Patrunjelul (Petroselinum crispum) face parte din familia Apiaceae (Umbeliferae) si este una din cele mai populare plante culinare din lume. Acesta se cultiva pentru frunzele sale aromate, dar si pentru radacina sa bogata in nutrienti. Se poate utiliza atat in stare proaspata, cat si congelata sau deshidratata. De asemenea, plantele de patrunjel mai sunt folosite si in scop medicinal.
Patrunjelul este originar din sudul Europei si a fost cultivat pentru prima oara in urma cu 2000 de ani. Acesta a fost initial utilizat ca planta medicinala, inainte de a fi consumat ca aliment. Grecii considerau ca patrunjelul era sacru si il foloseau pentru impodobirea invingatorilor din concursurile sportive si pentru decorarea mormintelor. Desi este inca incert cand si unde a inceput sa fie consumat patrunjelul ca si condiment, istoricii presupun ca acest lucru s-ar fi intamplat in Evul Mediu, in Europa.
Principalele boli ale patrunjelului
BACTERIOZE
Patarea bacteriana (Xanthomonas campestris pv. carotae)
Boala se manifesta prin ingalbenirea si piticirea plantei. Boala evolueaza si pe frunze apar pete neregulate, de culoare cafenie. Pe petiolul frunzelor apar pete alungite maronii. In conditii de umiditate atmosferica ridicata, pe zonele afectate apare o masa mucilaginoasa, galbuie, ce reprezinta exudatul bacterian. Boala este transmisa de vectori (apa, vant, animale, oameni, unelte etc.) care transporta exudatul bacterian pe plantele sanatoase.
Masuri de prevenire si combatere:
- folosirea semintelor de patrunjel sanatoase, provenite din surse sigure;
- practicarea unui asolament rational al culturilor;
- efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
MICOZE
Fainarea (Erysiphe umbelliferarum)
Aparitia bolii este favorizata de temperaturile ridicate si de seceta. Primele simptome sunt reprezentate de aparitia unor pete albe cu aspect fainos (miceliu) pe suprafata frunzelor. Frunzele atacate se ingalbenesc si incep sa se ofileasca. Boala evolueaza, iar petele albe de pe suprafata frunzelor devin cenusii. In caz de atac sever, tesuturile aflate sub stratul prafos, se usuca.
Masuri de prevenire si combatere:
- eliminarea plantelor afectate din cultura;
- folosirea semintelor de patrunjel sanatoase;
- distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
- tratamente cu fungicide specifice.
Produse recomandate
Septorioza (Septoria petroselini)
Pe frunzele de patrunjel apar pete cu forme neregulate, de culoare cenusiu-galbui, incojurate de o bordura bruna. Petele evolueaza, si devin albicioase. In interiorul petelor apar puncte mici si negre, ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Frunzele puternic atacate se ingalbenesc si se usuca. Aparitia bolii este favorizata de temperaturile ridicate si umiditate atmosferica ridicata. Boala se transmite prin sporii ciupercii si rezista pe timpul iernii in resturile vegetale si in samanta infestata.
Masuri de prevenire si combatere:
- eliminarea plantelor afectate din cultura;
- folosirea semintelor de patrunjel sanatoase;
- distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
- efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
Produse recomandate
Alternarioza (Alternaria dauci)
Pe marginea frunzelor apar pete mici de culoare bruna, inconjurate de o zona galbena. In caz de atac sever, frunzele sunt uscate complet. Ca urmare, cultura are aspect de ars. Initial, ciuperca ataca frunzele mature, iar apoi se extinde si pe frunzele tinere. Intr-un final, foliajul plantei este distrus in totalitate.
Masuri de prevenire si combatere:
- distrugerea resturilor vegetale afectate;
- efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
Produse recomandate
Principalii daunatori ai patrunjelului
Afidele
Sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora sponta, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular. Un atac sever poate determina uscarea plantei.
Metode de combatere:
- utilizarea capcanelor atractante;
- efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Plosnita vargata a umbeliferelor (Graphosoma lineatum)
Este o specie monovoltina, ierneaza ca adult in frunzarul padurilor, livezilor sau pe resturile vegetale de pe suprafata solului. Larvele si adultii ataca plantele determinand distrugerea lastarilor floriferi, avortarea florilor sau impiedica dezvoltarea plantelor.
Metode de prevenire si combatere:
- fertilizare echilibrata;
- distrugerea buruienilor;
- efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Plosnita umbeliferelor (Coreus marginatus)
Prezinta o generatie pe an si ierneaza ca adult in liziere sau in paduri. Este o specie polifaga si poate ataca toate organele plantei. In caz de atac sever, produce sistavirea semintelor, uscarea frunzelor si impiedica dezvoltarea plantei.
Metode de prevenire si combatere:
- fertilizare echilibrata;
- distrugerea buruienilor;
- efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)
Este o specie polifaga ce ataca numeroase plante legumicole, flori, vita de vie etc. Produce pagube mari in culturile de legume. Perforeaza frunzele, roade petiolul si poate ataca zona coletului.
Metode de combatere:
- tratamente cu moluscocide specifice.