wallpaper-par

Parul (Pyrus communis) este un pom fructifer ce face parte din familia Rosaceae, destul de popular in Romania. Se presupune a fi original din Asia (China si Asia Mica). Nu este pretentios fata de factorii de mediu, intalnindu-se in toate zonele din Romania. Are un aspect rustic, coaroana are o forma caracteristica si poate atinge 20 de metri inaltime. Frunzele sunt ovale sau rotunde, iar petiolul este paros. Florile sunt de culoare alba si apar odata cu frunzele. Parul este raspandit in cultura datorita fructelor sale bogate in elemente nutritive. Acestea contin: apa, zaharuri, celuloza, tanin, fibre, saruri minerale, zinc, cupru, fier, calciu, magneziu si vitamine ( A, B1, B2, B9, C, E , P, K).

VIROZE:

pietrificare-perelorPietrificarea parului produsa de Pear stony pet virus. Aceasta boala este prezenta in Romania de peste 40 de ani si este provocata de mai multi virusi. Fructele prezinta la suprafata denivelari accentuate. Pe masura ce se dezvolta, fructele se vor deforma. Pulpa prezinta zone brunificate si tari. Din aceasta cauza, fructele devin necomestibile. Aceasta boala se transmite prin altoire.

Masuri de prevenire si combatere:

  • utilizarea de altoi si portaltoi sanatos;
  • verificarea puietilor inainte de plantare;

 

virusMozaicul inelar al parului produs de Pear ring pattern virus. Cea mai frecventa forma de atac se manifesta pe frunze prin aparitia unor pete neregulate de culoare galbena. De obicei, atacul se observa pe o parte a frunzelor. Daca temperaturile sunt cuprinse intre 18-20 de grade Celsius petele se brunifica. In urma atacului, frunzele cad. Acest lucru duce la scaderea productiei si la slabirea pomilor atacati. Virusul se transmite prin altoire, polen, seminte infectate, iar in pepiniera prin atingerea radacinilor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de altoi si portaltoi sanatosi;
  • eliminarea pomilor virusati din livada;
  • plantarea de soiuri rezistente;

 

MICOPLAMOZE:                   

micoplasmaDeclinul parului (Phytoplasma pyri). Simptomatologia acestei boli este diferita in functie de soi. Unele soiuri fiind mai rezistente la aceasta boala. In general, toamna, pomul isi pierde prematur frunzele (frunzele capata o culoare rosiatica), urmand ca in primavara urmatoare sa dezvolte frunze mici si palide, insotite de cresteri slabe. Aceste lucruri influentand puternic productia. Un simptom caracteristic este reprezentat de prezenta unor inele de culoare bruna, vizibile la examinarea unei sectiuni transversale a vaselor conducatoare. Aceasta boala este transmisa de mai multe specii de cicade si prin altoire.

Masuri de prevenire si combatere:

  • aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de cicade;
  • utilizarea de altoi si poartaltoi sanatosi;

 

BACTERIOZE:

focul-bacterianFocul bacterian produs de Erwinia amylovora. Este o boala foarte periculoasa, ce poate determina distrugerea intregii livezi. Aparitia acestei boli este favorizata de umiditate atmosferica ridicata, vant, precipitatii si temperaturi cuprinse intre 10 si 30 de grade Celsius. Pomii atacati de aceasta boala par a fi arsi de foc. Lastarii se ofilesc si capata o culoare bruna, fructele se innegresc sau sunt patate. Pe vreme umeda, pe zonele afectate apare exudatul bacterian.

Masuri de prevenire si combatere:

  • taierea si arderea ramurilor afectate pana la tesuturile sanatoase si aplicarea unui tratament cupric si acoperirea ranilor cu mastic;
  • tratamente chimice, aplicate dupa fiecare ploaie:  Aliette WG 80, Champ 77 WG, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP;

cancerCancerul bacterian produs de Agrobacterium radiobacter pv. tumefacias. Pe radacini si pe tulpini se dezvolta tumori, la inceput mici si moi, iar mai tarziu se lemnifica. Tumorile au forme si marimi diferite. Aceste tumori genereaza formatiuni asemanatoare cu frunzele, mugurii sau lastarii. Celulele ce alcatuiesc aceste tumori sunt mari si deformate. Aceasta bacterie patrunde in pom prin ranile produse de nematozi, grindina, etc. Aparitia acestei boli este favorizata de temperaturile cuprinse intre 22 si 30 de grade Celsius si umiditate atmosferica de 80 %.

Masuri de prevenire si combatere:

  • sortarea puietilor inainte de plantare;
  • livada se va infiinta pe terenurile ce au fost pregatite corespunzator;
  • dezinfectarea foarfecilor si uneltelor, la trecerea de la un pom la altul;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • radacinile puietilor se vor imbaia intr-o solutie de Zeama Bordeleza 1% sau Topas 100 EC 0.025 %.
  • tratamente in timpul vegetatiei cu produse pe baza de cupru.

arsuraArsura bacteriana produsa de Pseudomonas syringae pv syringae. Boala ataca toate partile aeriene ale pomilor, fiind favorizata de vremea rece si umeda. Pe frunze apar pete de culoare neagra, dispuse in spatiul dintre nervuri. Petele se unesc si distrug intreaga frunza. Aceasta boala ataca inflorescentele, dar nu progreseaza catre ramuri. Lastarii atacati sunt brunificati, dar nu se indoaie. Scoarta de pe ramurile afectate este crapata, iar ranile au o culoare deschisa. Pe fructe apar pete negriciose, din care se scurge exudatul bacterian.

Masuri de prevenire si combatere:

  • taierea ramurilor atacate;
  • strangerea si arderea fruzelor si fructelor cazute pe sol;
  • tratamente chimice cu: Champ 77 WG, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP, Dithane M 45, Zeama Bordeleza;

MICOZE:

maaMana produsa de ciupercile din genul Phytophthora. Boala isi face aparitia prin ofilirea si brunificarea frunzelor. Pomii au cresterea incetinita si se usuca prematur. In zona bazala a tulpinii apar leziuni asemanatoare cu cele produse de cancerul bacterian. Pe vreme umeda, leziunile se acopera cu un lichid lipicios. Acesta boala isi face aparitia in conditii de umiditate excesiva la nivelul solului. Pe fructele din etajale inferioare apar pete brune, circulare. Acestea se extind, acopera toata suprafata fructului si provoaca intarirea pulpei.

Masuri de prevenire si combatere:

  • irigare rationala;
  • nu exista niciun tratament recomadat pentru tratarea acestei boli;

 

ruginaRugina parului produsa de Gymnosporangium sabinae. Aceasta ciuperca isi desfasoara prima faza de vegetatie pe gazdele intermediare (Ienupar), apoi infecteaza parul. Simptomele atacului se manifesta pe frunze prin aparitia unor pete rosiatice, pe care se formeaza fructificatiile ciupercilor sub forma unor formatiuni punctiforme de culoare neagra. Pe fata inferioara a frunzelor, tesuturile se bombeaza si se formeaza niste mameloane ce poarta sporii ciupercii.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • distrugerea arbustilor spontani din livada;
  • tratamente chimice cu: Score 250 EC, Folicur Solo 250 EW, Systhane Plus 24 E, Antracol 70 WP, Polyram DF;

septoria2Septorioza sau Patarea alba, produsa de Mycosphaerella sentina. Pe frunze apar pete circulare de culoare bruna. Dupa un timp petele se albesc, iar in jurul lor se formeaza un halou de culoare cenusie-bruna. In mijlocul acestor pete se formeaza formatiuni punctiforme de culoarea neagra, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. In urma atacului acestei boli, pomii isi pot pierde frunzisul cu 1-2 luni inaine de caderea normala.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivare soiurilor rezistente;
  • strangerea si arderea frunzelor din livada;
  • tratamente chimice in vegetatie cu: Topsin, Antracol 70 WP, Score 250 EC, Systhane Plus 24 E, Polyram DF;

rapanRapanul parului produs de Venturia pirina. Simptomele acestei boli sunt prezente pe toate organele aeriene ale plantei. Pe fata inferioara a frunzelor apar pete mici, cenusii. Petele se maresc, si se acopera cu un miceliu catifelat. In caz de atac puternic pomul isi pierde frunzele inca din timpul verii. Atacul pe flori este asemanator cu cel de pe frunze. Pe fructe apar pete cenusii in dreptul carora tesuturile se intaresc, se brunifica si crapa. Astfel, fructele se deformeaza, isi pierd aroma, iar pe aceste rani se pot instala diferiti agenti patogeni. In urma atacului, scoarta lastarilor tineri prezinta crapaturi longitudinale si transversale si se cojeste, iar in final se usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • arderea frunzelor si fructelor cazute;
  • aplicarea tratamentelor recomandate in perioada de repaus vegetativ;
  • tratamente chimice in vegetatie cu: Champ 77 WG, Antracol 70 WP, Score 250 EC, Systhane Plus 24 E, Polyram DF;

nectriaCancerul deschis produs de Nectria galligena. Boala patrunde in pom printr-o rana rezultata in urma taierilor. Scoarta din zona afectata se exfoliaza, iar tesuturile se scufunda. Astfel, zona afectata capa un aspect canceros. Ciuperca poate ataca toate organele aeriene, inclusiv fructele. Aceastea putrezesc si cad. Daca atacul este prezent pe tulpina, pomul se va usca ireversibil.

Masuri de prevenire si combatere:

  • verificarea puietilor inainte de plantare;
  • sterilizarea uneltelor cu alcool sau clor;
  • irigare si fertilizare echilibrata;
  • ranile mari, rezultate in urma lucrarilor de intretinere se vor acoperi cu mastic;
  • taierea ramurilor afectate;
  • tratamente chimice cu Merpan 50 WP, Captan 80 WDG, Topsin 500 SC, Champ 77 WG, Copernico Hi-Bio;

moniliozaMonilioza produsa de ciuperca Monilia fructigena. Este considerata cea mai pagubitoare boala a pomilor cultivati in zonele reci si ploioase. Frunzele atacate atarna fara sa cada, florile se brunifica si se usuca, iar ramurile se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere se zbarcesc, se brunifica si cad masiv. Pulpa fructelor mature putrezeste, iar pe exteriorul lor apar pernute galbui-cenusii. In final, fructele mature sunt mumificate si raman in pom, asigurand transmiterea bolii si in anul urmator. Ciuperca ierneaza pe fructele mumifiate si in scoarta ramurilor atacate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si distrugerea fructelor atacate;
  • taierea ramurilor afectate pana la zona sanatoasa, aplicarea unui tratament cu Zeama Bordeleza 4-5 % si acoperirea ranilor cu mastic cicatrizant;
  • tratamente chimice in perioada de repaus vegetativ cu produse pe baza de cupru (exemplu: Zeama Bordeleza) si tratamente preventive aplicate in vegetatie cu Switch, Score, Topsin;

Patarea bruna a frunzelor produsa de ciuperca Diplocarpon maculatum. Aceasta ciuperca paraziteaza livezile de gutui si par, mai rar pe cele de mar. Principala forma de atac se manifesta pe frunze. Simptomele sunt reprezentate de pete circulare, de culoare galbuie-crem, iar mai tarziu rosiatice. In centrul acestor pete apar punctisoare de culoare neagra, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Petele se pot unii si pot produce defolierea completa a pomilor. Boala poate ataca lastarii si fructele. Lastarii se brunifica si se usuca. Pe fructe apar pete asemanatoare cu cele de pe frunze. Acestea se unesc, iar pulpa crapa. Pe aceste crapaturi se dezvolta boli ce produc putrezirea fructelor.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea si arderea frunzelor cazute;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • taierea si arderea lastarilor atacati;
  • tratamente chimice cu: Systhane Plus 24 E, Score 250 EC, Topsin, Captan 80 WDG, Dithane M 45;

Principalii daunatori ai parului sunt:

 

viermele-merelorViemele merelor (Cydia pomonella). Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Larvele de diferite varste ataca fructele. Femelele isi depun ouale direct pe fruct sau pe frunzele din aproprierea fructelor. Dupa eclozare, larvele sapa galerii in fructele atacate, lasand in interior excremente.

 

Metode de combatere:

  • folosirea capcanelor cu feromoni pentru a indetifica zborul adultilor;
  • tratamente chimice cu: Reldan 22 EC, Novadim progress, Laser 240 SC, Affirm, Calypso 480 SC;

molia-pieliteiMolia pielitei fructelor (Adoxophyes orana). Este o specie polifaga ce ataca in jur de 47 de specii de plante erbacee si lemnoase. Primavara larvele rod mugurii, inflorescentele si frunzele. Larvele patrund in fructe unde sapa galerii superficiale. Ranile realizate sunt porti de intrare a ciupercilor din genul Monilinia.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu : Nurelle D, Affirm, Bactospeine, Affirm;

gargarita-florilorGargarita florilor (Anthonomus pomorum). Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in locuri adapostite (scoata pomilor). Adultii apar primavara si se hranesc pe frunzele tinere. Femelele depun ouale in flori sau in bobocii florali. Larvele se hranesc in interiorul florilor sau bobocilor.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu: Decis Mega, Reldan, Fastac, Actara 25 WG, Calypso 480 SC;

musca-frunzelorMusculita frunzelor (Dasineura mali). Dezvolta 3-4 generatii pe an si ierneaza in stratul superficial al solului. Primele semne ale atacului apar in luna mai, cand se observa frunze rulate si decolorate. In interiorul acestor frunze se gasesc larve vermiforme, de culoare galbena-portocalie. In caz de atac puternic, capacitatea de fotositeza este redusa si implicit productia.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu: Movento 100 SC, Calypso , Faster 10 CE, Nurelle D, Affirm;

miniatorul-marmoratMiniatorul marmorat (Phyllonorycter blancardella). Aceasta insecta ataca o serie de arbusti ornamentali si pomi fructiferi. Larvele se hranesc cu tesuturile aflate intre epiderma superioara si epiderma inferioara a frunzelor. Un atac masiv poate reduce puternic capacitatea de fotosinteza si implicit scaderea productiei.

Metode de combatere:

  • adunarea si distrugerea frunzelor cazute pe sol;
  • tratamente chimice cu: Actara, Reldan 22 EC, Laser 240 SC, Affirm, Kaiso Sorbie;

molia-orientalaMolia orientala a fructelor (Cydia molesta). Are 3-4 generatii pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon matasos in crapaturile scoartei. Aceasta molie ataca lastarii, frunzele si fructele pomilor fructiferi, dar cele mai mari pagube le produc fructelor. Larvele primelor generatii atacata lastarii si se hranesc cu interiorul acestora. Producand pagube mari livezilor nou infiintate si pepinierelor. Larvele generatiilor III si IV produc pagube importante fructelor. Acestea patrund in fruct in zona coditei sau in zona “varfului” si rod galerii neregulate in jurul samburelui. Fructele stagneaza din crestere, putrezesc si cad. Zborul masiv al adultilor se inregistreaza, in condiile din Romania in urmatoarele perioade: 20-30 mai, 10-20 iunie, 20-30 iulie si 1-10 septembrie.

Metode de combatere:

  • taierea si distrugerea fructelor si lastarilor atacati;
  • utilizarea capcanelor atractante;
  • tratamente chimice aplicate in perioada de zbor masiv cu: Mospilan 20 SG, Karate Zeon 50 CS, Decis Mega EW 50, Calypso 480 SC, Affirm;

Paduchele lanos (Erisoma lanigerum). Prezinta 8-12 generatii pe an si ierneaza ca larva in crapaturile scoartei. Dezvolta colonii masive pe ramuri, lastari si pe radacini. In urma atacului, tesuturile se hipertrofiaza si apar tumori asemanatoare cu cele produse de cancerul bacterian.

 

Metode de combatere:

  • taierea si arderea ramurilor atacate;
  • verificarea puietilor, inainte de plantare;
  • tratamente chimice cu: Mospilan, Actara, Decis Mega, Confidor Energy, Actellic 50 EC;

san-josePaduchele san Jose (Quadraspidiorus perniciosus). Este o specie polifaga ce ataca peste 200 de specii de plante. Prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de lava pe scoarta specilor afectate. Femelele si larvele se raspandesc pe toate organele plantelor afectate, inclusiv pe fruct, acestea hranindu-se cu sucul celular al plantelor gazda. In caz de atac masiv, scuturile ce protejeaza corpul insectelor se suprapun si sufoca pomii. Acestia stagneaza din crestere, iar dupa 2-3 ani se usuca.

Metode de combatere:

  • aplicarea tratamentelor specifice in perioada de repaus vegetativ;
  • curatarea ramurilor cu o perie aspra;
  • tratamente chimice cu Nuprid AL 200 SC, Actara, Calypso, Faster 10 CE, Movento 100 SC;

paduche-testosPaduchele testos (Sphaerolecanium prunastri). Este o sepecie polifaga ce ataca mai multi pomi fructiferi, vita de vie, etc. Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva pe scoarta ramurilor atacate. Adultii si larvele colonizea ramurile si frunzele producand necrozarea tesuturilor. De asemenea, acestia pot ataca si frunzele, producand deformarea si caderea acestora. Plantele atacate sunt acoperite cu dejectiile sale dulci, ce favorizeaza aparitia unor ciuperci fito-patogene.

Metode de combatere:

  • curatarea ramurilor cu o perie aspra;
  • tratamente chimice cu Mospilan 20 SG, Nuprid AL 200 SC, Decis Mega EW 50, Calypso 480 SC, Faster 10 CE;

molia-vargata-larvaMolia vargata a piersicului (Anarsia lineatella). Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Dezvolta trei generatii pe an si ierneaza ca larva sub scoarta exfoliata a ramurilor. Primavara, acestea parasesc adapostul din timpul iernii si ataca mugurii. In lastarii tineri, larvele rod orificii de patrundere. Femelele noi aparute depun ponta pe muguri, iar larvele vor patrunde in fructele soiurilor timpurii. Larvele generatiilor urmatoare patrund in fructele aflate in faza de coacere, unde sapa galerii adanci.

Metode de combatere:

  • taiarea si distrugerea ramurilor (lastarii) afectate;
  • tratamente chimice cu: Decis Mega EW 50, Karate Zeon 50 CS, Affirm, Mospilan 20 SG, Laser 240 SC;

omida-paroasaOmida paroasa (Hyphantria cunea). Este o specie polifaga ce ataca arborii ornamentali (Dud, Platan, etc.) precum si speciile de pomi fructiferi. Are doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Aceasta insecta produce defolierea pomilor si implicit scaderea productiei de fructe. Omizile se pozitioneaza pe partea inferioara a frunzelor si incep sa le consume. De asemenea, acestea tes un fel de cuib, in interiorul caruia se hranesc.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu Faster 10 CE, Kaiso Sorbie, Affirm, Novadim Progress, Laser 240 SC;

fluturele-abdomen-auriuFluturele cu abdomenul auriu (Euproctis Chrysorrhoea). Este o specie polifaga ce ataca o serie de arbori si pomi fructiferi. Are o generatie pe an si ierneaza ca larva intr-un cocon in varful lastarilor. Larvele ataca mugurii si frunzele si pot produce desfrunzirea pomilor.

Metode de combatere:

  • eliminarea ramurilor pe care sunt prezente larvele;
  • tratamente chimice cu: Karate Zeon, Fastac Active, Laser 240 SC, Calypso 480 SC, Affirm;

paduche-cafeniuPaduchele cafeniu al parului (Aphis pyrastri) este o specie ce ataca agresiv speciile de par, fiind prezenta pe tot teritoriul Romaniei. In primavara, adultii colonizeaza varfurile de crestere si frunzele. Afidele se hranesc cu sucul celular al pomilor producand un stres acestora. In urma atacului frunzele se deformeaza, pomul realizeaza cresteri slabe, rezistenta la ger scade, iar mugurii de rod se diferentiaza slab.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu: Mospilan 20 SG, Actara, Decis Mega, Confidor Energy, Nuprin AL 200 SC;

acarieniAcarienii sunt insecte care se observa foarte greu cu ochiul liber. Sunt specii polifage, care ataca foarte multe plante si pomi fructiferi, atat specii cultivate cat si specii spontane. Acestia se hranesc cu sucul celular. In urma atacului, funzele au un aspect pergamentos, florile avorteaza, iar planta stagneaza din crestere.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu Nissorum 10 WP, Envidor 240 SC, Milbeknock, Vertimec 1.8 EC;

gargarita-mugurilorGargarita mugurilor (Sciaphobus squalidus). Este o specie periculoasa ce ataca in special mugurii si bobocii floriferi. Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca adult in stratul superficial al solului. Primavara apar adultii, ce urca in pomi si se hranesc pe muguri si pe bobocii florali. Larvele nu sunt daunatoare pentru pomi, acestea se hranesc cu radacinile plantelor erbacee spontane.

Metode de combatere:

 

  • mobilizarea solului din livada in toamna;
  • tratamente chimice cu: Decis Mega, Reldan, Fastac, Actara 25 WG, Calypso 480 SC;

paduchele-verdePaduchele verde al marului si a parului (Aphis pomi). Este o specie polifaga ce ataca mai multe specii de pomi fructiferi. Afidele colonizeaza partea inferioara a frunzelor si varfurile de crestere. Pomii atacati realizeaza cresteri mici, nu se diferentiaza mugurii de rod, fructele raman mici, productia fiind puternic afectata. De asemenea, afidele transmit o serie de viroze.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu: Mospilan 20 SG, Actara, Decis Mega, Confidor Energy, Nuprin AL 200 SC;

Puricele melifer al parului (Psylla pyri). Dezvolta 2-3 generatii pe an si ierneaza ca adult in crapaturile scoartei sau in interiorul acestora. Atat larvele cat si adultii se hranesc cu sucul celular al pomilor. In urma atacului frunzele se deformeaza, pomul realizeaza cresteri slabe, rezistenta la ger scade, iar mugurii de rod se diferentiaza slab.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu Actara, Mospilan, Vertimec, Confidor Energy, Movento;

53 Comentarii:

  • mihai cornel spune:

    am niste peri plantati de trei ani si in varfurile lastarilor,frunzele se rasucesc(parca sunt puse pe bigudiuri),se inegresc si apoi cad.ce boala este si ce tratament se poate aplica

  • alexandrina badea spune:

    Pe fructe sunt pustule asemanatoare cu cele de la paduchele san jose,care patrund in interiorul fructului ,sunt tari si deformeaza para ,parca tragand de coaja spre interior. Ce este si cum se poate combate? Multumesc.

  • stirbescu spune:

    am o plantatie cu 300 de pomi, mixta, 100 meri, 60 peri,25 ciresi,gutui,pruni, caisi piersici,nectarini, toti altoiti pe portaltoi salbatic de mine. am stropit su sulfat de cupru concentratie 3% pe 20 03 2015 si pe 26 cu confidor.este bine?

  • Toob. spune:

    Buna ziua!

    Am niste peri de 3-4 ani.Sunt frumosi,mari,dar una nu a inflorit niciodata.
    Care ar fi cauza?

    • Tom Botanistul, ajutor in gradina spune:

      Va rugam sa ne oferiti mai multe informatii: Ati incercat sa tundeti pomul? Mai este verde? A inmugurit anul acesta?

      • Toob. spune:

        Da ,fiecare an inmugureste,este verde.Anul acesta am tuns.
        Dar flori nu a facut niciodata.

        • Tom Botanistul, ajutor in gradina spune:

          Il tundeti dumneavoastra sau altcineva? Pentru ca daca inmugureste si este verde este imposibil sa nu faca flori. Deci se poate ca procedeul de tundere sa fie eronat.

  • muresan spune:

    AM 7 pruni de 7 ani , in al saselea si al saptelea an au inflorit , s-au scuturat , au ramas fructe foarte putine , Pomii i-am cumparat din pepiniera, recomandati ca fiind BISTRITE dar cu siguranta sunt de alt soi . Sunt cei mai vigurosi dintr-un numar de 45 bucati .M-am gandit sa-i mai las un an si apoi sa-i inlocuiesc . Nu mai am nadejde ca se va schimba ceva .

  • Curcan Stelian spune:

    Am in curte gazon in care s-a desvoltat foarte mult muschi , fapt ce a dus la disparitia gazonului pe portiuni destul de mari.Cum pot combate acest muschi fara sa afectez gazonul.Multumesc

  • Doina Dziminschi spune:

    Buna seara
    Incerc marea cu degetul…..
    Am in curte cativa peri….unul mai mare cca 6-7 ani, ceilalti mai micuti…Cel mare, anul acesta s-a imbolnavit… anul trecut a facut pere mari si frumoase.. deasemeni si unul mai mititel…..
    Cel mare….Acum nu are fructe frunzele au pe spate puncte mici maronii… cad multe din ele…dar mai ciudat decat toate, sunt pline de MUSTE mari, negre si verzi, chiar si viespi …si parca pe crengute si frunze e o substanta lipicioasa (se pare ca asta atrage mustele)….
    Sunt crescuta la tara, dar asa ceva n-am vazut pana acum…daca il scutur putin, un roi de muste se ridica de pe el…..
    Am stropit cu Topsin si Champ dar nu prea se vad resultatele…
    Ma puteti ajuta ? Ati auzit de-asa o boala ?
    Va multumesc mult, anticipat
    Doina

  • Iordan . N spune:

    In gradina am cativa peri. De catva timp atat pe dosul frunzelor cat si pe ramuri a aparut o funingine de culoare neagra incat zici ca pomii au fost stropiti cu ea. Am stropit cu topsin.dithan si thiovet dar rezultatele nu prea se vad.

    Va multumesc.

  • Emil spune:

    Buna ziua! Am in curte un par de 4 ani. De vreo saptamana, la baza tulpinei( chiar deasupra de pământ) a apărut o crapatura in coaja de vreo 7 cm iar azi s-a si decojit! Vreau sa stiu ce boala este, daca exista tratament, daca pomul mai poate fi salvat? Multumesc frumos!

  • claudiu spune:

    La un par de vara, pe ramuri chear in centru au inceput sa prinda o culoare neagra. Pomul a desi e verde si tuns cum trebuie,anul aceasta nu a facut flori deloc. Daca se poate sa-mi spuneti daca este voba de vro boala, tatamente ceva.

    • Tom Botanistul, ajutor in gradina spune:

      Va rugam sa ne comunicati ce tratamente ati efectuat pana acum si daca da, ce solutii au fost aplicate.

  • claudiu spune:

    Buna ziua. Am in livada un par de vara de vreo 4 ani, taiat corespunzator stropiti si tratat pamantul din livada, dar parul asta nu a facut nici un fruct pana acum si mai mult ramurile principale au inceput sa se inegreasca jos la baza. Nu cred ca ete focul bacterian pt ca in sus nu are semne deasa ceva. Imi puteti da o sugestie cu ce as putea sal stropesc sau eventual daca se mai poate face ceva.

    • Tom Botanistul, ajutor in gradina spune:

      Dar pomul este altoit? Ce tratamente ati aplicat pana acum? Exista posibilitatea sa plece mai greu pe rod. Mai aveti alti pomi plantati in acelasi timp cu acesta care au rodit?

  • claudiu spune:

    buna. pomul este cumparat altoit.schema de altoire am facut-o dupa multe cautari si anume
    5. decembrie- CuS 230g/10l apa
    20.decembie -Confidol oil
    pe 10 si 25 ianuarie la fel
    5 aprilie cu -Merpan 80wdg
    -Decis mega 50ew
    25.aprilie -Dithane m45
    -Imidon
    20. iunie -zeama bodeleza 1%, la fel si acum adica in octombrie
    Mai am inca vreo 30 de pomi dar de alte soiuri.langa el am avut doi peri bolnavi din altoire cred, iam eliminat toamna asta pt ca unul se uscase ia altul jumate. e posibil sa se fi trasmis boala chear daca sunt 3 m intre pomi.
    Si as mai avea o nelamurire daca se poate.Uni zica ca la stropirile iarna prima data se da cu Cus si apoi cu ulei, altii invers. eu am dat cu Cus pt de zifectare si apoi cu ulei. dvs ce ziceti?
    multmesc anticipat

    • Tom Botanistul, ajutor in gradina spune:

      Tratamentele aplicate sunt destul de corecte. Exista insa o mica posibilitate ca in aprilie cand s-au aplicat fungicide si insecticide pomul sa fi fost inflorit, astfel neefectuandu-se polenizarea, si nu a putut lega fructele. Boala se poate transmite de la ceilalti pomi si prin frunzele cazute pe sol si luate de vant, chiar si prin insectele care migreaza de la un pom la celalalt. Totusi, va fi necesar sa mai asteptati si anul urmator pentru a observa cum avanseaza pomul.
      Legat de tratamentele de iarna si primavara, prima oara se aplica dezinfectantul pe baza de cupru iar dupa aproximativ o saptamana se aplica uleiul horticol. Daca se aplica uleiul horticol prima oara, acesta va forma un strat protector pe pom, iar apoi dezinfectantul nu va mai avea nici un efect.

  • claudiu spune:

    multumesc frumos pt raspuns. o sa mai asteptam.ma bucur ca am pe cine intreba si eu pe cineva in leg.cu pomii.

  • Marius spune:

    Va salut,am si eu o problema mai mare,sper sa nu fie, am 30 de peri de toamna ,nu stiu soiul,parca ar fi november, este in al4-lea an de la plantare,anul trecut au frictificat,am intrat printre ei sa mai indepartez ramurile ce nu erau de folos,problema ar fi delicata ,am vazut pete negre pe ramurile ,,lacome,, dar pe la jumatatea distante dintre varf si tulpina, as vrea sa intreb ce boala este,asta toamna nu se observa absolut nimic pe ramuri,ms anticipat

  • Claudiu Ghita spune:

    Buna ziua. Am cativa peri si pe 2 dintre ei coaja s-a inegrit si parca este mucegaita si nu mai au flori (muguri) decat 4. Ce pot face?

  • tudorel spune:

    Buna seara.am 9 peri si anul trecut au avut rapan.iam tratat corespunzator si se pare ca am scapat,dar a aparut o problema,frunzele sunt basicate cu puncte rosiatice .am tropit cu vertimec.este bine?cand mai pot tropi?multumesc

  • Iony spune:

    Buna seara. Am plantat acum 2 saptamani 130 peri din soiurile Monica, Abate Fetel, Packam’s Triumph, Williams alb si Alexandre Lucas. La unii cand au inmugurit se scurge un clei transparent ce atrage furnicile. I-mi puteti spune ce este si cum se trateaza? Multumesc.

    • Tom Botanistul, ajutor in gradina spune:

      Ati verificat sa nu fie atacati de afide sau purici? Ar trebui sa se observe pe ramuri sau sub frunze. Aceste insecte duc la eliberarea unui lichid pe baza de zahar ccare atrage furnicile.

  • tudorel spune:

    Buna seara .in articolul anterior am spus ca a aparut pete negricioase pe codite si fructe.dvs ati spus ca este foc bacterial,dar nu a fost asa.este rapan am incercat tot felul de combinatii sistemice+contact .nu cred ca este sanse mari de recuperate.dvs ce ma sfatuiti?

  • tudorel spune:

    Toamna zeama bordeleza 3%,primavara devreme stropirea albastra 1,5%.dupa taiere ulei horticol,la dezmugurit aliette la floare fastac+bravo+topsin la caderea petalelor sisthane+dithane m45

  • gocsman letiţia spune:

    Anul acesta am sădit un păr .Au apărut primi muguri însă frunzele
    s-au răsucit şi pe marginea lor au apărut nişte puncte roşietice. La prima
    vedere am avut impresia că sunt nişte purici roşii.La o examinare
    mai atenta am constatat că nu este vorba de insecte.
    Vă rog să-mi daţi un sfat cu ce pot să stropesc şi dacă se mai poate
    face ceva . mulţumesc.

  • tudorel spune:

    Am inteles..dar am stropit cu vertimec si la2sapt.cu envidor.acum inceput sa apara pete mici negre sub frunze dar nu este un atac masiv ,,cred .ca este sigur rapan .mai pot sa fac ceva?multumesc

  • dragos spune:

    ma puteti ajuta sa-mi spuneti ce boala este? eu am impresia ca e vb de arsura bacteriana! multumesc

  • DANIEL spune:

    cat timp trebuie sa treaca dupa stropire astfel incat aceasta sasi faca efectul. TOCMAI LE-AM SERVIT un cocteil de DITHANE, TOPSIN, CALIPSO SI NISORUN UNEI LIVEZI TINERE DE MAR. Dupa stropire la aproximativ 1h a plouat putin cat sa dea jos substantele de pe frunza.

    • Tom Botanistul, ajutor in gradina spune:

      Din pacate, daca a plouat la un interval atat de scurt dupa aplicare, va fi necesar sa repetati tratamentul.

  • Teodorascu Maria spune:

    Am un par tanar- de 2 ani; anul trecit a avit 3 crengute firave, anul acesta a inceput sa se dezvolte dar sunt incovoiate , unele spre pamant si au coaja crapata; l-am stropit in primavara cu substanta cuprica si apoi uleioasa; ce se intampla? langa el este altul cu un an mai mare si care are numeroase funze -din crengile din varf cu pete rosiatice.

  • teodorascu maria spune:

    Nu ma pricep sa pun fotografii pe net; am inteles ca e vorba despre cancer; pamantul e si el infestat? daca il scot acum si pun in groapa var acum pana la primavara dezinfectez locul?

  • teodorascu maria spune:

    multumesc mult!

  • isabela spune:

    buna dimineata
    am un par pitic plantat in aceasta primavara. desi avea flori cand l-am cumparat nu a rodit. acum intampin o problema la el, frunzele se inegresc la varf, se ingalbenesc si se usuca. nu pare sa fie atacat de nimic dar nu stiu ce are. ce pot sa-i fac?
    multumesc.

Adauga un comentariu

*