telina-wallpaper
Telina (Apium graveolens) este o leguma ce face parte din familia Apiaceae (umbelifere), fiind cultivata pentru frunzele si radacinile sale. Este o planta usor de recunoscut. Frunzele sunt lung petiolate, lucioase, de culoare verde deschis, cu miros si gust caracteristic. Partile subterate ale plantei sunt reprezentate de un rizom gros, sferic, din care se dezvolta sistemul radicular al plantei. Din punct de vedere alimentar, telina ne poate oferi o masa sanatoasa, bogata in vitamine si minerale, dar saraca in calorii. Radacina contine fosfor, potasiu, calciu, fier, vitamine (C, E, A, B1, B2) si substante volatile. Pe langa proprietatile alimentare, telina se poate folosi si pe post de medicament. Aceasta poate trata insomnia, durerile de dinti, reumatismul, si bolile inflamatorii.

Principalele boli sunt:

VIROZE:

mozaic1. Mozaicul telinei produs de Cerely mosaic virus. Plantele atacate se recunosc usor datorita frunzelor deformate si taliei reduse. De asemenea, frunzele prezinta pete de decolorare in zona nervurilor. Pe parcursul vegetatiei virusul este transmis de catre afide. Transmiterea de la an la an se realizeaza prin semintele infectate.

 

Masuri de prevenire si combatere:

  • utilizarea semintelor certificate, provenite din surse sigure;
  • eliminarea plantelor atacate din cultura;
  • distrugerea buruienilor;
  • aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide;

 

BACTERIOZE:

erwinia1. Putregaiul umed produs de bacteria Erwinia carotovora. Boala isi face aparitia in verile racoroase si cu precipitatii abundente. In zona coletului apar pete umede, de culoare galben-bruna. Daca umiditatea ramane ridicata, petele se unesc si acopera intreaga radacina. Bacteria patrunde in plante prin ranile cauzate de lucrarile de intretinere sau de insecte. Bacteria intra in spatiile dintre celule si distruge peretii celulari. Astfel, radacina si coletului se vor transforma intr-o masa bruna, mucilaginoasa. Acest putregai isi face aparitia si in depozit, unde poate produce pagube de peste 50 %.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatie corecta a culturilor;
  • irigare si fertilizare rationala;
  • sortarea radacinilor inainte de depozitare;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • tratamente chimice in vegetatie cu: Champ 77 WG, Copernico Hi-Bio, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP, Zeama Bordeleza.

MICOZE:

septorioza2. Patarea alba (septorioza) produsa de Septoria apiicola. Este o boala foarte periculoasa, ce poate distruge in totalitate aparatul foliar al plantei. Atacul este favorizat de temperaturile cuprinse intre 18 si 20 grade Celsius si umiditate atmosferica ridicata (95 %). Pe frunze apar pete galben-brune, marginite de o bordura rosiatica. Daca conditiile meteo permit, boala evolueaza, petele se maresc, iar in centrul lor apar fructificatiile ciupercii. Simptomele bolii se pot manifesta pe tulpini, inflorescente sau chiar pe seminte. Trasmiterea se realizeaza prin semintele infectate si prin sporii ciupercii ce rezista in timpul iernii pe resturile vegetale de la suprafata solului.

Masuri de prevenire si combatere:

  • utilizarea semintelor sanatoase;
  • adunarea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
  • tratamente chimice cu Topas 100 EC, Kumulus DF, Ortiva 250 SC, Dithane M 45, Zeama Bordeleza;

fainare3. Fainarea produsa de ciuperca Erysiphe umbeliferarum. Pe frunzele plantelor atacate apare un miceliu de culoare alba. Boala evolueaza, iar miceliul devine cenusiu si prafos. Pe tesuturile afectate se formeaza niste puncte mici, negre, reprezentate de frunctificatiile ciupercii. Ciuperca isi face aparitia in anii caldurosi si secetosi. Trasminterea este asigurata de vectori (oameni, apa, vant, unelte), care transporta sporii ciupercii de pe plantele bolnave pe plantele sanatoase. Pe timpul iernii, ciuperca rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului.

Masuri de prevenire si combatere:

  • adunarea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
  • rotatia corecta a culturilor;
  • evitarea irigarii prin aspersiune;
  • tratamente chimice cu: Topas 100 EC, Kumulus DF, Ortiva 250 SC, Thiovit Jet 80 WG, Systhane Plus 24 E;

putregaiul-alb4. Putregaiul alb produs de Sclerotinia sclerotiorum. Boala este raspandita in toate culturile de radacinoase, dar cele mai mari pagube le produce in depozite. Boala isi face aparitia cand vremea este umeda si calduroasa. In zona coletului apare un puf de culoare alba, ce reprezinta miceliul ciupercii. Daca conditiile meteo se mentin favorabile, ciuperca distruge toata planta. Caracteristica acestei boli, este reprezentata de aparitia unor scleroti de culoare neagra pe miceliul ciupercii. Sclerotii asigura raspandirea de la an la an. In depozit boala se raspandeste prin contactul direct dintre plantele atacate si cele sanatoase.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatia corecta a culturilor;
  • strangerea si distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
  • sortarea radacinilor inainte de depozitare;
  • tratamente chimice cu: Topsin, Ortiva 250 SC, Switch 625 WG, Rovral 500 SC, Orius 25 EW;

cercosporioza5. Cercosporioza produsa de ciuperca Cercospora apii. Pe frunze apar pete mici, circulare, de culoare cafenie, inconjurate de o bordura fina de culoare bruna. Zonele afectate se scufuda usor in tesut. Boala se poate confunda cu mana, dar in cazul cercosporiozei nu este prezent puful de pe fata inferioara a frunzelor. Ciuperca se raspandeste prin spori. Acestia rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului si produc infectii in anii urmatori. Temperaturile ridicate si prezenta picaturilor de apa pe frunze, favorizeaza aparitia acestei boli.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatia corecta a culturilor;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • evitarea irigarii prin aspersiune;
  • adunarea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • tratamente chimice cu Ortiva 250 SC, Bravo 500 SC, Topsin 500 SC, Score 250 EC;

mana-telina6. Mana, produsa de Peronospora umbellifarum. Pe partea superioara a frunzelor apar pete galbene, apoase, ce evolueaza si devin brune. Cu timpul, pe partea inferioara, apare un puf cenusiu, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Aceasta ciuperca este foare periculoasa deoarece in scurt timp poate produce defolierea plantei. Transmiterea se realizeaza prin samanta infectata si prin sporii ce rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului.

Masuri de prevenire si combatere:

 

  • rotatia culturilor;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • evitarea irigarii prin aspersiune;
  • adunarea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • utilizarea semintelor sanatoase;
  • tratamente chimice cu : Aliette 80 WG, Verita, Ridomil Gold MZ 68 WG, Antracol 70 WP, Polyram DF;

 

Principalii daunatori sunt:

 

plosnita-vargataPlosnita vargata a umbeliferelor (Graphosoma Lineatus) are o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor, livezilor sau pe resturile vegetale de pe suprafata solului. Larvele si adultii ataca plantele determinand distrugerea lastarilor floriferi, avortarea florilor si impiedica dezvoltarea plantelor.

Metode de combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • distrugerea buruienilor;
  • tratamente chimice cu Actara 25 WG, Faster 10 CE, Decis Meg EW 50, Pyrinex Quick, Kaiso Sorbie;

afide

Afidele sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora spontana, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele se hranesc cu sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina moartea plantei.

 

Metode de combatere:

 

  • tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.2 l/ha), Confidor Energy (0.6 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/12 l apa), Actara 25 WG;
  • utilizarea capcanelor atractante;

musca-morcovuluiMusca morcovului (Chamaepsila rosae). Aceasta specie poate ataca si telina. Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa pe resturile vegetale de la suprafata solului. Femelele depun ponta in sol in apropierea plantelor. Dupa eclozare, larvele patrund in radacini, unde sapa galerii de hranire. Plantele atacate mor sau dezvolta rizomi mici, ce nu se pot consuma. In ranile produse de larve se pot instala microorganisme ce produc putrezirea tesuturilor.

Metode de combatere:

  • distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
  • eliminarea plantelor atacate din cultura;
  • tratamente in timpul vegetatie cu : Decis Mega 50, Confidor Energy, Calypso 480 SC, Karate Zeon 50 CS;

croitorCroitorul pastarnacului (Phytoecia icterica). Aceasta specie poate ataca si telina. Daunatorul ddezvolta o generatie pe an si ierneaza in radacinile de morcov, pastarnac, telina etc. Femelele depun ponta in sol, in apropierea radacinilor. Dupa eclozare, larvele patrund in radacini, unde sapa galerii in cilindrul central. Ca urmare a atacului, radacinile putrezesc. In cazul atacurilor severe, cultura poate fi afectata in proportie de 40 %.

 

Metode de combatere:

 

  • strangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • tratamente chimice la aparitia adultilor cu: Decis Mega EW 50, Faster 10 CE,  Kaiso Sorbie, Mavrik 2 F, Pyrinex Quick.

musca-telineiMusca telinei (Philophylla heraclei). Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in sol. Adulti apar in luna mai si depun ponta pe partea inferioara a frunzelor. Dupa eclozare, larvele patrund in frunza unde sapa galerii de hranire. Pe ranile produse de aceasta insecta se pot dezvolta agenti fito-patogeni.

Metode de combatere:

  • strangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • controlul periodic al culturilor;
  • tratamente chimice cu Nuprid AL 200 SC, Vertimec 1.8 EC, Laser 240 SC, Actara 25 WG, Decis Mega 50 EW;

musca-minieraMusca miniera (Liriomyza spp). Este o specie polifaga si ataca aproape toate speciile de legume. Larvele produc rosaturi in frunze sub forma unor galeri miniere. Adultii se hranesc cu limbul frunzelor. Pe ranile provocate de aceasta insecta se pot instala agenti fito-patogeni.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu Confidor Energy, Mospilan, Actara, Laser 240 SC, Decis Mega EW 50.

nematozi-telinaNematozii sunt viermi microscopici ce ataca majoritatea speciilor legumicole. Au numeroase generatii pe an si se inmultesc foarte repede. Larvele patrund in sistemul radicular al plantelor si se stabilesc in vasele conducatoare. In timpul hranirii secreta o toxina ce determina hipertrofierea tesuturilor. Plantele atacate stagneaza din crestere, iar in final se usuca.

Metode de combatere:

  • rotatia corecta a culturilor;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • tratamente la sol cu Basamid Granule sau Force 1.5 G;

4 Comentarii:

  • Tinta spune:

    Un articol de mare ajutor pentru cei care incearca sa se descurce cu produse din propria gospodarie.
    As dori un sfat referitor la cultura telinei.In gradina am cateva culturi de legume printre care si telina.de aproape o saptamana frunzele se desprind de bulb si cad .Nu s-a intamplat la toata cultura odata ci la 3-4 plante pe zi.Inital am crezut ca are prea multa apa dar, udarea se face prin picatura.Va rog ,un sfat pentru mine. Multumesc!

  • anghelescu spune:

    Buna ziua, va rog respectuos ce trebuie sa utilizeze socrul meu pt a trata cultura de telina (se usuca frunzele, iar bulbul se gelifica) Dumnealui spune ca ar fi viermele sarmos ? Va multumesc.

  • Paula spune:

    Îmi puteți spune, daca semințele pt țelină de frunze ce se găsesc la noi în comerț corespund cu tulpina de țelină apio ce o găsim în supermarketuri? Mulțumesc

Adauga un comentariu

*