Rapita, informatii despre combaterea bolilor si daunatorilor

rapita-boli-daunatori-tratamente

Rapita (Brassica napus) este o planta erbacee anuala ce ocupa un loc deosebit in economia mondiala. Semintele sale reprezinta o sursa bogata in uleiuri vegetale, utilizate in alimentatie sau in industrie (biocombustibil). Cultura de rapita are urmatoarele avantaje: are reactie favorabila la fertilizare, se poate cultiva mecanizat, se seamana si se recolteaza in afara perioadelor aglomerate, este o buna planta premergatoare si melifera.

Principalele boli ale culturii de rapita

putregaiul-alb-rapita

Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)

Plantele bolnave se ingalbenesc si se ofilesc. In partea inferioara se observa pete de culoare deschisa, de culoare alba sau galben-deschis. Cu timpul petele se maresc, se brunifica si se acopera cu o pasla alba ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Ciuperca ierneaza in sol sub forma de scleroti. In primavara, un sclerot poate produce una sau mai multe apotecii. Apoteciile au forma de cupa, palnie sau disc. Culoarea lor este variata, de la crem la brun.

Masuri de prevenire si combatere:
  • evitarea cultivarii rapitei pe terenuri joase si umede;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • rotatia culturilor;
  • aratura la adancime optima (20-25 cm)
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Mana cruciferelor (Peronospora brassicae)

mana-rapita

Apare frecvent la plantele tinere. Se caracterizeaza prin aparitia unor pete galbene pe frunze, care mai tarziu se brunifica. Pe fata inferioara petele sunt acoperite de un puf alb-cenusiu, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Conidioforii sunt dicotomic ramificati, iar conidiile sunt elipsoidale si incolore.

Masuri de prevenire si combatere:
  • distrugerea plantelor atacate;
  • agrotehnica corecta;
  • semanat timpuriu;
  • rotatia culturilor;
  • combaterea buruienilor;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Fainarea (Erysiphe cruciferarum)

fainare-rapita

Boala se manifesta prin aparitia unui invelis fin, albicios, paslos, pe suprafata frunzelor. Mai tarziu, in invelisul paslos, se dezvolta puncte brun-negricioase, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Conidiile sunt cilindrice, incolore, unicelulare. Cleistotecile sunt globuloase, brun-negricioase, prevazute cu numerosi apendici filamentosi.

Masuri de prevenire si combatere:
  • evitarea cultivarii rapitei pe terenuri joase si umede;
  • rotatia culturilor;
  • aratura la adancimea optima (20-25 cm);
  • tratamentul semintelor inainte de semanat;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Hernia radacinilor (Plasmodiophora brassicae)

hernia-rapita

Pe radacini se produc ingrosari si umflaturi pe toata lungimea lor. Cu timpul, radacinile atacate se brunifica, se inmoaie si putrezesc. Boala apare in toate stadiile de vegetatie. Plantele atacate timpuriu raman mici, frunzele se coloreaza si se inrosesc. La plantele mature, boala determina colorarea frunzelor in albastru-verzui.

Masuri de prevenire si combatere:
  • utilizarea de hibrizi rezistenti;
  • rotatia culturilor;
  • evitarea cultivarii rapitei pe terenuri joase si umede;
  • mentinerea unui pH neutru al solului.

Alternarioza (Alternaria brassicae)

Pe silicve se dezvolta pete mici, punctiforme sau liniare, negricioase. Petele se extind si acopera portiuni mari. Silicvele puternic atacate nu se mai dezvolta si se deschid usor, lasand sa se scuture semintele. La suprafata petelor se dezvolta o pulbere brun-negricioasa, formata din conidioforii si conidiile ciupercii.

Masuri de prevenire si combatere:
  • evitarea cultivarii rapitei pe terenuri joase si umede;
  • rotatia culturilor;
  • aratura la adancimea optima (20-25 cm);
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Principalii daunatori ai culturii de rapita

Gandacul lucios (Meligethes aeneus)

meligethes-aeneus-gandacul-lucios-al-rapitei

Roade bobocii florali la exterior, iar in interior consuma staminele si pistilul. Bobocii se usuca si cad, iar cei mai putin atacati produc silicve mici, subtiri, rasucite la varf. Femela roade bobocul floral si depune pe stamine 1-2 oua. Uneori, intr-un boboc floral se gasesc pana la 15 oua, depuse de femele diferite.

Masuri de prevenirenire si combatere:
  • rotatia culturilor;
  • agrotehnica corecta;
  • strangerea si distrugerea resturilor vegetale;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
entomoscelis-adonidis-grandacul-rosu-al-rapitei

Gandacul rosu al rapitei (Entomoscelis adonidis)

Roade marginile frunzelor neregulat, uneori ramanand numai nervurile. Poate ataca silicvele si bobocii florali. Gandacul ataca in vetre si se poate dezvolta pe crucifere spontane. Femela depune 800-900 de oua in vetre, la 3-4 cm adancime in pamant.

Masuri de prevenire si combatere:
  • tratarea semintelor inainte de semanat;
  • rotatia culturilor;
  • agrotehnica corecta;
  • strangerea si distrugerea resturilor vegetale;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Viespea rapitei (Athalia rosae)

viespea-rapitei

Frunzele sunt roase sau perforate pe fata inferioara. La inceput, perforatiile sunt mici, apoi se maresc, devin rotunde sau ovale si cu marginile neregulate. Pe plantele vatamate se gasesc larve de aprox. 17-18 mm lungime. Au capul si picioarele negre, iar restul corpului este cenusiu.

Masuri de prevenire si combatere:
  • rotatia culturilor;
  • agrotehnica corecta;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Gargarita silicvelor (Ceutorhynchus assimilis)

gargarita-rapitei

Adultii rod mici cavitati in tulpini, in pedunculi și in butoni florali, iar larvele consuma semintele. In cursul dezvoltarii sale, o larva consuma 6-9 semințe. Depunerea pontei are loc in silicvele aflate in formare. Femela roade un orificiu in peretele silicvei si in fiecare orificiu depune un ou. O femela depune 35-50 oua. Acest daunator este prezent in toate zonele cultivate cu rapita.

Masuri de prevenire si combatere:
  • strangerea si distrugerea resturilor vegetale;
  • rotatia culturilor;
  • agrotehnica corecta;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Puricele cruciferelor (Psylliodes chrysocephala)

psylliodes-chrysocephala-purice

Larvele rod petiolul frunzelor inferioare, apoi pot ajunge in varful lastarilor. Galeriile sapate de larve se pot umple cu apa, ce poate ingheta in timpul iernii. De asemenea, aceste galerii reprezinta porti de intrare pentru agentii fitopatogeni.

Masuri de prevenire si combatere:
  • rotatia culturilor;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Gandacul paros (Epicometis hirta)

epicometis-hirta-gandacul-paros

La rapita consuma organele florale, cateodata si frunzele tinere. Adultul are 9-12 mm lungime, de culoare negru mat, acoperit de un puf cenusiu. Are o singura generatie pe an, ierneaza ca adult in sol. Femelele depun ouale dupa 4-8 zile de la imperechere. Larvele nu dauneaza.

Masuri de prevenire si combatere:

  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Fluturele alb al verzei (Pieris brassicae)

Larvele au corpul lung de 40-50 mm. In primul stadiu de dezvoltare au culoarea galbena, iar la dezvoltare completa larvele sunt cenusii. Prezinta benzi longitudinale de culoare galbena. Larvele ce apartin ultimei generatii ataca frunzele de rapita, toamna. Plantele atacate nu se dezvolta corespunzator pana la venirea iernii.

Masuri de prevenire si combatere:
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
Conform articolului 15 din Legea Apiculturii

alin. (1) Pentru prevenirea intoxicatiilor la albine, detinatorii de suprafete agricole si silvice care efectueaza tratamente chimice la culturile agricole si silvice pe care le detin sunt obligati sa anunte, in scris, consiliile locale cu cel putin 48 de ore inainte de efectuarea tratamentului, precum si denumirea produsului folosit.
alin. (2) Consiliile locale, precum si administratorii terenurilor agricole sau silvice trebuie sa anunte, in scris sau telefonic, apicultorii care au vatra de stupina stationara/permanenta sau temporara/pastorala, cu cel putin 24 de ore inaintea efectuarii de catre detinatorii de terenuri agricole sau silvice a tratamentelor cu substante chimice, in vederea prevenirii intoxicatiilor la albine.

×

Te ajutăm
să ai grijă de plantele tale

Dacă nu ai găsit încă soluții în articolele noastre sau în discuțiile precendete, începe o discuție nouă iar specialiștii noștri îți vor sări în ajutor.

Discuție nouă despre

ÎNCEPE O DISCUȚIE DESPRE
Alege

Mărimea maximă a documentului este 60 Mo.

Adaugă
Ajută dacă atașezi câteva Imagini sau Clipuri maximum 15 sec

Informația ta:

Numele tău trebuie să conțină maxim 30 de caractere. Dacă dorești să transmiți detaliile problemei cu care te confrunți, te rugăm să completezi celelalte câmpuri.


Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile