pruna

Prunul (Prunus domestica) este un pom fructifer ce face parte din familia botanica Rosaceae. Acesta este foarte raspandit in Romania, fructele sale fiind folosite petru prepararea dulceturilor, compoturilor si a rachiului. Prunul nu este foarte pretentios fata de factorii de vegetatie, valorificand foarte bine solurile din zona dealurilor. Nu suporta seceta si solurile compacte. Prunul intra pe rod dupa 4-5 ani de la plantare, iar longevitatea este de 30-40 ani. Este un pom de vigoare medie, frunzele sunt ovale si au marginea serata, iar florile sunt albe. Prunele se pot valorifica sub diferite moduri. Acestea contin: glucide, acizi organici, albumina, celuloza, vitamine (A, B, C) fier, calciu, magneziu, fosfor, sodiu.

Principalele boli sunt:

VIROZE:

varsatul-prunelorVarsatul prunelor produs de Plum pox virus. Pe frunze se formeaza pete de decolorare de forma circulara, ce acopera toate frunzele. Simptomele dispar in lunile calduroase de vara. Pe fructe apar pete circulare de culoare galbuie, vizibile foarte bine pe fructele necoapte. Fructele atacate cad din pom inainte de vreme. In caz de atac sever, petele circulare apar si pe samburi. Virusul se raspandeste prin materialul saditor infectat, prin cicade, afide si polen.

 

Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;
  • izolare spatiala intre livezile cultivate cu specii samburoase;
  • distrugerea buruienilor si a arbustilor din apropierea livezilor;
  • aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de insecte;

 

BACTERIOZE:

ciuruireCiuruirea bacteriana a frunzelor produsa de Pseudomonas syringae pv morsprunorum. Aceasta boala se manifesta pe lastarii tineri, pe frunze si pe fructe. Pe frunze apar pete mici, circulare, cu un aspect apos. Cand umiditatea este ridicata, pe suprafata petelor apare exudatul bacterian sub forma unei pelicule vascoase de culoare alb-galbuie. Pe timp uscat, tesuturile atacate se usuca si se desprind de pe frunza. Astfel, frunzele au un aspect ciuruit. Un atac puternic determina defolierea pomilor. Pe fructe sunt prezente pete mici, de culoare brun-rosiatica. Atacul produce deformarea fructelor si craparea pulpei. Din aceasta cauza piersicile isi pierd valoarea comerciala. Pe lastari apar pete lungi, scoarta se brunifica si este distrusa. Pe ranile produse apare un lichid vascos, specific bacteriozelor. Ranile se maresc de la an la an si pot evolua in cancere deschise. Bacteriile patrund in pom prin stomate, dar majoritatea infectiilor se produc in timpul altoitului.

Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;
  • tratamente chimice la dezmugurit cu: Zeama Bordeleza, Copernico Hi-Bio, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP, Champ 77 WG.

cancerCancerul bacterian produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefacias. Pe radacini si pe tulpini se dezvolta tumori, la inceput mici si moi, iar mai tarziu se lemnifica. Tumorile au forme si marimi diferite. Celulele ce alcatuiesc aceste tumori sunt mari si deformate. Aceasta bacterie patrunde in pom prin ranile produse de nematozi, grindina, etc. Aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 de grade Celsius si umiditate atmosferica de 80 %.

Masuri de prevenire si combatere:

 

  • sortarea puietilor inainte de plantare;
  • livada se va infiinta pe terenurile ce au fost pregatite corespunzator;
  • dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1% sau Topas 100 EC 0.025 %.
  • tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru.

MICOZE:

harlupi„Gurlupi„ produsa de Taphrina pruni. Fructele tinere capata o nuata galben-verzuie si sunt mai mari decat cele sanatoase. In urma atacului, fructele sunt deformate, iar coaja sanburelui este distrusa. La suprata acestora apare un puf catifelet de culoare cenusie, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Dupa 3-4 sapatamani fructele se zbarcesc si cad masiv. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu pe scoarta ramurilor. Aparitia bolii este favorzata de primaverile reci si umede.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivare soiurilor rezistente (Vinete, Tuleu gras, Grase romanesti, De Bistrita);
  • daca se intrunesc conditiile de mediu favorabile se aplica 4 tratamente in urmatoarele perioade: dezmugurit, inceputul scuturarii petelelor, inceputul formarii fructelor, inceputul caderii frunzelor. Se folosesc urmatoarele produse: Bravo, Score, Polyram, Merpan, Systhane.

ciuruirea-prunelorCiuruirea frunzelor si patarea fructelor produsa de Stigmina carpophylla. Boala este comuna in livezile neingrijite si produce pagube importante pomilor samburosi. Pe frunze apar pete circulare in dreptul carora tesuturile se brunfica, iar in final se desprind de restul frunzei. Pe fructe se observa formatiuni punctiforme, inconjurate de o margine de culoare rosu-violaceu. Pulpa fructelor isi pierde textura si gustul. Pe lastari, ciuperca produce brunificari, urmate de rani din care se scurge clei. Aceasta forma de atac este foarte periculoasa, pentru ca usuca lastarii ce poarta mugurii de rod. Sporii asigura raspandirea ciupercii si rezista pe timpul iernii in cleiul ce se scurge din rani. De asemenea, ciuperca poate ierna sub forma de miceliul pe suprafata ramurilor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • taierea si arderea ramurilor afectate;
  • ranile rezultate in urma taierilor se vor acoperi cu mastic;
  • dupa efectuarea taierilor primavara, pomilor li se aplica un tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % (tratamentele cu 4-5% concentratie se efectueaza doar in perioada de repaus al pomilor);
  • aplicarea tratamentelor in vegetatie cu: Score 250 EC, Folpan WDG, Rovral 500 SC;

fainareFainarea produsa de Podosphaera tridactyla. Aceasta bola nu este periculoasa, dar in anii secetosi si caldurosi poate afecta soiurile sensibile (Vinete romanesti, De Bistrina, Anna Spath). Atacul apare pe frunzele lastarilor tineri prin aparitia unor pete albe. Aceastea se extind si acopera intreaga frunza. Boala evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos. Tesuturile atacate se incretesc si se usuca. Ciuperca ataca si fructele tinere. Acestea sunt acoperite de pasla alba miceliana. Fructele crapa si putrezesc.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • lastarii si fructele atacate se vor arde;
  • tratamente chimice in vegetatie cu: Systhane Plus 24 E, Thiovit Jet 80 WG, Kumulus DF, Topas 100 EC, Karathane M 35 CE;

moniliozaMonilioza produsa de ciuperca Monilinia laxa. Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale pomilor, produca pagube insemnate in anii reci si ploiosi. Frunzele atacate  atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. In final, fructele sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator. Ciuperca ierneaza pe fructele mumifiate si in scoarta ramurilor atacate.

Masuri de prevenire si combatere:

 

  • strangerea si distrugerea fructelor atacate;
  • taierea si arderea ramurilor afectate;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu poduse pe baza de cupru (exemplu: Zeama Bordeleza) si tratamente preventive aplicate in vegetatie cu Switch, Score, Topsin;

patarea-rosiePatarea rosie a frunzelor produsa de ciuperca Polystigma rubrum. Pe frunze apar pete circulare, de culoare galben-crem, ce evolueaza si devin portocalii, iar in final rosii. Tesuturile din dreptul petelor se ingroasa, devin crustoase si sunt bombate usor spre partea inferioara. In final frunzele atacate cad, producand defolierea prematura a pomilor. Astfel, pomul este sensibil la inghet, iar diferentierea muguruilor de rod nu se desfasoara normal.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si arderea frunzelor din livada;
  • cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti;
  • tratamente cu Folpan, Falcon, Topsin, Bravo, Score;

ruginaRugina produsa de Tranzschelia pruni-spinosae. Pe partea superioara a limbului apar pete de culoare galbena. Pe partea inferioara, in dreptul petelor isi fac aparitia sporii de culoare bruna, iar mai tarziu (spre sfarsitul vegetatiei) apar sporii de rezistenta, de culoare neagra. Atacul acestei ciuperci determina rezistenta scazuta la ger si aparitia rodirii la 2 ani. Ciuperca isi desfasoara primele faze de dezvoltare pe Piciorul cocosului, iar apoi trece pe pomii fructiferii. De asemenea, Porumbarul (Prunus spinosa) este o gazda intermediara in care ciuperca se inmulteste, iar apoi migreaza pe specii cultivate. Ierneaza sub forma de miceliu in organele subterane ale specilor de Anemone (Piciorul cocosului).

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea frunzelor din livada;
  • distrugerea speciilor de Prunus spinosa si Anemone spp din apropierea livezilor;
  • tratamente chimice cu: Bravo 500 SC, Topas 100 EC, Score 250 EC, Falcon 460 EC;

Principalii daunatori sunt:

cydiaViemele merelor (Cydia pomonella). Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Larvele de diferite varste ataca fructele. Femelele isi depun ouale direct pe fruct sau pe frunzele din aproprierea fructelor. Dupa eclozare, larvele sapa galerii in fructele atacate, lasand in interior excremente. Astfel, fructele nu mai pot fi consumate.

Metode de combatere:

  • folosirea capcanelor cu feromoni pentru a indetifica zborul adultilor;
  • tratamente chimice cu: Reldan 22 EC, Novadim progress, Laser 240 SC, Affirm, Calypso 480 SC;

flutureFluturele cu abdomenul auriu (Euproctis Chrysorrhoea). Este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi. Are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor. Larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor. Prezenta acestui daunator este foarte greu de depistat. In acest sens pomii se vor examina vizual foarte bine.

Metode de combatere:

  • eliminarea ramurilor pe care sunt prezente larvele;
  • tratamente chimice cu: Karate Zeon, Fastac Active, Laser 240 SC, Calypso 480 SC, Affirm;

omida-paroasaOmida paroasa (Hyphantria cunea). Este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (Dud, Platan, etc.) precum si speciile de pomi fructiferi. Are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Aceasta insecta produce defolierea pomilor si implicit scaderea productiei de fructe. Omizile se pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume. De asemenea, acestea tes un fel de cuib, in interiorul caruia se hranesc.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu Faster 10 CE, Kaiso Sorbie, Affirm, Novadim Progress, Laser 240 SC;

moliaMolia vargata a piersicului (Anarsia lineatella). Dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara, acestea parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere. Femelele noi aparute depun ponta pe muguri, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere, unde sapa galerii adanci.

Metode de combatere:

  • taiarea si distrugerea ramurilor (lastarii) afectate;
  • tratamente chimice cu: Decis Mega EW 50, Karate Zeon 50 CS, Affirm, Mospilan 20 SG, Laser 240 SC;

acarieniAcarienii sunt insecte care se observa foarte greu cu ochiul liber. Sunt specii polifage, ce ataca foarte multe plante si pomi fructiferi, atat specii cultivate cat si specii spontane. Acestia se hranesc cu sucul celular. In urma atacului, funzele au un aspect pergamentos, florile avorteaza, iar pomul stagneaza din crestere.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu Nissorum 10 WP, Envidor 240 SC, Milbeknock, Vertimec 1.8 EC;

molia-orientalaMolia orientala a fructelor (Cydia molesta). Are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei. Aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii atacata lastarii si se hranesc in interiorul acestora, producand pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor. Acestea patrund in fruct in zona coditei sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui. Fructele stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza (in condiile din Romania) in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.

Metode de combatere:

  • taierea si distrugerea fructelor si lastarilor atacati;
  • utilizarea capcanelor atractante;
  • tratamente chimice aplicate in perioada de zbor masiv cu: Mospilan 20 SG, Karate Zeon 50 CS, Decis Mega EW 50, Calypso 480 SC, Affirm;

san-josePaduchele san Jose (Quadraspidiorus perniciosus). Este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante. Prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de lava pe scoarta specilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda. In caz de atac masiv, scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii. Acestia stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.

Metode de combatere:

  • aplicarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;
  • curatarea ramurilor cu o perie aspra;
  • tratamente chimice cu Nuprid AL 200 SC, Actara, Calypso, Faster 10 CE, Movento 100 SC;

afideAfidele sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora sponta, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina scaderea rezistentei pomului fata de boli.

Metode de combatere:

  • tratamente cu Decis Mega 50 EC , Confidor Energy , Mospilan 20 SG, Actara 25 WG;

Viermele prunelor (Cydia funebrana). Aceasta specie ataca pomii fructiferi samburosi. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza intr-un cocon sub coaja copacilor sau in diferite locuri adapostite. Larvele patrund in fructe si se hranesc cu pulpa si samburii. Fructele atacate stagneaza din crestere si cad pe sol. Larvele isi continua hranirea si pe fructele cazute. Dupa hranire, ies din fructe si cauta locul potrivit pentru iernare.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu: Laser 240 SC, Karate Zeon 50 CS, Faster 10 CE, Affirm, Decis Mega EW 50,

gargarita-mugurilorGargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus). Este o specie periculoasa ce ataca in special mugurii si bobocii floriferi. Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului. Primavara apar adultii, ce urca in pomi si se hranesc pe muguri si pe bobocii florali. Larvele nu sunt daunatoare pentru pomi, acestea se hranesc cu radacinile plantelor erbacee spontane.

Metode de combatere:

 

  • mobilizarea solului din livada in toamna;
  • tratamente chimice cu: Decis Mega, Reldan, Fastac, Actara 25 WG, Calypso 480 SC;

gargarita-florilorGargarita florilor (Anthonomus pomorum). Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in locuri adapostite (scoarta pomilor). Adultii apar primavara si se hranesc pe frunzele tinere. Femelele depun ouale in flori sau in bobocii florali. Larvele se hranesc in interiorul florilor sau bobocilor.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu: Decis Mega, Reldan, Fastac, Actara 25 WG, Calypso 480 SC;

tripsiTripsi. Sunt insecte de mici dimensiuni, greu vizibile cu ochiul liber, ce ataca un numar foarte mare de plante de cultura sau pomi fructiferi. Aceastia colonizeaza varfurile de creste, florile, frunzele, determinand avortarea florilor si stagnarea din crestere a pomilor.

Metode de combatere:

  • tratamente cu Actara 25 WG, Mavrik 2 F, Karate Zeon 50 CS, Decis Mega 50 EW;
  • utilizarea capcanelor atractante;

musca-frunzelorMusculita frunzelor (Dasineura mali). Dezvolta 3-4 generatii pe an si ierneaza in stratul superficial al solului. Primele semne ale atacului apar in luna mai, cand se observa frunze rulate si decolorate. In interiorul acestor frunze se gasesc larve vermiforme, de culoare galbena-portocalie. In caz de atac puternic, capacitatea de fotositeza este redusa si implicit productia.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu: Movento 100 SC, Calypso , Faster 10 CE, Nurelle D, Affirm;

miniatorMiniatorul marmorat (Phyllonorycter blancardella). Aceasta insecta ataca o serie de arbusti ornamentali si pomi fructiferi. Larvele se hranesc cu tesuturile aflate intre epiderma superioara si epiderma inferioara a frunzelor. Un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de fotosinteza si implicit scaderea productiei.

Metode de combatere:

  • adunarea si distrugerea frunzelor cazute pe sol;
  • tratamente chimice cu: Actara, Reldan 22 EC, Laser 240 SC, Affirm, Kaiso Sorbie;

paduchi-testosiPaduchele testos (Sphaerolecanium prunastri). Este o sepecie polifaga ce ataca mai multi pomi fructiferi, vita de vie, etc. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva pe scoarta ramurilor atacate. Adultii si larvele colonizea ramurile si frunzele producand necrozarea tesuturilor. De asemenea, acestia pot ataca si frunzele, producand deformarea si caderea acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu dejectiile sale dulci, ce favorizeaza aparitia unor ciuperci fito-patogene.

Metode de combatere:

  • curatarea ramurilor cu o perie aspra;
  • tratamente chimice cu Mospilan 20 SG, Nuprid AL 200 SC, Decis Mega EW 50, Calypso 480 SC, Faster 10 CE;

cotarulCotarul verde (Operophtera brumata). Este o specie ce dezvolta o generatie pe an si ataca o serie de arbori ornamentali si pomi fructiferi. Larvele produc pagube insemnate. Acestea ataca mugurii, florile, frunzele sau chiar fructele. In uma atacului, mugurii de rod sunt distrusi, organele florale sunt consumate, iar frunzele sunt roase. Astfel, productia scade semnificativ.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu: Actara, Reldan 22 EC, Laser 240 SC, Affirm, Kaiso Sorbie;

viespiViespi ce ataca prunul (Haplocampa minuta, Haplocampa flava, Euytoma schreineri). Larvele acestor insecte patrund in fructule tinere, unde consuma samburele si o parte din pulpa. In urma atacului, fructele se zbarcesc, capata culoarea violet si cad din pom.

Metode de combatere:

  • se efectueaza 2-3 tratamente cu produse diferite, dupa ce florile au inceput sa se scuture. Exemple de produse: Actara, Laser, Affirm, Movento, Calypso;

 

107 Comentarii:

Adauga un comentariu

*