orz

Orzul (Hordeum vulgare) este una dintre primele plante introduse in cultura, fiind cultivata inca din epoca de piatra, odata cu inceputurile agriculturii. In prezent orzul este raspandit din zona ecuatoriala pana in zona arctica. Aceasta planta are o mare utilizare, atat in alimentatia oamenilor, cat si in furajarea animalelor. De asemenea, acesta se foloseste si la fabricarea berii. Orzul contine cantitati mari de mangan, seleniu, fosfor, cupru, magneziu, fier, zinc, potasiu si este o sursa importanta de fibre. Orzul este asemantor cu graul si din acest motiv „impart” o serie de boli si daunatori.

Principalele boli ale orzului sunt:

 

VIROZE:

piticirea-galbena-a-orzuluiPiticirea galbena a orzului produsa Barley yellow dwarf virus. Plantele atacate prezinta o culoare mai inchisa, iar apoi se ingalbenesc. Viroza ataca plantele si in faza de plantula producand o piticire severa insotita de lipsa inspicarii. Daca plantele sunt afectate in faza de infratire, acestea infratesc mai putin, iar varfurile si nervurile frunzelor sunt ingalbenite. Plantele atacate formeaza spice, dar cu un numar mare de spiculete sterile. Virusul este transmis de catre afide.

Masuri de prevenire si combatere

  • distrugerea buruienilor din cultura;
  • efectuarea lucrarilor solului specifice;
  • semanatul in epoca optima;
  • aplicarea insecticidelor pentru a combate acarienii;
  • cultivarea soiurilor rezistente;

 

mozaicul-dungat-al-orzuluiMozaicul dungat al orzului produs de Barley stripe mosaic virus. Din semintele infectate rezulta plantule ce prezinta o ingalbenire slaba. Virusul evolueaza, frunzele prezinta benzi de culoare galbuie sau cenusie in alternanta cu zone sanatoase. Astfel, planta capata un aspect mozaicat. In faza de inspicare, petele de pe frunze se brunifica, iar tesuturile atacate mor. Plantele atacate formeaza spice mici si sterile. Acest virus se transmite prin samanta infectata.

Masuri de prevenire si combatere:

  • distrugerea buruienilor  (din familia Poaceae) din cultura;
  • efectuarea lucrarilor agrotehnice specifice;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • folosirea samantei certificate, provenite dintr-o sursa sigura;

 

MICOZE:

Fainarea produsa de ciuperca Erysiphe graminis. Boala isi face aparitia primavara. Pe frunzele bazale si pe tulpini apar pete albe, pasloase. Petele devin prafoase, iar pe acestea apar formatiuni circulare ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Atacul se poate extinde rapid si poate ataca chiar si spicele. Tesuturile atacate se ingalbenesc si se usuca. Frunzele se usuca prematur, spicele nu se dezvolta normal, iar planta produce boabe sistave. Ciuperca ierneaza pe resturile vegetale de la suprafata solului. Vremea umeda din toamna poate determina aparitia unor infectii de toamna. Aparitia bolii este favorizata de fertilizarea excesiva cu azot, monocultura sau semanarea densitatilor mari.

Masuri de prevenire si combatere

  • ingroparea resturilor vegetale prin aratura;
  • distrugerea buruienilor;
  • fertilizarea echilibrata;
  • cultivarea soiurilor rezistente
  • aplicarea a 1-2 tratamente in fenofaza de impaiat sau inspicat cu unul din produselor: Bumper, Topas, Kumulus, Mirage, Zamir;

sfasirea-frunzelorSfasirea frunzelor produsa de ciuperca Pyrenophora graminea. Primele simptome pot fi observate incepand din luna aprilie. Pe limbul frunzelor apar benzi clorotice paralele cu nervura principala. Treptat petele devin brune, iar tesuturile atacate se usuca si se acopera cu un puf cenusiu. Pe acest puf apar formatiuni circulare brun-negricioase ce reprezinta fructificatiile ciupercii. Tesuturile uscate se rup incepand de la varf catre baza, iar frunzele capata un aspect sfasiat. Plantele atacate sunt slab dezvoltate, spicele se deformeaza si formeaza boabe subtiri, tari si brunificate. Acestea vor transmite boala mai departe. Boala se transmite prin semintele infectate si prin resturile vegetale de la suprafata solului.

Masuri de prevenire si combatere:

  • se va respecta densitatea optima;
  • distrugerea buruienilor;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • fertilizare echilibrata;
  • folosirea de samanta certificata si provenita din surse sigure;
  • tratamente chimice cu urmatoarele produse: Nativo, Mystic, Amistar Xtra, Menara;

patarea-reticularaPatarea reticulara a frunzelor produsa de Pyrenophora teres. Simptomele caracteriste ale acestei boli se manifesta pe frunze. Pe acestea apar pete mici, de culoare galbena. Boala evolueaza, iar petele se maresc. Pe suprafata petelor, apar striuri brune. Acestea se dezvolta iar petele devin brune si se acopera cu un puf catifelat. In urma atacului, frunzele se ingalbenesc si se usuca. In conditii favorabile, boala ataca si spicele. Acestea formeaza seminte sistave, de culoare galbena-bruna, ce vor transmite infectatia in urmatorul an. De asemenea, boala poate sa traiasca pe resturile vegetale de la suprafata solului si sa produca infectii in anii urmatori.

Masuri de prevenire si combatere:

  • se va respecta densitatea optima;
  • distrugerea buruienilor;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • fertilizare echilibrata;
  • folosirea de samanta certificata si provenita din surse sigure;
  • produsele ce combat Sfasierea frunzelor sunt eficienta si in cazul acestei boli;

taciunele-zburatorTaciunele zburator  produs de ciuperca  Ustilago nuda. Plantele atacate formeaza spice prematur. Componentele spicului sunt distruse si sunt inlocuite cu o masa negricioasa de spori. Acestia sunt luati de vant si ajung pe plantele sanatoase sau raman pe sol. Din spicul ramane doar axul central.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • tratamentul semintei inainte de semant constituie principala metoda de prevenire si combatere. Exemple de produse: Vitavax, Dividend Star , Kinto Duo;

taciunele-zburator-negruTaciunele zburator negru  produs de Ustilago nigra. Acesta boala este mai putin raspandita in culturile din Romania. Boala se manifesta asemantor cu taciunele zbubrator: Componentele paiului sunt distruse si sunt inlocuite cu masa negricioasa de spori. Acestia sunt luat de vand si ajung pe plantele sanatoase sau raman pe sol. Deosebirea dintre aceste boli este reprezentata de faptul ca Taciunele zburator negru apare cu aproximativ 10 zile mai tarziu decat Taciunele zburator.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • tratamentul semintei inainte de semant constituie principala metoda de prevenire si combatere. Exemple de produse: Vitavax, Dividend Star , Kinto Duo;

taciunele-imbracatTaciunele imbracat produs de Ustilago hordei. Plantele atacate formeaza spice prematur.  Componentele spicului sunt distruse si sunt inlocuite cu masa negricioasa de spori. Masa de spori este acoperita de o membrana argintie, care da spicului un aspect compact. Aristele au o culoare galbuie si au aspect compact. In timpul recoltarii, spicele se fragmenteaza si elibereaza sporii ciupercii. Acestia ajung pe semintele sanatoase sau raman pe sol. In ambele cazuri vor produce infectii in anii urmatori.

 

Masuri de prevenire si combatere:

 

  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • semanat in epoca optima;
  • semant la adacimea optima;
  • densitate corecta;
  • tratamentul semintei inainte de semant constituie principala metoda de prevenire si combatere. Exemple de produse: Vitavax, Dividend Star , Kinto Duo;

Malura produsa de Tilletia pancicii. Atacul este asemanator cu cel de la grau. Spicele infectate au o culoare verde-albastruie, iar la maturitate au o culoare galben-pal. Spicele sunt erecte, au aristele scurte si fragile. Semintele atacate au un aspect compact. Continutul lor este distrus si este inlocuit de o masa negricioasa de spori. Plantele atacate au talia mai redusa decat cele sanatoase. In timpul recoltarii boabele se sparg si elibereaza sporii. Acestia raman pe sol sau pe semintele sanatoase.

Masuri de prevenire si combatere:

  • aratura adanca de vara;
  • semanat in epoca optima;
  • rotatia corecta a culturilor;
  • curatirea combinelor la trecere de la o sola la alta;
  • tratamentul semintelor inainte de semanat. Exemple de produse: Amiral Proffy, Divident, Orius 2 WS;

rugina-brunaRugina bruna produsa de Puccinia hordei. Pe partea superioara a frunzelor apar formatiuni circulare (pustule) de culoare portocalie. Boala evolueaza, iar pe partea inferioara a frunzelor apar pustule mici si negricioase, dispuse dezordonat sau in cercuri concentrice. In urma atacului capacitate de fotositeza este redusa, iar productia scade.

Masuri de prevenire si combatere:

 

  • cultivarea de soiurilor rezistente;
  • semanat in epoca optima;
  • fertilizare echilibrata;
  • tratamente chimice cu: Zamir, Mirage, Orius, Artea, Amistar Xtra;

patarea-bruna-a-frunzelor-si-a-tecilorPatarea bruna a frunzelor si a tecilor produsa de Rhynchosporium secalis. Pe limbul si pe teaca frunzelor apar pete mici de culoare verde-albastruie. Petele evolueaza si capata o culoare galbena, fiind inconjurate de o bordura bruna. Petele se unesc si ocupa portiuni mari din limb. In urma atacului frunzele se usuca, iar pe boabe apar pete negre. Boala este favorizata de monocultura si umiditate ridicata.

Masuri de prevenire si combatere:

  • utilizarea unei rotatii care sa nu includa graul si secara;
  • tratarea semintei inainte de semanat. Exemple de produse: Divident, Orius 2 WS;
  • tratamente chimice in vegetatie cu: Bumper, Mirage, Zamir;

rugina-galbenaRugina galbena produsa de ciuperca Puccinia striiformis. Aceasta ciuperca ataca toate organele aeriene ale plantei. Pe organele atacate se formeaza pustule deptunghiulare, portocalii, dispuse in siruri paralele. Infectia porneste de la frunzele bazale, iar in cazuri grave poate ataca si spicele. In urma atacului se produce uscarea prematura a frunzelor, o incetinire în crestere a spicelor, iar boabele sunt seci.

Masuri de prevenire si combatere:

 

  • cultivarea de soiurilor rezistente;
  • semanatul in epoca optima;
  • fertilizare echilibrata;
  • produsele ce combat rugina bruna se pot folosi si impotriva ruginii galbene;

fuzariozaFuzarioza (inrosire spicelor) produsa de Gibberella zeae. Aceata boala isi face aparitia in anii caldurosi si secetoase. Boala se manifesta inca din faza de plantula, cand pe tulpinitele plantelor apar pete brune. In urma atacului, tulpinitele putrezesc. Cand ciuperca ataca in faza de infratire, plantele prezinta brunificari la baza tulpiniilor. Acestea raman mici si vor forma spice slab dezvoltate, de culoare bruna. Atacul cel mai grav se manifesta in faza de inspicare, cand apare albirea si inrosirea spicelor. La baza spiculetelor albite se dezvolta un mucegai roz sau pernite de culoare portocalie ce reprezina fructificatiile ciupercii. Boabele sunt sistave si isi pierd facultate germinativa. Transmiterea din timpul vegetatie este asigurata de sporii si miceliul ciupercii. De la an la an raspandirea este asigurata de semintele infectate.

Masuri de prevenire si combatere:

  • fertilizare echilibrata;
  • evitarea monoculturii sau rotatiei grau-porumb;
  • cultivarea soiurilor rezistente;
  • tratamentul semintei inainte de semanat. Exemple de produse: Amiral Proffy, Divident, Orius 2 WS;
  • tratamente chimice aplicate in faza de burduf. Exemple de produse: Bumper, Zamir;

rugina-neagraRugina neagra a graului produsa de Puccinia graminis. Simptomele bolii se manifesta prin aparitia de formatiuni numite pustule, pe toate organele aeriene, indeosebi pe tulpina. Din acest motiv se mai numeste si rugina paiului. Spre deosebire de rugina galbena sau cea bruna atacul incepe din partea superioara a plantei.

Masuri de prevenire si combatere:

  • cultivarea de soiurilor rezistente;
  • semanatul in epoca optima;
  • fertilizare echilibrata;
  • produsele ce combat rugina bruna si rugina galbena se pot folosi impotriva ruginii negre.

Principalii daunatori ai orzului sunt:

 

carabuseiCarabuseii cerealelor (Anisoplia spp). Dezvolta o generatie la doi ani si ierneaza ca larva. Adultii acestor specii se hranesc cu ovarele florilor si boabele aflate in faza de lapte sau parga. In urma atacului boabele sunt distruse partial sau total. Larvele nu sunt daunatoare.

Masuri de prevenire si combatere:

  • efectuarea araturii dupa recoltarea culturii;
  • rotatie corecta a culturilor, care sa includa o specie prasitoare;
  • tratamente chimice cand pe un metru patrat se gasesc mai mult de cinci adulti; Exemple de produse: Proteus, Pyrinex 25 CS, Biscaya, Fury, Mavrik;

paduchiPaduchele verde al cerealelor (Schizaphis graminum). Are 15-20 de generatii pe an si ierneaza ca ou pe orz sau pe specile spontane. Adultii si larvele colonizeaza frunzele si tulpinile, sugand seva din tesuturi. Frunzele atacate, prezinta pete de culoare rosie, se rasucesc, iar apoi se usuca. Atacurile puternice din toamna determina uscarea plantelor, iar in perioada formarii boabelor determina scaderea productiei.

Masuri de prevenire si combatere:

  • se recomanda semanatul in epoca optima;
  • distrugerea buruienilor;
  • aplicarea tratamentelor atunci cand pe o planta se gasesc mai mult de 10 indivizi; Exemple de produse: Confidor Energy, Mavrik, Nurelle D, Actara, Biscaya;

gandacul-ghebosGandacul ghebos (Zabrus tenebrioides). Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva in sol. Isi reia activitatea imediat dupa topirea zapezii. Adultii se hranesc cu florile si boabele aflate in diferite faze de coacere. Larvele se hranesc numai cu partile aeriene ale plantelor, niciodata cu radacini. Acestea ataca frunzele, le trag in interiorul galeriilor din sol si le sfasie. Plantele atacate sunt distruse in intregime, atacul manifestandu-se in vetre.

Masuri de prevenire si combatere:

  • tratamente cu Actara, Biscaya, Karate Zeon, Fury, Kaiso Sorbie;

gandacul-ovazuluiGandacul balos (Lema melanopa). Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzisul ierburilor de pe marginea drumului, liziere, paduri, etc. Adultii apar de obicei in a doua decada a lunii aprilie, depun ponta  pe partea superioara a frunzelor, aproape de baza, paralel cu nervura principala. Adultii rod frunzele, perforand ambele epiderme si parenchimul, iar larvele consuma epidema inferioara si parenchimul, lasand intacta epiderma inferioara. In caz de atac puternic intreg foliajul este redus la niste membrane transparente, plantele capatand un aspect albicios. Atacul se manifesta in vetre, care se disting de la distanta ca niste pete albe in lanul respectiv.

Masuri de prevenire si combatere:

  • tratamente chimice daca la un metru patrat se gasesc 10 adulti sau 250 de larve. Exemple de produse: Actara, Biscaya, Karate Zeon, Fury, Kaiso Sorbie;

tripsul-orzuluiTripsul orzului (Limothrips denticornis). Are doua generatii pe an si se hraneste cu diferite specii spontane si cultivate, dar prefera orzul. Insecta ataca spicele, tulpina si teaca. In urma atacului, spicele sunt atrofiate partial sau total. Tulpina se rasuceste si se incovoiaza in regiunea superioara. In caz de atac sever spicele nu mai formeaza boabe sau formeaza boabe seci.

Masuri de prevenire si combatere:

  • semantat in epoca optima;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • efectuarea araturii de toamna;
  • aplicarea tratamentelor cand pe o planta se gasesc mai mult de 8 adulti; Exemple de produse: Actara, Biscaya 240 OD, Decis Mega 50 EW, Faster 10 CE, Fury 10 CE, Kaiso Sorbie 5 WG.

Viespea paiului (Cephus pygmaeus). Este o specie polifaga ( ataca si orzul ) ce dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca larva pe resturile vegetale de la suprafata solului sau in sol. Adultii apar in perioada mai-iunie si depun ponta in zona internodului de sub spic. Dupa eclozare, larva roade continutul paiului. Spicele nu se mai dezvolta si se ingalbenesc. Precipitatiile si vantul pot duce la ruperea paiului si caderea spicelor.

Masuri de prevenire si combatere:

 

  • aratura adanca;
  • rotatie corecta a culturilor;
  • tratamente chimice cu: Proteus, Pyrinex 25 CS, Biscaya, Fury, Mavrik;

muscaMustele cerealelor. In culturile de orz exista mai multe specii de muste daunatoare. Acestea sunt dificil de identificat, chiar si de specialisti. In toamnele lungi si secetoase, atacul acestor specii este semnificativ. Adultii depun ouale in interiorul paiului (tulpinii), in zona coletului (radacina-tulpina). Dupa eclozare, larvele rod interiorul paiului, frunzele se ingalbenesc si nu se mai dezvolta. Plantele prezinta o infratire exagerata, un numar redus de spice si o cantitate mai mica de boabe.

Masuri de prevenire si combatere:

  • principala metoda de combatere este semantul in epoca optima. Astfel plantele vor rasari dupa ce insecta isi desfasoara ciclul bilogic, iar atacul este minim.

 

plosnita-vargataPlosnitele vargate ale cerealelor (Aelia spp.). Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sau in alte locuri adapostite de intemperii. Adultii apar primavara si depune ponta pe organele aeriene ale plantei. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al frunzelor, tulpinilor, spicelor si boabelor. Cand atacul are loc pe spic, partea de deasupra intepaturii se albeste si nu mai formeaza boabe. Boabele atacate in faza de lapte-ceara, se zbarcesc.

Masuri de prevenire si combatere:

  • tratamente chimice cu: Proteus, Pyrinex 25 CS, Biscaya, Fury, Mavrik;

plosnita-cerea-orzPlosnitele cerealelor (Eurygaster spp). Dezvolta o generatie pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor sau in alte locuri adapostite de intemperii. Adultii apar primavara cand temperaturile depasesc 9 grade Celsius. In urma copulatia depun ponta de organele aeriene ale plantei. Adultii si larvele se hranesc cu sucul celular al frunzelor, tulpinilor, spicelor si boabelor. Cand atacul are loc pe spic, partea de deasupra intepaturii se albeste si nu mai formeaza boabe. Boabele atacate in faza de lapte-ceara, se zbarcesc.

Masuri de prevenire si combatere:

  • tratamente chimice cu: Proteus, Pyrinex 25 CS, Biscaya, Fury, Mavrik;

Adauga un comentariu

*