Pastarnacul (Pastinaca sativa) este o planta radacinoasa ce face parte din familia Apiaceae (umbelifere).  Acesta este cultivat pentru pulpa sa untoasa, dulce si aromata. Planta este originara din sudul Europei, unde creste spontan. A fost introdusa in cultura in urma cu 400 de ani, iar in prezent este raspandita pe tot globul. Planta este foarte des intalnita in cultura datorita aromei sale specifice, dar si datorita continutului in elemente nutritive. Radacina de pastarnac contine: Lipide, carbohidrati, fibre alimentare, proteine, calciu, fier, magneziu si vitamine (A, D, B-12, C, B6 ). La fel ca orice planta, pastarnacul este atacat de o serie de boli si daunatori. Pentru a tine sub control atacul acestora este necesara aplicarea unor tratamente chimice. Este foarte important ca identificarea bolilor sau daunatorilor sa se faca corect, prentru a aplica produsele fito-sanitare corespunzator. Morcovul si pastarnacul fac parte din aceeasi familie botanica, din aceasta cauza aceste plante sunt atacate de o serie de boli si daunatori comuni.

Principalele boli sunt:

BACTERIOZE:

patarea-bacteriana1. Patarea bacteriană produsa de bacteria Xanthomonas campestris pv. carotae. Boala isi face aparitia prin ingalbenirea si piticirea plantei. Boala evolueaza si pe frunze apar pete neregulate, de culoare cafenie. Pe petiolul funzelor apar pete alungite maronii.
Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de seminte sanatoase provenite din surse certificate;
  • practicarea unui asolament rational al culturilor;
  • tratamente chimice cu fungicide pe baza de cupru: Champ 77 WG, Copernico Hi-Bio, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP, Zeama Bordeleza;

MICOZE:

alternaria1. Alternarioza produsa de ciuperca Alternaria dauci. Pe marginea frunzelor apar pete mici de culoare bruna, inconjurate de o zona galbena, care conduc ulterior, in cazurile severe, la moartea ţesuturilor şi la uscarea completa a foliolelor. Ca urmare, cultura da impresia ca ar fi fost arsa. Frunzele batrane sunt atacate primele, fiind mai sensibile la alternarioza decat frunzele tinere. Radacina de morcov, ramane in general, neafectata. Frunzele infectate vor cadea uşor, cauzand probleme recoltarii mecanizate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • distrugerea resturilor vegetale afectate de boala;
  • tratamente chimice cu Ortiva 250 SC, Score 250 EC, Bravo 500 SC, Polyram DF;

putregai-cenusiu2. Putregaiul cenuşiu produs de ciuperca Botrytis cinerea. Atacul este prezent in anii cu precipitatii abundente. Prima simptoma evidenta este ofilirea brusca a tesuturilor suculente (tulpinile, radacina si frunzele tinere). Daca umiditatea ramane ridicata pe o perioada lunga de timp (cateva zile), pe tesuturile afectate apar fructificatiile ciupercii, sub forma unui puf albicios-cenusiu. In cazul morcovului, boala se instaleaza si in depozit.
Masuri de prevenire si combatere:

  • evitarea irigarii prin aspersiune;
  • sortarea radacinilor inainte de depozitare;
  • tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Rovral 500 SC, Folpan 80 WDG, Teldor 500 SC, Switch 62.5 WG;

fainare-pastarnac3. Fainarea produsa de ciuperca Erysiphe umbeliferarum. Fainarea apare pe vreme secetoasa si calda. Frunzele plantelor atacate sunt acoperite de un miceliu alb, prafos. Daca conditiile climatice sunt favorabile, tesuturile afectate se necrozeaza. La sfarsitul vegetatiei miceliul isi schimba culoare devenind cenusiu. Pe micelium apar puncte mici si negre, reprezentand fructificatiile ciupercii. In timpul vegetatie, ciuperca se transmite prin spori, iar de la un an la altul prin fructificatiile ce rezista pe resturile vegetale.

Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de samanta sanatoasa;
  • distrugerea resturilor vegetale;
  • tratamente chimice cu Topas 100 EC, Kumulus DF, Ortiva 250 SC, Thiovit Jet 80 WG, Systhane Plus 24 E;

fuzarioza4. Putregaiul uscat produs de ciuperca Fusarium avenaceum. Fusarium cauzeaza putregaiul uscat, in general intre baza frunzelor si partea superioara a radacinii morcovului. Zonele afectate incep sa se usuce si capata o culoare maroniu-deschisa. Pe masura ce atacul progreseaza, partile afectate se usuca si se întaresc. In conditii de umiditate, pe suprafata acestora se dezvolta un miceliu de culoare roz. Putregaiul incepe in zona coletului, raspandindu-se ulterior pe restul plantei.
Masuri de prevenire si combatere:

  • distrugerea si arderea resturilor dupa recoltare;
  • tratamente chimice cu Topsin 70 WDG si Topsin 500 SC. Se prepara o solutie de 0.05 – 0.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0.5 l (din solutia respectiva);

putregai-alb5. Putregaiul alb produs de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum. Boala este frecvent intalnita in culturile de radacinoase, dar cele mai mari pagube sunt semnalate in depozite. Daca depozitarea este realizata necorespunzator, pierderile pot ajunge la 25 %. Atacul incape in camp, partea bazala a plantelor este acoperita cu un puf alb. Daca conditiile meteo sunt optime (vreme calda si umeda), plantele sunt distruse in totalitate. In depozit, pe radacinile ranite se dezvolta un miceliu alb-cenusii. Pe acest miceliu se dezvolta fructificatiile ciupercii, reprezentate de scleroti (negri si rotunzi). In depozit boala se transmite prin contact direct.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotirea culturilor;
  • depozitarea in conditii optime;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • tratamente chimice cu: Topsin, Ortiva 250 SC, Switch 625 WG, Rovral 500 SC, Orius 25 EW;

mana6. Mana radacinilor produsa de ciuperca Phytophthora porri. O infectie cu Phytophtora se manifesta pe radacini sub forma unor benzi umede de culoare neagra-maronie. Tesutul afectat capata consistenta cauciucului sau se înmoaie. Semnele infectiei pot aparea uneori in camp, dar in cele mai multe cazuri simptomele sunt inca vizibile imediat după recoltare. Boala continua sa se dezvolte chiar si in depozit, la temperaturi scazute. In conditii de umiditate, se dezvolta un mucegai alb si dens. Mana radacinilor este asociată cu o drenare deficitara a solului.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • irigare rationala;
  • evitarea terenurilor cu umiditate excesiva;
  • tratamente chimice cu Previcur Energy (se stropeste solul din jurul plantelor afectate), Merpan 50 WP, Captan 80 WDG, Folpan 80 WDG.

cancer-pastarnac17. Cancerul pastarnacului (Itersonilia pastinacae). Ciuperca ataca umbelifere cultivate, umbeliferele spontane, precum si unele crucifere spontane. Aparitia bolii este favorizata de temperaturile scazute si umiditate ridicata. Primele simptome apar in zona coletului sub forma unor pete moro-rosiatice. Pe tesuturile afectate se dezvolta alti agenti patogeni, care determina putrezirea radacinii. Boala poate afecta si partile aeriene ale plantei. Pe frunze apar leziuni brune, inconjurate de un halou verde. La baza petiolului apar pete brune. Ciuperca rezista pe resturile vegetale de la subrafata solului si este transmisa de mai multi vectori.

Masuri de prevenire si combatere:

  • evitarea irigarii excesive;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • roatie corecta a culturilor;
  • distrugerea buruienilor;
  • adunarea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • tratamente chimice cu Ortiva 250 SC, Systhane Plus 24 E, Bumper 250 EC;

Principalii daunatori ai morcovului sunt:

nematozi-pastarnacNematozi. Dezvolta 1-3 generatii pe an si ierneaza sub forma de ou in resturile vegetale sau in sol. Este o specie polifaga si ataca peste 350 de specii diferite de plante. Nematodul se stabileste in radacinile principale ale plantei. In urma atacului are loc o ramificare excesiva a radacinii principale. Acest fenomen este considerat o reactie de aparare a plantei. Astfel radacinile se deformeaza si isi pierd aspectul comercial.

Metode de combatere:

  • tratamente la sol cu Force 1.5 G sau Basamid granule;

limaxLimaxul cenusiu (Deroceras Agreste) este o specie polifaga ce ataca numeroase plante legumicole, flori, vita de vie, etc. Produce pagube mari in culturile de legume. Perforeaza frunzele, roade petiul si poate ataca zona coletului. Acesta este foarte sensibil la temperatura si umiditate.

Metode de combatere:

  • tratamente chimice cu Optimol sau Agrosan;

plosnita-vargataPlosnita vargata a umbeliferelor (Graphosoma Lineatus) este o specie monovoltina, ierneaza ca adult in frunzarul padurilor, livezilor sau pe resturile vegetale de pe suprafata solului. Larvele si adultii ataca plantele determinand distrugerea lastarilor floriferi, avortarea florilor  sau impiedica dezvoltarea plantelor.

Metode de combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • distrugerea buruienilor;
  • tratamente chimice cu Actara 25 WG, Faster 10 CE, Decis Meg EW 50, Pyrinex Quick, Kaiso Sorbie;

plosnita-umbeliferelor222Plosnita umbeliferelor (Coreus marginatus) are o generatie pe an si ierneaza ca adult in litiere sau in paduri. Este o specie polifaga si poate ataca floarea soarelui, tutun sau cartof. Poate ataca toate organele plantei. In caz de atac sever, produce sistavirea semitnelor, uscarea frunzelor si impiedica dezvoltarea plantei.

Metode de combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • distrugerea buruienilor;
  • tratamente chimice cu Actara 25 WG, Faster 10 CE, Decis Meg EW 50, Pyrinex Quick, Kaiso Sorbie;

afideAfidele sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora sponta, iar apoi de deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina moartea platei.

Metode de combatere:

  • tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.2 l/ha), Confidor Energy (0.6 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/12 l apa), Actara 25 WG;
  • utilizarea capcanelor atractante;

molia-morcovuluiMolia morcovului (Aethes williana). Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva matura in sol, in radacinile de morcov sau in diferite locuri adapostite. Larvele patrund in interiorul tulpinilor si sapa galerii in zona coletului si apoi in radacini. In ranile provocate de larve se instaleaza agenti patogeni ce provoaca putrezirea radacinilor.

Metode de combatere:

  • tratamente cu Decis Mega EW 50, Fury 10 EC, Kaiso Sorbie, Novadim Progress, Mospilan 20 SG;

Croitorul pastarnacului (Phytoecia icterica) are o generatie pe an si ierneaza in radacinile de morcov, pastarnac, etc. Femelele depun ponta in sol, in apropierea radacinilor. Dupa eclozare, larvele patrund in radacini, unde sapa galerii in cilindrul central. Ca urmare a atacului, radacinile putrezesc. In cazul atacurilor severe, cultura poate fi afectata in proportie de 40 %.

Metode de combatere:

  • strangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • aplicarea urmatorelor produse la aparitia adultilor cu Decis mega EW 50, Faster 10 CE,  Kaiso Sorbie, Mavrik 2 F, Pyrinex Quick.

MUSCA-MORCOVULUIMusca mocovului (Chamaepsila rosae). Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa pe resturile vegetale de la suprafata solului. Femelele depun ponta in sol in apropierea plantelor. Dupa eclozare, larvele patrund in radacini, unde sapa galerii de hranire. Plantele atacate mor sau dezvolta radacini mici, ce nu se pot consuma. In ranile produse de larve se pot instala microorganisme ce produc putrezirea tesuturilor.

Metode de combatere:

  • distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • eliminarea plantelor atacate din cultura;
  • tratamente in timpul vegetatie cu : Decis Mega 50, Confidor Energy, Calypso 480 SC, Karate Zeon 50 CS;

2 Comentarii:

  • Bica Viorel spune:

    Buna ziua,

    In cultura de pastarnac am avut ‘Patarea bacteriana’ niste brobinte pe tulpine.
    Trebuie facut un tratament la pamant?
    Pe acest teren as dori sa infiitez o cultura de telina si as dori sa stiu daca apare si la telina? Multumesc.

Adauga un comentariu

*