Castraveti

Principalele boli sunt:

1. Fainarea cucurbitaceelor produsa de ciuperca Sphaerotheca fuliginea. Este o boala omniprezenta in culturile de castraveti, pepeni, dovlecel si alte cucurbitacee din camp, sere si solatii producand pagube insemnate. Boala se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mari, albe pasloase care devin fainoase odata cu formarea fructificatiilor ciuipecii. Frunzele acoperite in intregime de ciuperca se brunifica, se usuca si cad. Aparitia ciupercii este favorizata de temperaturi de peste 24 º C si vreme uscata.

Masuri de prevenire si combatere:
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna
- tratamente chimice cu Topas, Bravo

Fainarea castravetilor

Fainarea castravetilor

2. Mana cucurbitaceelor prosusa de ciuperca Pseudoperonospora cubensis. Este cea mai importanta boala a cucurbitaceelor, producand pagube insemnate atat in culturile de camp, cat si in cele din spatiile protejate. Boala se manifesta prin aparitia pe partea superioara a frunzelor a unor pete de culoare galben-verzui, care ulterior devin galbene si in final se brunifica. Pe partea inferioara a frunzelor in dreptul petelor apare un puf de culoare violet-cenusiu, format din fructificatiile ciupercii. In urma atacului frunzele se usuca si cad, iar fructele raman mici. Aparitia infectiei este favorizata de prezenta picaturilor de apa pe frunze si temperaturi intre 10º- 30º C

Masuri de prevenire si combatere:
-adunarea si distrugerea resturilor vegetale in toamna
-irigarea culturilor prin rigole
-cultivarea de soiuri rezistente la mana
-tratamente chimice cu Dithane M45, Bravo, Zeama bordeleza.

Mana castravetilor

Mana castravetilor

3.Ofilirea fuzariana
produsa de ciuperca Fusarium oxysporum. Este o boala vasculara, primul semn este reprezentat de ingalbenirea frunzelor si ofilirea acestora, dupa care boala progreseaza treptat catre varful plantei. In sectiune pe tulpina se observa brunificarea tesutului vascular. Temperaturile intre 28- 32º, Ph-ul solului intre 5-5.6, umiditatea ridicata si nivelulº scazut de potasiu si crescut de azot sunt factori care favorizeaza aparitia ofilirii. Sub 20º si peste 34º C nu apare fuzarioza.

Masuri de prevenire si combatere:
-distrugerea si arderea resturilor vegetale in toamna
-dezinfectarea solului cu aburi la temperaturi de 92-95º C timp de 45 min
-evitarea folosirii in exces a ingrasamintelor care duc la cresterea aciditatii solului (azotat de amoniu, superfosfat).
-tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Topsin, Dithane M45, Mirage F.

Ofilirea fuzariana

4.Patarea unghiulara
produsa de bacteria Pseudomonas syringae pv. lachrymans. Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor (cotiledoane, frunze, flori si fructe). Inca de la inceputul vegetatiei apar pete mici, umede, de culoare bruna si forma circulara neregulata. Ulterior aceste pete se brunifica, iar in dreptul lor tesutul se usuca si se perforeaza. Pe fructe atacul produce pete mici, circulare, adancite in tesut, cu aspect umed si cu o zona centrala albicioasa. In dreptul acestor pete tesutul se umple cu lichid bacterian pe vreme umeda, iar pe vreme uscata se crapa. Aparitia ifectiei este favorizata de umiditate ridicata (peste 90%), de prezenta picaturilor de apa pe frunze si temperaturi intre 18-28º C.

Masuri de prevenire si combatere:
-distrugerea si arderea resturilor vegetale in toamna
-irigarea culturilor prin rigole
-tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Funguran OH 50 WP, Dithane M45.

Patarea unghiulara

Patarea unghiulara

5.Putregaiul cenusiu
produs de ciuperca Botrytis cinerea. Atacul se manifesta in sere, solarii si in anii cu precipitatii abundente si in camp. Simptomul cel mai frecvent este ofilirea brusca a tesuturilor suculente (tulpini, fructe). Pe fructe atacul se manifesta prin aparitia unor pete atancite, umede, de culoare bruna, de forme si marimi neregulate. Atacul este favorizat de umiditate ridicata (peste 95% mai multe zile la rand), lipsa aerisirii, nebulozitate persistenta, fertilizarea si udarea excesiva.

Masuri de prevenire si combatere:
-tratamente termice si chimice asupra solului si sere si solarii
-adunarea si distrugerea resturilor vegetale
-evitarea fertilizarii cu prea mult nitrogen
-tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Rovral, Folpan, Teldor.

Putregaiul cenusiu

Putregaiul cenusiu

6.Antracnoza cucurbitaceelor
prosusa de Colletotrichum lagenarium. La plantele abia rasarite apar pete de culoare brun-negricioasa pe cotiledoane. Pe frunze se observa pete circulare sau colturoase, apoase, de culoare verde-galbui, care apoi devin brun-roscate. Pe fructe apar pete circulare, apoase, adancite in tesut, de culoare brun-roscat.

Masuri de prevenire si combatere:
-adunarea si distrugerea resturilor vegetale
-tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Dithane M45,

Antracoza cucurbitaceelor

Antracoza curcubitaceelor

7.Mozaicul castravetilor
r produs de Cucumber mosaic virus. Se manifesta prin aparitia pe frunze a simptomelor unui mozaic slab, care evolueaza in arsuri paralele pe tesuturi, care ulterior duc la ofilirea acestora. Plantele atacate produc fructe mici, deformate, care prezinta petele de mozaicare.

Masuri de prevenire si combatere:
-stangerea si distrugerea resturilor vegetale
-stropirea cu insecticide pentru a distruce insectele care ar putea contribui la raspandirea acestei boli

Mozaicul castravetior

8.Ofilirea bacteriana
a cucurbitaceelor produsa de bacteria Erwinia tracheiphila. La plantele atacate frunzele se ofilesc si se lasa in jos sub forma unei umbrele. Ulterior se ofileste si tulpina si planta se usuca. Simptomul de ofilire se datoreaza faptului ca bacteria astupa vasele liberiene ale plantei. In urma sectionarii radacinilor si tulpinilor, din vasele liberiene se scurge un lichid bacterian, de culoare alb-cenusie.

Masuri de prevenire si combatere:
-tratamente cu insecticid pentru distrugerea insectelor care contribuie la raspandirea bolii
-stangerea si distrugerea resturilor vegetale
-tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Dithane M45.

Ofilirea bacteriana

Ofilirea bacteriana

9.Caderea si putrezirea plantulelor
produsa de Pythium debarianum.
-este una dintre cele mai importante boli ale rasadurilor
-in stadiul de germinare si rasarire a plantelor, pana la stadiul de 2-3 frunze adevarate tesuturile tulpinitelor de la nivelul solului se innegresc, devin apoase si se descompun.
-aparitia bolii este favorizata de temperaturi intre 18-30º si umiditate peste 90%.

Masuri de prevenire si combatere:
-eliminarea plantelor din cultura si dezinfectarea solului din regiunea respectiva
-evitarea udarii in exces
-tratamente pe durata vegetatiei cu Previcur, Merpan.

Caderea si putrezirea plantutelor

Principalii daunatori sunt:

1.Viermele radacinilor-combaterea lui este foarte dificila. Se face prin sterilizarea solului prin vapori fierbinti sau pe cale chimica si masuri de igiena culturala foarte riguroase.
2.Paianjenul(acarianul) rosu – tratamente cu Vertimec (1 l/ha), Nissorun 10 WP (5 g/12 l apa).

3.Paduchele verde – tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.2 l/ha), Faster 10 CE (2 ml in 6.6 l apa), Confidor Energy (0.6 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 12 l apa).

4.Musculita alba de sera- tratamente cu Decis Mega 50 EC (0.25 l/ ha), Actara 25 WG ( 0.2 kg/ha), Confidor Energy (1.3 l/ha), Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa).

5. Tripsul comun si californian-tratamente cu Mospilan 20 SG (1.5 gr/ 6 l apa), Actara 25 WG (0.2 kg/ha), Confidor Energy (1.3 l/ha), Faster 10 CE (2 ml in 6.6 l apa), Karate Zeon 50 CS.

Viermele radacinilor

Tripsul

Paianjenul rosu

Viermele radacinilor- Castraveti
Tripsul- Castraveti
Paianjenul rosu- Castraveti

Paduchele verde

Musculita alba

Paduchele verde- Castraveti
Musculita alba- Castraveti

21 Comentarii

  • adi popescu

    foarte tare!!!!! Am si eu un solar.Este primul an in care experimentez cultivarea legumelor,iar acest site ma ajuta foarte mult.Cred ca din cauza umezelii (peste 60%)din aceasta saptamana mi s.au manat rosile.Am fugit la magazin sa iau ceva pt.mana.Cu respect pt ceea ce faceti!!!!!! Sanatate!

  • mircea petrica

    as vrea sa stiu pentru trips, se amesteca toate produsele sau separat?

    • Botanistii.ro

      Pentru tratamentul la tripsi se folosesc produsele separat la intervale de minim 7 zile intre stropiri.

  • craciun marcel

    am o plantatie de 3000 m de castraveti si nu am productie. Ce sa fac?

    • Botanistii.ro

      Pentru a avea o productie buna este indicat sa aplicati ingrasamant inainte de infiintarea culturii sau dupa infiintare. O productie slaba poate fi datorata si anumitor boli sau daunatori, pentru care va recomandam aplicarea unor fungicide si insecticide. Va rog sa ne dati mai multe detalii pentru a va putea ajuta.

  • jitaru adrian

    De ce nu mi cresc castraveti uniformi cu toate ca sunt pusi toti odata si mi se ingalbenesc frunzele si se usuca plantale am in jur de 1000 de plante dintre care cel putin 200 sau ingalbenit

    • Botanistii.ro

      O posibila cauza pentru ingalbenire poate fi cauzata de o boala sau de o insecta. Va recomanda sa cititi cu atentia informatiile prezentate pe aceasta pagina mai sus si aveti acolo diferite poze cu bolile posibile la cartof, la care va recomandam tipuri fungicide.

  • iuliana

    buna ziua am si eu o intrebare, am cules castravetii cred ca prea tarziu si sunt f mari umflati si maronii. ii mai pot folosi la ceva?

  • bocai ninel

    Foarte bune info eu doresc sa infintez anul viitor o cultura de castraveti cornison in camp in zona corabia olt si foarte multe persoane au zis ca nu merge. pamantul este bun posibilitati de irigat prin picurare .ce nu ar putea tine viabila aceasta cultura clima ? va rog un nr de tel

  • buzuloiu

    buna ziua am si eu o intrebare am castraveti in solar si au inflorit ,au facut rod apoi cand sunt castraveti cam de 2 3 cm se usuca,din ce cauza?

  • gina.M

    BUNA ZIUA,AM SI EU O MARE PROBLEMA CU CASTRAVETII,SI NU STIU CE SA LE FAC,PROBLEMA E CA NU ARE PRODUCTIE DIN 2000 DE FIRE CULEG 2 SACI,ANU TRECUT CULEGEAM 10 SACI DIN 2000 DE FIRE.PROBLEMA E CA INFLORESTE DAR NUL DUCE RODUL IL AVORTEAZA SAU IL USUCA CUM SE ZICE LA NOI,VA ROG SA IMI SPUNETI CU CE AS PUTEA SA II STROPESC SA NU MAI PIARDA RODUL?LEAM MAI DAT SI LA RADACINA PRIN PICURARE INGRASAMANT PT ROG,CE E MAI BUN DE DAT LA RADACINA PENTRU PRODUCTIE MAI MARE?ASTEPT RASPUNSUL DUMNEAVOASTRA VA MULTUMESC,

  • Deni

    Buna ziua am o cultura de castraveti pe plasa care in ultima vreme cam de 2 saptamani nu mai produce nici jumate din cat a produs. Cu ce sa dau pentru a avea mai multe roade?

  • dorinel

    Am o cultura de castraveti iam stropit cu insecticide pentru trips dar niciunul rezultat, spuneti.mi si mie cu ce sa.i stropesc . au inceput sa strambe castraveti mici si sa se usuce.

  • aurelia

    BUNA ZIUA,AM SI EU O PROBLEMA CU CASTRAVETII,AM IN JUR DE 600 DE FIRE,SUNT CAM DE 80 CM,SI UNORA DINTRE EI LI SE USUCA TULPINA CHIAR DE DEASUPRA RADACINII,APOI SE OFILESTE TOATA PLANTA.LA CATE ZILE SA LE DAU APA,AM PICURARE SI E PRIMUL AN.

  • viorel

    buna,am probleme cu cultura de castraveti, ziua cand este cald lasa frunzele in jos si au frunzele stranse si pe marginea lor incercuite de o dunga galbena arsa ..,mentionez ca i-am stropit la timp ,, va multumesc..

Comentarii: