Pastarnac, informatii despre boli, daunatori si tratamente

pastarnac-cultivare-ingrijire

Pastarnacul (Pastinaca sativa) este o planta radacinoasa ce face parte din familia Apiaceae (Umbeliferae). Acesta este cultivat pentru radacinile sale aromate, cu gust specific. Planta este originara din sudul Europei, unde creste spontan. A fost introdus in cultura in urma cu 400 de ani, iar in prezent este raspandit pe tot globul. Planta este foarte des intalnita in cultura datorita aromei sale specifice, dar si continutului ridicat in elemente nutritive. Radacina de pastarnac contine: lipide, carbohidrati, fibre alimentare, proteine, calciu, fier, magneziu si vitamine (A, D, B-12, C, B6 ).

La fel ca orice planta, pastarnacul este atacat de o serie de boli si daunatori. Pentru a tine sub control atacul acestora este necesara aplicarea unor masuri de prevenire si combatere. De asemenea, este importanta identificarea corecta a bolilor si daunatorilor, pentru a aplica produsele fitosanitare intr-un mod corespunzator.

Principalele boli ale pastarnacului

BACTERIOZE
patarea-bacteriana-la-pastarnac
Patarea bacteriana (Xanthomonas campestris pv. carotae)

Boala se manifesta prin ingalbenirea si piticirea plantei. Dupa ce boala evolueaza, pe frunze apar pete neregulate, de culoare cafenie. Pe petiolul funzelor apar pete alungite, maronii.


Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de seminte de pastarnac sanatoase, provenite din surse sigure;
  • practicarea unui asolament rational al culturilor;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
MICOZE
alternaria-pastarnac
Alternarioza (Alternaria dauci)

Pe marginea frunzelor apar pete mici de culoare bruna, inconjurate de o zona galbena. Acestea conduc ulterior, in cazurile severe, la moartea ţesuturilor şi la uscarea completa a foliolelor. Frunzele mature sunt afectate primele, fiind mai sensibile la alternarioza decat frunzele tinere. Radacina ramane, in general, neafectata. Frunzele afectate vor cadea uşor, ingreunand recoltarea mecanizata.

Masuri de prevenire si combatere:

  • distrugerea resturilor vegetale afectate;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea)

Atacul este prezent in anii cu precipitatii abundente. Primul simptom evident este ofilirea brusca a tesuturilor suculente (tulpinile, radacina si frunzele tinere). Daca umiditatea ramane ridicata o perioada lunga de timp (cateva zile), pe tesuturile afectate apar fructificatiile ciupercii. Acestea se prezinta sub forma unui puf albicios-cenusiu.

Masuri de prevenire si combatere:

  • evitarea irigarii prin aspersiune;
  • sortarea radacinilor de pastarnac inainte de depozitare;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice in perioada de vegetatie.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
fainare-pastarnac
Fainarea (Erysiphe umbelliferarum)

Fainarea apare pe vreme secetoasa si calda. Frunzele plantelor atacate sunt acoperite de un miceliu alb, prafos. Daca conditiile climatice sunt favorabile, tesuturile afectate se necrozeaza. La sfarsitul vegetatiei, miceliul isi schimba culoare devenind cenusiu. Pe miceliu apar puncte mici si negre, reprezentand fructificatiile ciupercii. In timpul vegetatie, ciuperca se transmite prin spori, iar de la un an la altul prin fructificatiile ce rezista pe resturile vegetale.

Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de samanta de pastarnac sanatoasa;
  • distrugerea resturilor vegetale;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
fuzarioza-pastarnac
Putregaiul uscat (Fusarium avenaceum)

Fusarium cauzeaza putregaiul uscat. Acesta se manifesta in general intre baza frunzelor si partea superioara a radacinii. Zonele afectate incep sa se usuce si capata o culoare maroniu-deschisa. Pe masura ce atacul progreseaza, partile afectate se usuca si se întaresc. In conditii de umiditate, pe suprafata acestora se dezvolta un miceliu de culoare roz. Putregaiul incepe in zona coletului, raspandindu-se ulterior pe restul plantei.


Masuri de prevenire si combatere:

  • distrugerea si arderea resturilor dupa recoltare;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)

Boala este frecvent intalnita in culturile de radacinoase, dar cele mai mari pagube sunt semnalate in depozite. Daca depozitarea este realizata necorespunzator, pierderile pot ajunge la 25 %. Atacul incape in camp, partea bazala a plantelor este acoperita cu un puf alb. Daca conditiile meteo sunt favorabile (vreme calda si umeda), plantele sunt distruse in totalitate. In depozit, pe radacinile ranite se dezvolta un miceliu alb-cenusiu. Pe acest miceliu se dezvolta fructificatiile ciupercii, reprezentate de scleroti (negri si rotunzi). In depozit boala se transmite prin contact direct.

Masuri de prevenire si combatere:

  • rotatia culturilor;
  • depozitarea in conditii optime;
  • cultivarea soiurilor de pastarnac rezistente;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
mana-pastarnac
Mana radacinilor (Phytophthora porri)

Infestarea cu Phytophthora se manifesta pe radacini sub forma unor benzi umede de culoare neagra-maronie. Tesutul afectat capata consistenta cauciucului sau se înmoaie. Semnele infectiei pot aparea uneori in camp, dar in cele mai multe cazuri simptomele sunt vizibile imediat după recoltare. Boala continua sa se dezvolte chiar si in depozit, la temperaturi scazute. In conditii de umiditate, se dezvolta un mucegai alb si dens. Mana radacinilor este asociată cu o drenare deficitara a solului.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • irigare rationala;
  • evitarea terenurilor cu umiditate excesiva;
  • efectuarea tratamentelor cu fungicide specifice.
cancer-pastarnac
Cancerul pastarnacului (Itersonilia pastinacae)

Ciuperca ataca umbeliferele cultivate, umbeliferele spontane, precum si unele crucifere spontane. Aparitia bolii este favorizata de temperaturile scazute si umiditate ridicata. Primele simptome apar in zona coletului sub forma unor pete maronii-rosiatice. Pe tesuturile afectate se dezvolta alti agenti patogeni, care determina putrezirea radacinii. Boala poate afecta si partile aeriene ale plantei. Pe frunze apar leziuni brune, inconjurate de un halou verde. La baza petiolului apar pete brune. Ciuperca rezista pe resturile vegetale de la suprafata solului si este transmisa de mai multi vectori.

Masuri de prevenire si combatere:

  • evitarea irigarii excesive;
  • cultivarea soiurilor de pastarnac rezistente;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • distrugerea buruienilor;
  • adunarea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare.

Principalii daunatori intalniti la pastarnac

Nematozi

Dezvolta 1-3 generatii pe an si ierneaza sub forma de ou in resturile vegetale sau in sol. Este o specie polifaga si ataca peste 350 de specii diferite de plante. Nematodul se stabileste in radacinile principale ale plantei. In urma atacului are loc o ramificare excesiva a radacinii principale. Acest fenomen este considerat o reactie de aparare a plantei. Radacinile se deformeaza si isi pierd aspectul comercial.

Metode de combatere:

  • tratamente la sol cu produse specifice.
Limaxul cenusiu (Deroceras agreste)
limax

Este o specie polifaga ce ataca numeroase plante legumicole, flori, vita de vie etc. Produce pagube mari in culturile de legume. Perforeaza frunzele, roade petiolul si poate ataca zona coletului.

Metode de combatere:

  • tratamente cu produse specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
plosnita-vargata
Plosnita vargata a umbeliferelor (Graphosoma lineatum)

Este o specie monovoltina, ierneaza ca adult in frunzarul padurilor, livezilor sau pe resturile vegetale de la suprafata solului. Larvele si adultii ataca plantele determinand distrugerea lastarilor floriferi, avortarea florilor sau impiedica dezvoltarea plantelor.

Metode de combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • distrugerea buruienilor.
plosnita-umbeliferelor
Plosnita umbeliferelor (Coreus marginatus)

Prezinta o generatie pe an si ierneaza ca adult in liziere sau in paduri. Este o specie polifaga si poate ataca toate organele plantei. In caz de atac sever, produce sistavirea semintelor, uscarea frunzelor si impiedica dezvoltarea plantei.

Metode de combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • distrugerea buruienilor;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
colonie-afide
Afidele

Sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora sponta, iar apoi se deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina moartea plantei.

Metode de combatere:

  • utilizarea capcanelor atractante;
  • tratamente cu insecticide specifice.
molia-morcovului
Molia morcovului (Aethes williana)

Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva matura in sol, in radacinile de morcov sau in diferite locuri adapostite. Larvele patrund in interiorul tulpinilor si sapa galerii in zona coletului si apoi in radacini. In ranile provocate de larve se instaleaza agenti patogeni ce conduc la putrezirea radacinilor.

Metode de combatere:

  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
croitorul-pastarnacului
Croitorul pastarnacului (Phytoecia icterica)

Prezinta o generatie pe an si ierneaza in radacinile de morcov, pastarnac etc. Femelele depun ponta in sol, in apropierea radacinilor. Dupa eclozare, larvele patrund in radacini, unde sapa galerii in cilindrul central. Ca urmare a atacului, radacinile putrezesc. In cazul atacurilor severe, cultura poate fi afectata in proportie de 40 %.

Metode de combatere:

  • strangerea si distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • efectuarea tratamentelor cu insecticide specifice.
Musca morcovului (Chamaepsila rosae)

Dezvolta doua generatii pe an si ierneaza ca pupa in resturile vegetale de la suprafata solului. Femelele depun ponta in sol in apropierea plantelor. Dupa eclozare, larvele patrund in radacini, unde sapa galerii. Plantele atacate mor sau dezvolta radacini mici, ce nu se pot consuma. In ranile produse de larve se pot instala microorganisme ce conduc la putrezirea tesuturilor.

Metode de combatere:

  • distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • eliminarea plantelor atacate din cultura;
  • tratamente in timpul vegetatie cu insecticide specifice.
×

Te ajutăm
să ai grijă de plantele tale

Dacă nu ai găsit încă soluții în articolele noastre sau în discuțiile precendete, începe o discuție nouă iar specialiștii noștri îți vor sări în ajutor.

Discuție nouă despre

ÎNCEPE O DISCUȚIE DESPRE
Alege

Mărimea maximă a documentului este 60 Mo.

Adaugă
Ajută dacă atașezi câteva Imagini sau Clipuri maximum 15 sec

Informația ta:

Numele tău trebuie să conțină maxim 30 de caractere. Dacă dorești să transmiți detaliile problemei cu care te confrunți, te rugăm să completezi celelalte câmpuri.


Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile