wallpaper
Fasolea (Phaseolus vulgaris) este o planta leguminoasa agatatoare, anuala, care este originara din America Centrala si de Sud unde triburile de azteci o cultivau din vremurile stravechi. In Europa a fost adusa in secolul al XVI-lea de catre spanioli si portughezi. La noi in tara, fasolea se cultiva din secolul al XVIII-lea in zonele de campie si colinare. In cultura se disting doua varietati ce cuprind plante cu crestere nedeterminata (agatatoare) si plante cu crestere determinata (tufa). Este o planta foarte populara si este utilizata pe scara larga in alimentatie. Este o importanta sursa de proteine, vitamine (A, B6, C, K), calciu, magneziu, acid folic, fier, fosfor, zinc, potasiu.

Principalele boli sunt:

VIROZE:
mozaicul-galben1. Mozaicul galben al fasolei (Bean yellow mosaic virus). Se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici, de culoare galbena, dispuse in special in apropierea nervurilor. In cazul soiurilor sensibile, zonele ingalbenite cuprind in intregime frunzele. Plantele atacate sunt slab dezvoltate, pipernicite si formeaza pastai mici.

Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de samanta sanatoasa si certificata;
  • distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
  • se recomanda semanatul timpuriu;
  • eliminarea plantelor afectate din cultura;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide;

mozaicul-comun2. Mozaicul comun al fasolei (Bean common mosaic virus). Simptomele bolii isi fac aparitia intre 18 si 36 grade Celsius. Pe frunzele atacate apar pete de culoare verde deschis sau mate, fiind in contrast cu zonele sanatoase. Plantele raman mici, au inflorire slaba si formeaza pastai mici si deformate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de samanta sanatoasa;
  • distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • eliminarea plantelor afectate din cultura;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • aplicarea insecticidelor pentru a tine sub control populatia de afide;

BACTERIOZE:
arsura1. Arsura comuna a fasolei este produsa de bacteria Xanthomonas campestris pv phaseoli. Boala se manifesta in toate fazele de dezvoltare ale plantei, incepand din momentul rasaririi si pana in momentul recoltarii (la boabe). Pe planta se pot observa pete mici circulare sau neregulate, brun-galbui, cu aspect umed. Pe frunze apar pete colturoase, de culoare verde galbui, iar in conditii de umiditate ridicata, pe suprafata acestora apare exudatul bacterian. Pe tulpini, boala se manifesta prin aparitia unor dungi de culoare brun-roscat, urmata de uscarea tesuturilor. Ca urmare a infectiei, boabele raman mici, zbarcite si prezinta pete galbene care ulterior se brunifica.
Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de samanta sanatoasa;
  • distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • tratamente chimice cu Champ 77 WG, Zeama bordeleza, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP, Copernico Hi-Bio;


patarea-aureolata-pseudomonas2. Arsura aureolata a fasolei produsa de Pseudomonas syringae pv phaseolicola. Boala se manifesta in toate fazele de dezvoltare ale plantei, incepand din momentul rasaririi, pana in momentul recoltarii. Pe plantele afectate apar pete mici, necrotice, cu un contur galben. Bacteria evolueaza bine cand umiditatea atmosferica este mare. Plantele atacate raman mici, sunt ingalbenite si nu produc pastai.
Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de samanta sanatoasa;
  • distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • tratamente chimice cu Champ 77 WG, Zeama bordeleza, Melody Compact 49 WG, Funguran OH 50 WP, Copernico Hi-Bio;

 

MICOZE:
antracnoza-fasole1. Antracnoza fasolei este produsa de Colletotrichum lindemuthianum. Boala se manifesta in in zonele umede sau in anii cu precipitatii in exces. Boala se poate manifesta inca din stadiul de plantula. Pe cotiledoane apar pete mici, punctiforme, iar radacinile sunt putrezite. In cazul frunzelor mature, nervurile se brunifica. Simptomul este vizibil pe partea inferioara a frunzelor. Portiunile atacate se usuca si se desprind de planta. Pe pastai apar pete eliptice, marginite de o bordura brun-rosiatica. In dreptul acestor pete, tesuturile sunt scufundate. Pastaile atacate sunt sterile sau formeaza boabe ce nu se pot consuma. Ciuperca rezista pe resturile vegetale si pe semintele infectate. Atacul se manifesta la temperaturi cuprinse intre 13-27 grade Celsius.

Masuri de prevenire si combatere:

  • folosirea de samanta sanatoasa;
  • rotatia culturilor (fasolea nu poate reveni pe acelasi teren decat dupa 3-4 ani)
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • distrugerea resturilor vegetale dupa recoltare;
  • tratamente chimice cu Dithane M45, Topsin, Merpan 50 WP, Captan 80 WDG, Melody Compact 49 WG;


rugina-fasolei2. Rugina fasolei este produsa de Uromyces appendiculatus. Atacul se observa primavara devreme cand pe frunze apar pete galbene, vizibile pe ambele fete ale frunzei. In dreptul petelor apar fructificatiile ciuperci, sub forma unor spori de culoare alba. In lunile iunie-iulie apar pe frunze pete galbui, pe care se observa puncte brun-roscate prafoase, ce reprezinta sporii de vara. In luna august, pe frunze apar puncte negre, prafose, ce duc la uscare rapida a frunzelor. La soiurile sensibile, atacul se poate manifesta si pe pastai, depreciand calitatea acestora. Ciuperca rezista pe resturile vegetale de pe suprafata solului, iar in timpul vegetatie raspandirea este asigurata de sporii ciupercii care sunt luati de vant, apa, etc.
Masuri de prevenire si combatere:

  • distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • tratamente chimice cu Polyram DF, Ortiva 250 SC, Score 250 EC;

fuzarioza-fasole2. Fuzarioza (Fusarium solani). Pe frunzele tinere apar pete mici decolorate. Frunzele mature se brunifica si se usuca. Boala evolueaza si produce uscarea intregii plante.
Simptomele initiale sunt reprezentate de ofilirea frunzelor inferioare, de multe ori pe o parte a plantei. Frunzele atacate se brunifica si cad, iar cu timpul se poate ofili intreaga planta.

Masuri de prevenire si combatere:

  • eliminarea plantelor afectate din cultura;
  • utilizarea de samanta tratata. Pentru informatii despre metode de dezinfectie a semintelor  click aici;
  • tratamente chimice cu Topsin 70 WDG si Topsin 500 SC. Se prepara o solutie de 0.05 – 0.1 % (5 sau 10 g la 10 l de apa) si se stropeste fiecare planta cu 0.5 l (din solutia respectiva);

fainare3. Fainarea este produsa de ciuperca Erysiphe-polygoni. Boala poate afecta toate organele aeriene ale plantei (tulpina, frunze, lastari, etc). Pe fata superioara a frunzelor apar pete de culoare bruna. Pata devine cenusie, iar dupa aparitia sporilor, aceasta e prafoasa. Boala poate acoperii intrega frunza. Tesuturile atacate se necrozeaza si se desprind de pe planta.
Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • distrugerea resturilor vegetale, dupa recoltare;
  • tratamente chimice cu Topas 100 EC, Kumulus DF, Ortiva 250 SC, Thiovit Jet 80 WG, Systhane Plus 24 E;

Principalii daunatori sunt:

adult-gargarita1. Gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus) este cel mai important daunator al fasolei. Adultii depun ponta, in camp, pe pastaile plantei. Larvele patrund in boabele de fasole incomplet dezvoltate. In depozit se hranesc cu continutul boabelor, distrugand cotiledoanele si embrionul. Semintele pot fi distruse in intregime. Boabele nu mai pot fi consumate si isi pierd facultatea geminativa.

Metode de combatere:

 

  • tratamente cu in vegetatie cu Decis Mega EW 50, Mavrik 2 F, Fastac Active, Reldan 22 EC sau tratament in depozite cu K-Obiol.


musculita alba 12. Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporariorum). Daunatorul se dezvolta in conditii de sera tot timpul anului, iar in camp numai in perioada de vara. In sera poate dezvolta 3-6 generatii, atunci cand conditiile sunt favorabile. Adultii si larvele colonizeaza frunzele, deseori si lastarii. In urma atacului, frunzele se etioleaza, se usuca si cad.

Metode de combatere:

  • distrugerea resturilor vegetale, dupa desfiintarea culturii;
  • dezinsectia serelor si solariilor inainte de infiintarea unei noi culturi;
  • tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.25 l/ ha), Actara 25 WG ( 0.2 kg/ha), Confidor Energy (1.3 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa), Movento 100 SC;
  • utilizarea capcanelor atractante;

acarianu-rosu3. Paianjenul (acarianul) rosu (Tetranychus urticae). Prezinta 6-10 generatii pe an si ierneaza in stadiu de adult, mai ales ca femela (masculii fiind in general mai rari), sub scoarta exfoliata a pomilor, pe sub frunzele cazute, pe buruieni uscate sau in stratul superficial al solului, etc. Frunzele atacate se usuca si cad, inregistrandu-se defolieri, care uneori pot cuprinde 80-100% din numarul de frunze. Ca urmare a atacului, se constata o oprire a cresterii lastarilor si o coacere prematura a fructelor.

Metode de combatere:

  • tratamente cu Vertimec (1 l/ha), Nissorun 10 WP (5 g/12 l apa), Envidor 240 SC, Millbeknock EC;


paduchi4. Afidele sunt specii polifage ce migreaza de la o planta la alta sau de la o specie la alta. Acestea cresc pe flora sponta, iar apoi de deplaseaza pe speciile cultivate. Se prezinta sub forma de colonie pe partea inferioara a frunzelor, pe flori sau inflorescente si pe lastarii tineri. Insectele inteapa si sug sucul celular, provocand un stres plantei. In caz de atac sever, determina moartea platei.

Metode de combatere:

  • tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.2 l/ha), Confidor Energy (0.6 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 12 l apa), Actara 25 WG;
  • utilizarea capcanelor atractante;


fluture-scaietilor5. Fluturele caramiziu al scaietilor (Vanessa cardui). Este o specie polifaga. Acest daunator apare cu precadere in zonele temperate. Acest fluture poate zbura pe timp de ploaie, iar larvele se dezvolta rapid. In conditiile din Romania, fluturele are 3 generatii pe an. Adultii depun ponta pe partea superioara a frunzelor. Dupa eclozare, larvele se hranesc pe frunze si pot provoca defolierea plantelor.
Metode de combatere:

  • tratamente cu Decis Mega EW 50, Fury 10 EC, Kaiso Sorbie, Novadim Progress, Mospilan 20 SG;

135 Comentarii:

Adauga un comentariu

*