de rod si ramificarea lastarilor. Toate taierile se excuta oblic. Astfel, apa se scurge usor de pe rani. Leziunile mai mari de 2 cm se acopera cu mastic. 

Stimularea fructificarii

Pentru a stimula pomul sa produca mai multe fructe sau sa intre pe rod mai repede se pot face o serie de operatiuni. Acestea sunt:

• Incizia transversala: intreruperea vaselor liberiene printr-o taietura fina cu o lama ascutita. Taietura se face deasupra unui mugure.

• Incizia longitudinala se executa o taietura fina pe lungimea trunchiului. Aceasta operatiune ajuta la cresterea in grosime a trunchiului.

• Torsionarea consta in rasucirea unei ramuri sau o unor lastari. Aceasta operatiune stimuleaza fructificarea.

• Frangerea ramurilor se practica in cazul ramurilor care au o orientare neprotrivita. Fructificarea apare rapid pe ramurile frante.

• Dresarea ramurilor reprezinta schimbarea pozitie naturale a ramurilor, in sensul aproprierii de verticala. Aceasta determina cresterea si fortificarea ramurii respective. Aceasta operatiune se realizeaza cu precadere in faza de maturitate a pomilor. In aceasta faza cresterile vegetative lipsesc, iar acesta operatiune duce la intinerirea coroane.

• Inclinarea ramurilor consta in schimbarea pozitie ramurilor, in sensul aproprierii de orizontala. Aceasta operatiune determina cresterea mugurilor de rod pe ramura respectiva si duce la aerisirea coroanei. Ramurile pot fi inclinare sub orizontala pentru a se obtine o rodire abundenta. Aceasta operatiune se practica in faza de tinerete a pomilor, cand cresterile vegetative sunt predominante.

• Arcuirea ramurilor: prin acesta schimbare de pozitie, partea bazala ramane ascendenta, iar partea terminala este inclinate sub orizontala (descent). Aceasta operatiune determina atat cresterea vegetativa a ramurei, cat si garnisirea ei. Pomi cararoa li s-a aplicat arcuirea incep sa rodeasca mai devreme cu 2-3 ani.

Intretinerea livezii de visin se face diferentiat, in functie de zona si de varsta plantatiei. In conditii de irigare pe intervalul dintre randuri se pot cultiva plante legumicole sau arbusti fructiferi. Exemple: tomate, ardei, vinete, ceapa, ustusoi, cartof, capsun etc. In zonele unde solul este afectat de erodare, intervalul dintre randurile de visin se inierbeaza, iar in zonele de stepa se mentine lucrat, pentru ca solul sa acumuleze cat mai multa apa. Terenul se poate erbicida, dar numai dupa 2-3 ani de la plantare.

Irigarea

Irigarea este necesara in zonele cu deficit de precipitatii, pentru a asigura productii mari si o buna dezvoltare a pomilor. Momentele critice fata de apa ale visinului sunt: faza de diferentiere a mugurilor (umflarea mugurilor), faza de inflorire si faza de crestere a fructelor de visin. Se recomanda aplicarea irigariilor ori de cate ori este nevoie, pentru asigurarea unei umiditati constante in sol. Se poate iriga eficent atat prin picurare, cat si prin microaspersiune.

Protejarea pomilor impotriva inghetului

Din cauza conditiilor meteo instabile din ultimii ani, pomi fructiferi sunt deseori afectati de ingheturile tarzii din primavara. Acestea pot compromite recolta, de aceea, pentru a proteja pomii, se poate avea in vedere tehnica fumigatiei. Cand se anunta temperaturi scazute, in livada se ard materiale usor de aprins (adunate in gramezi), care produc o cantitate mare de fum (cauciuc, paie, gunoi de grajd, smoala, turba etc.).

Astfel, stratul de fum ce se formeaza deasupra livezii nu permite degajarea caldurii din sol si mentine astfel o temperatura mai ridicata la nivelul trunchiului/coroanei pomilor. Este foarte importata mentinerea focului pe intreaga durata a noptii, in special inaintea rasaritului, atunci cand temperaturile scad drastic. Aceasta operatiune poate proteja pomii de temperaturi pana la -3°C.

Fertilizarea

Fertilizarea plantatilor tinere de visin se face cu gunoi de grajd, aplicat la 2-3 ani sau cu ingrasaminte chimice (de tip NPK), aplicate anual. In cazul plantatiilor tinere, ingrasamintele se administreaza la baza pomului. De asemenea, pomii reactioneaza bine la ingrasamintele foliare.

Combatere boli si daunatori

Starea fitosanitara a plantatiei de visin este foarte importanta. Efectuarea tratamentelor fitosanitare, conform calendarului specific pentru visin pot reduce semnificativ aparitia bolilor si daunatorilor. Pentru a distruge focarele de infectie din livada, se aplica tratamente in timpul repausului vegetativ (iarna). Tratamentele se vor aplica in ferestrele iernii cand temperatura este mai mare de 5° C.

In cazul bolilor, primul tratament (dupa caderea frunzelor) se face cu produse pe baza de cupru. A doua stropire cu produse pe baza de cupru, se face primavara, la dezmugurit. Solutia se pulverizeaza pe toata suprafata pomilor, de la baza solului si pana la nivelul crengilor. Aceste tratamente se aplica in zile fara precipitatii, cu temperaturi peste 6-7° C, astfel incat solutia sa nu inghete pe plante.

La 7-10 zile de la aplicarea tratamentelor cuprice, se face o stropire cu ulei horticol, ce actioneaza impotriva daunatorilor ce pot ierna in scoarta pomului.

Recoltarea la visin

La stabilirea momentului optim de recoltare se va tine cont de mai multi factori: marimea si culoarea fructului, fermitatea pulpei, usurinta detasarii fructelor de ramura, continutul acestora in zaharuri. Momentul recoltarii depinde si de gradul de perisabilitate, precum si de destinatia productiei. Fructele destinate consumului in stare proaspata se culeg manual, insa in cazul soiurilor destinate industrilizarii fructele pot fi recoltate mecanizat (dar se poate si manual).