sfecla-de-zahar

Sfecla de zahar (Beta vulgaris subsp. vulgaris convar. vulgaris var. altissima) este o planta tehnica cu o mare popularitate printre agricultori. Aceasta este cultivata pentru cantitatile mari de zaharuri pe care radaciniile de sfecla le contin.  Sfecla de zahar este utilizata in primul rand ca materie prima in industria zaharului. Melasa rezultata din procesarea sfeclei este utilizata in industria alimentara si in industria alcoolului. Cultivarea sfeclei de zahar este foarte profitabila. Planta valorifica eficient fertilizarea, apa din sol sau din irigatii, fiind si o buna planta premergatoare pentru majoritatea culturilor agricole.

Principalele boli ale sfeclei sunt:

VIROZE:

mozaicul-sfecleiMozaicul frunzelor produs de Beet mosaic virus. Simptomele isi fac aparitia la cateva zile de la infectie prin decolorarea nervurilor frunzei si aparitia unor pete neregulate de culoare verde deschis. Tesuturile atacate nu se mai dezvolta normal, iar in alternanta cu tesutul sanatos frunza capata un aspect mozaicat. In cazuri grave frunzele se incretesc si au petiolul scurt. Aceasta viroza este transmisa de catre afide.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • semant la epoca optima;
  • distrugerea buruienilor;
  • eliminarea plantelor bolnave din cultura;
  • aplicarea insecticidelor pentru a combate insectele;

rizoctonia-sfecleiRizomania produsa de Beet necrotic yellow vein virus. Boala apare in toate fazele de la vegetatie. In faza de plantula, cultura este distrusa in totalitate. Atacate intr-o faza mai avansata plantele supravietuiesc, dar se dezvolta. In unele cazuri nervurile frunzelor ingalbenesc si se necrozeaza. Frunzele sunt mici, erecte, iar in zilele toride se ofilesc. Plantele au un aspect general deteriorat, radacinile au forma de tarus si formeaza foarte multe radacinute laterale. Varful radacinii este distrus, iar vasele conducatoare se necrozeaza.

Masuri de prevenire si combatere:

  • evitarea terenurilor tasate si umede;
  • semant timpuriu;
  • combaterea buruienilor;
  • fertilizare echilibrata;
  • cultivarea hibrizilor rezistenti;

 

BACTERIOZE:

arsura-bacterianaArsura bacteriana produsa de Pseudomonas syringae pv aptata. Aceasta boala se manifesta pana in stadiul de 4 – 6 frunze adevarate. Simptomele sunt reprezentate de pete de culoare bruna-negricioasa, inconjurate de un halou inchis la culoare. In anumite cazuri tesuturile atacate se usuca si cad, iar frunzele capata un aspect ciuruit. Bacteria se transmite prin semintele infectate si ierneaza pe resturile vegetale ramase pe sol dupa procesul de decoletare.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea semintelor sanatoase;
  • cultivarea hibrizilor rezistenti;
  • igiene culturala;
  • respectarea rotatiei culturilor;

 

MICOZE:

caderea-sfeclaPutrezirea plantutelor produsa de ciupercile din genul Phytium. Boala semanifesta in vetre si este periculoasa pana cand plantele formeaza primele doua perechi de frunze adevarate. Plantulele prezinta in zona coletului pete mici cu aspect apos. Zona atacata se subtiaza si se zbarceste, iar apoi se innegreste si putrezente. Plantele sunt verzi, dar sunt cazute pe sol. In scurt timp acestea sunt distruse si apar goluri in cultura.

Masuri de prevenire si combatere:

  • aplicarea unor masuri agrotehnice care sa determite o pornire in vegetatie a plantulelor;
  • fertilizare echilibrata;
  • evitarea terenurilor infestate cu nematozi si cu un pH acid;
  • evitarea terenurilor umede;
  • tratamentul semintelor inainte de semant;

 

mana-sfeclaMana produsa de Peronospora schachtii. In Romania acesta boala isi facce aparitia in anii ploiosi si produce pierderi de pana la 15 %. Boala poate ataca plantele inca din faza de plantula. Frunzele atacate raman mici, se deformeaza sunt ingrosate si casante, iar in final se usuca. In toamana atacul se observa pe frunzele din centrul rozetei. Pe fata superioara a acestora apar pete de decolorare, insotite de un puf violaceu ce se dezvolta pe fata inferioara. Transmiterea se realizeaza prin materialul semincer infectat.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea soiurilor si hibrizilor rezistenti;
  • tratamentul semintelor cu Apron XL;
  • distrugerea resturilor ramanse dupa decoletare;
  • tratamente chimice cu: Funguran, Impact, Curzate Manox;

fainareFainarea produsa de ciuperca Eryshipe betae. Aceasta boala ataca toate organele aeriene ale plantei, dar simptomele caracteristice se manifesta pe frunze. Ciuperca dezvolta pete albe, pasloase, care se extind rapid si acopera frunzele pe albele fete. Spre toamna, pasla devine profoasa si la suprafata sa apar punctulete mici, de culoare neagra, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Frunzele atacate puternic se ingalbenesc si se usuca. Atacul se manifesta in vetre.

Masuri de prevenire si combatere:

  • strangerea sau distrugerea resturilor vegetale rezultate in urma decoletarii;
  • cultivarea hibrizilor rezistenti;
  • tratamente chimice cu: Sfera, Impact, Score;

putregaiul-inimiiPutregaiul inimii sfeclei produs de ciuperca Pleospora betae. Este o boala foarte periculoasa. In Romania apare destul de rar, dar cand isi face aparitia provoaca pagube semnificative. In urma atacului frunzele din mijlocul rozetei se ofilesc si sunt invadate de pete brune circulare. Pe radacini atacul produce putrezirea acestora incepand din zona coletului pana la varf. Ciuperca isi continua dezvoltarea si in depozit. Boala ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului si pe semintele infectate.

Masuri de prevenire si combatere:

 

  • fertilizarea echilibrata;
  • principala metoda ce asigura sanatatea culturii este dezinfectarea semintelor inainte de semanat;

 

ruginaRugina produsa de ciuperca Uromyces betae. Boala este destul de frecventa in culturile din Romania si isi face apartia la sfarsitul perioadei de vegetatie. Pe ambele fetel ale frunzelor isi fac aparitia pete punctiforme de culoare galbena. Mai tarziu, pe partea inferioara a frunzelor apar niste cupe de culoare portocalie. Incepand cu luna august boala dezvolta o alta faza manifestata prin aparitia unor formatiuni de culoare bruna. Spre toamna, formatiunile isi schimba culoare si devin negricioase. Frunzele atacate se brunifica si usuca.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti;
  • distrugerea resturilor vegetale rezultate dupa recoltare;
  • realizarea unor araturi adanci;
  • respectarea rotatie culturilor;

 

cercosporiozaCercosporioza produsa de ciuperca Cercospora beticola. Este cea mai intalnita boala a sfeclei. Ciuperca isi face aparita in cultura la sfarsitul lunii iunie. Pe frunze apar pete rotunde, de culoare galbena. Boala evolueaza si petele devin cenusii marginite de un inel brun-rosiatica. Petele sunt la inceput izolate, iar apoi se inmultest, se unesc si acopera mari portiuni din limb. Tesuturile atacate se usuca si cad, iar frunzele capata un aspect ciuruit.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea hibrizilor rezistenti;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • folosirea de samanta sanatoasa;
  • tratamente chimice in vegetatie cu: Score, Topsin, Impact, Bravo;

Principalii daunatori ai sfeclai de zahar sunt:

 

nematoziNematodul sfeclei (Heterodere schachtii). Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza sub forma de chist. Ataca plantele din familia Chenopodiaceae pentru ca acestea le ofera conditii optime pentru dezvoltare. Atacul apare la sfarsitul lunii iunie pe plante izolate sau in vetre. In zilele calduroase plantele se vestejesc, se ingalbenesc sau chiar se usuca, iar radacinile principale sunt scurte si formeaza numeroase radacini secundare.

Metode de combatere:

  • cultivarea semintelor libere de daunator;
  • semanatul timpuriu;
  • realizarea unui asolamente corect;

 

plosnita-neagraPlosnita neagra a sfecle (Poecyloscytus cognatus). Are o generatie pe an si ierneaza ca ou in diferite zone adapostite (scoarta pomilor, pe tulpinile unor plante ierboase). Este o specie polifaga, dar prefera sfecla de zahar, fiind considerata principalul daunator al acestei culturi. In urma atacului, tesuturile atacate se indoaie si se usuca. De asemenea, ranile produse de acesta insecte reprezinta porti de intrare in planta ale organismelor fitopatogene.

Metode de combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • distrugerea buruienilor;
  • tratamente chimice cu: Proteus, Pyrinex 25 CS, Biscaya, Fury, Mavrik;

plosnita-sfecleiPlosnita sfeclei (Piesma quadrata). Este o specie intalnita in toate zonele agricole ale Roamaniei. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca adult sub resturile vegetale de la suprafata solului sau in frunzisul lizierelor. Plantele prezinta decolorari in locul atacului, iar frunzele nu se mai dezvolta normal. De asemenea, frunzele pot prezenta incretiri. Aceasta plostina produce si pagube indirecte prin transmiterea unor viroze foarte periculoase.

Metode de combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • distrugerea buruienilor;
  • tratamente chimice cu: Proteus, Pyrinex 25 CS, Biscaya, Fury, Mavrik;

afidePaduchele negru al sfeclei (Aphis fabae). Este o specie migratoare ce dezvolta mai multe generatii pe an si ierneaza sub forma de ou. Insecta ataca peste 200 de specii de plante, iar sfecla de zahar este o gazda intermediara. Colonizeaza partile aeriene ale plantelor si se hraneste cu sucul celular al acesteia. In urma atacului cresterea si dezvoltarea plantelor este incetinita. De asemenea afidele pot transmite o serie de viroze.

Metode de combatere:

 

  • distrugerea buruienilor;
  • tratamente chimice cu: Confidor Energy, Mavrik, Nurelle D, Actara, Biscaya;

afide-radacinaPaduchele radacinii sfeclei (Pemphigus fuscicornis). Are in jur de opt generatii pe an si ierneaza ca femela sau ou in sol la adancimea cuprinsa intre 20 si 100 cm. Prefera locurile uscate si calde si ataca mai multe plante ce fac parte din familia Chenopodiaceae. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al radacinilor. In urma atacului plantele se ofilesc, iar radacinile se zbarcesc. De asemenea, plantele sunt slabite si pot fi atacate usor de agentii fitopatogene.

Metode de combatere:

  • distrugerea buruienilor;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • tratamente chimice in vegetatie la aparitia primelor colinii cu: Confidor Energy, Mavrik, Nurelle D, Actara, Biscaya;

gargarita-sfecleiGargarita sfeclei (Bothynoderes punctiventris). Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in sol, la o adancime cuprinsa intre 20 si 25 cm.  Este una din cele mai periculoase insecte ce ataca sfecla de zahar. Larvele si adultii ataca plantule de sflecla pe care le reteaza de la colet sau le rod cotiledoanele. Un exemplar poate distruge 10-12 plante pe zi. Dupa formarea primelor perechi de frunze adevarate adultii nu mai pot compromite cultura, insa rod cavitati in radacini, plantele atacate se ofilesc, iar radacina emite multe radacini secundare. Plantele atacate sunt mai putin dezvoltate si dau productii scazute.

Metode de combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • combaterea buruieilor;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • tratamente chimice in vegetatie cu: Calypso, Actara, Mospilan, Decis;

puriciPuricii sfeclei (Chaetocnema spp). In conditiile din tara noastra aceste specii dezvolta 2-3 generatii pe an si ierneaza ca adulti in stratul superficial al solului sau sub resturile vegetale. Produce pagube mari in culturile de sfecla furajera si sfecla de zahar. Aduti rod semintele, cotiledoanele sau primele frunze adevarate. Tesuturile atacate se usuca, iar plantele au un aspect ciuruit. Dezvoltarea plantelor este incetinita, iar capacitatea de fotosinteza este redusa. Atacurile grave sunt frecvente in anii secetosi.

Metode de combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • combaterea buruieilor;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • Kaiso Sorbie, Karate Zeon, Decis, Nurelle;

molia-adultMolia sfeclei (Scrobipalpa ocellatella). Este o specie cu 3-4 generatii pe an ce ierneaza ca larva pe resturile de sfecla ramase dupa decoletare sau pe radacinile depozitate. Larvele se hranesc cu frunzele tinere  sau produc galerii in petiol, colet sau radacina. Organele atacate sunt acoperite cu fire de matase sau  cu materii fecale. Plantele atacate isi pierd frunzele, radacinile sunt slab dezvoltate, iar productia scade.

Metode de combatere:

 

  • rotatia corecta a culturilor;
  • dezinfectarea spatilor de depozitare;
  • tratamente chimice cu: Decis Mega, Fury, Mavrik, Affirm, Fastac Active;

musca-miera-atacMusca cennusie minera (Pegomyia hyoscyami). Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in stratul superficial al solului. Adultii nu sunt periculosi, dar larvele patrund in frunze intre epiderma si superioara si cea inferioara, unde consuma parenchimul. Daunatorul este foarte periculos cand planta are mai putin de opt frunze. Frunzele atacate sunt pline de excremente, iar capacitatea de fotosinteza este redusa.

Metode de combatere:

  • combaterea buruienilor;
  • agrotehnica corecta;
  • fertilizare echilibrata;
  • tratamente chimice cu: Confidor Energy, Pyrinex Quick, Actara, Nurelle D, Actellic;

2 Comentarii:

Adauga un comentariu

*