organele pomilor fructiferi

Pomii fructiferi au un numar mare de organe, care au rol si functii fiziologice bine determinate si trebuie sa fie bine cunoscute de cei care isi propun sa se ocupe de pomicultura.

Cunoasterea organelor si a functiilor lor fiziologice ne dau posibilitatea sa executam corect lucrarile de taiere, fertilizare, udare, lucrarile solului etc.

Radacina are un rol important in cresterea si rodirea pomilor, se poate afirma ca viata pomilor este in „mana radacinilor”. Radacinile indeplinesc functiile de absorbtie a apei si a sarurilor minerale, fixeaza planta in sol, conduc si depoziteaza substantele organice si minerale.radacina copac

Marimea radacinilor, numarul si alcatuirea lor este determinata de specie, soi, portaltoi, de natura solului, adancimea apei freatice si multi alti factori. Pentru aceelasi soi, specie si portaltoi, in solurile mijlocii ca textura, aerate, fertile, suficient de umede, radacinile cresc bine si au o activitate intensa.

Pe solurile grele, argiloase, uscate sau prea umede, si solurile nisipoase, se formeaza mai putine radacini. Radacinile, spre deosebire de partea aeriana, pot creste tot timpul anului (si iarna) daca temperatura in sol nu scad sub 2-4°C, au activitate intensa intre 16-22°C si sunt stanjenite la temperaturi de peste 30°C.

Trebuie sa stim ca, cu exceptia a foarte putine radacini, care patrund uneori pana la 3-4 m (nuc, castan, par, cires), majoritatea sunt superficiale, plasate intre 15-40 cm, dar pe orizontala depasesc de 1.5-3 ori proiectia coroanei, insa cele mai multe se gasesc sub proiectia coroanei, pe o raza de 0.5-1 m de la tulpina.

Tulpina reprezinta partea aeriana si este alcatuita la pomii propriu-zisi din trunchi si coroana, iar la arbustoizi si arbusti se prezinta sub forma de tufa.

Trunchiul tine de la colet (locul unde se uneste cu radacina) si pana la prima ramura a coroanei, el trebuie sa fie de 40-60 cm, rareori mai mult de 80-100 cm.

Coroana reprezinta ansamblul de ramuri care sustin mugurii, frunzele, florile si fructele. Ramurile care alcatuiesc coroana sunt de trei feluri: de schelet, de semischelet si de rod.

1. Ramurile de schelet sunt groase, puternice, ele imprima habitusul si definesc sistemul de coroana. In coroanele moderne se subdiminueaza scheletul pentru a permite intrarea mai rapida pe rod a pomilor.

2. Ramurile de semischelet au o grosime de 2-5 cm, lungimea de 40-80 cm (rareori mai mult), imbraca scheletul pe toata lungime lui si poarta pe ele ramurile de rod. Aceste ramuri sporesc suprafata productiva a coroanei, asupra lor se fac cele mai multe operatiuni de taiere.

3. Ramurile de rod reprezinta o categorie aparte de ramuri de un an, care poarta muguri de rod (floriferi sau mixti). Denumirea, formarea, evolutia si particularitatile morfofiziologice ale ramurilor de rod sunt caracteristice fiecarei specii si chiar soi.

4. Ramurile anuale vegetative provin din lastari si poarta pe ele muguri. Ramurile anuale viguroase de 30-60 cm la pomii pe rod si 50-100 cm la cei tineri denota o corelatie optima intre procesele de crestere si rodire. Deosebim urmatoarele categorii de ramuri anuale: terminale sau de prelungire, subterminale sau concurente, laterale, anticipate.

Mugurii reprezinta organe de adaptare a pomilor la conditiile nefavorabile de mediu (de iarna) si suntmuguri alcatuiti dintr-un ax foarte scurt pe care se afla rudimente de frunze si flori, acoperite de solzi din puf, care le confera rezistenta la ger. Functie de organele la care dau nastere, mugurii sunt de trei feluri:

-vegetativi, dau nastere la lastari, au dimensiuni mai mici, aspect conic si varful ascutit;

-floriferi, dau nastere la flori sau inflorescente, sunt mai mari, au forma de butoiasi cu varful rotunjit, bombati la mijloc si strangulati la baza;

-mixti, se intalnesc la gutui, mosmon, mar, par, zmeur, mur, nuc si dau nastere la lastari si flori.

Lastarii sunt organe vegetative care se formeaza din muguri, au pe ei frunze si poarta denumirea mugurelui din care se formeaza si anume, lastari terminali, subterminali sau concurenti, laterali, lacomi (din muguri dorminzi), anticipati (din muguri precoci). Din mugurii adventivi de pe radacini se formeaza lastari denumiti drajoni care se utilizeaza la inmultirea zmeurului si la unele soiuri de prun si visin.

1.Ramurile de mar si par sunt de doua feluri:

-preflorifere, nu poarta inca muguri de rod.

-florifere, adica au muguri de rod si deci fructifica in anul respectiv. Ca ramuri de rod preflorifere sunt pintenul, de 1-5 cm si smiceaua, de 15-30 cm, au muguri vegetativi in varf si lateral. Ramurile de rod propriu-zise sunt tepusa, lunga de 1-8 cm, cu un mugure de rod in varf, nuielusa, de 15-30 cm, cu un mugure de rod in varf, mladita, de 15-30 cm, cu un mugure de rod in varf si inca 2-3 muguri de rod plasati in portiunea terminala, aceasta ramura apare la soiurile de mar si par productive si in conditii de agrotehnica ireprosabila.

Pintenul si tepusa se mai numesc ramuri de rod scurte si sunt dominate la grupa de soiuri denumite „spur”. Soiurile spur de mar si par, precum si unele specii de samburoase sunt foarte apreciate in cultura, intrucat necesita mai putine operatiuni de taiere, se degarnisesc mai greu, au coroane rare.

Indiferent de grupa, vom retine ca la mar si par mugurii de rod se gasesc in varful ramurilor, deci acestea nu pot fi scurtate (se arunca astfel mugurii floriferi), ci doar rarite la 10-15 cm. Dupa fructificare varful ramurii se ingroasa, acumuleaza multe substante organice de rezerva, devin asa-zise „burse de rod” si genereaza noi ramuri de rod.

2.Ramurile de rod la gutui si mosmon, se numeac maciulii, sunt ramuri scurte de 8-12 cm, mai groase spre varful lor. Acestea au spre varf 2-3 muguri mixti, din care rezulta lastari purtatori de flori si care devin in anul urmator noi maciulii. Spre varf, cate doua maciulii prinse sub forma de furca se numesc coarne de melc. Pe maciulii se formeaza an de an noi maciulii, rezultand astfel semischelet productiv, care trebuie pastrat (mentinut in coroana) 3-5 ani, dupa care se regenereaza.

3.Ramurile de rod la prun si cais: Speciile samburoase au mugurii floriferi spre baza ramurilor de rod sau pe traiectul lor, dar niciodata in varf, adica tocmai invers fata de semintoase. Prin fructificare, ramurile de rod se degarnisesc, iar rodirea migreaza spre periferia coroanei. Inlocuirea ramurilor de rod la samburoase se va realiza dupa 3-4 ani, iar la unele specii (piersic) in fiecare an. Prunul si caisul rodesc pe buchete de mai ramificate, pe ramuri mijlocii ramificate, pe ramuri lungi si pe ramuri anticipate.

Buchetul de mai ramificat este o ramura de rod scurta, de 2-5 cm cu muguri floriferi la baza si vegetativi spre varf. Buchetele de mai traiesc 3-5 ani, sunt dominante la putine soiuri de prun (Stanley, Anna Spath, Nectarina rosie, D’Agen etc.). Soiurile care rodesc pe buchete de mai se mai numesc de tip „spur” si sunt foarte apreciate, intrucat formeaza coroane rare si necesita mai putine taieri.

Ramura mijlocie ramificata are lungimea de 10-15 cm, reprezinta in varf 1-3 muguri vegetativi, iar spre baza muguri floriferi. In timp, aceasta ramura se degarniseste la baza, se ramifica spre varf si dupa 3-5 ani se usuca.

Ramura lunga are 40-60 cm la prun si pana la 80 cm la cais. Prezinta la baza si varf 1-3 muguri vegetativi, iar pe traiect grupuri de muguri vegetativi si floriferi. In fiecare grup sunt 2-5 muguri, dintre care cel putin unul (cel central) este florifer, aceste ramuri trebuiesc scurtate la 35-40 cm.

Ramura anticipata se gaseste pe o alta ramura de un an (are aceeasi varsta cu ramura mama) si are o configuratie asemanatoare cu buchetul, cu ramura mijlocie sau lunga.

4.Ramurile de rod la cires si la visin:

Ramurile de mai monoaxial (neramificat) are 1-10 cm, traieste 5-12 ani si se prelungeste anual cu 0.5-1.5 cm. Prezinta in varf un mugure vegetativ inconjurat de 3-7 muguri floriferi, prin rodire se degarniseste lent la baza, iar dupa 5-12 ani se usuca.

Este cea mai importanta ramura de rod si cires, la unele soiuri 75-80% din mugurii floriferi se gasesc pe buchetele de mai. La recoltarea fructelor trebuie sa avem grija sa nu rupem buchetele.

Ramura mijlocie si ramura lunga au aceeasi structura, adica au la baza si la mijloc muguri floriferi, iar spre varf muguri vegetativi.

Ramura pletoasa (pleata) o intalnim la visin si la putine soiuri de cires, are lungime totala de 70-90 cm, este subtire si atarnanda, degarnisita total pe portiunile multianuale. Cresterea de un an de la varf are 15-20 cm lungime, pe ea se gasesc numai muguri floriferi laterali si unul vegetativ in varf. Dupa 5-6 ani e fructificare de obicei se usuca sau trebuie suprimata prin taiere.

4.Ramurile de rod la piersic si migdal:
Buchetul de mai monoaxial are 3-5 cm lungime si prezinta spre varf 1-2 muguri vegetativi, iar spre baza 3-5 muguri floriferi. Dupa fructificare, la piersic buchetul de mai se usuca, in schimb la migdal rodeste 3-5 ani, fiind deci o ramura utila.

Ramura salba (chifon) are lungimea de 15-20 cm, este subtire si prezinta pe traiectul ei numai muguri floriferi, cu exceptia celui din varf care este vegetativ. Dupa fructificare de obicei se usuca. Buchetele de mai si salbele nu se retin spre fructificare decat in cazuri rare, de obicei ele se suprima la taiere intrucat dau fructe mici (sunt prea aglomerate), slab colorate, nearomate, cu gust neechilibrat.

Ramura mixta este cea mai valoroasa ramura de rod la piersic, chiar si la migdal, are lungime de 30-80 cm, grosime la baza de 5-8 mm, prezinta spre varf si la baza cativa muguri vegetativi simpli, unul vegatativ, central si doi floriferi colaterali.

La taierea de rodire a piersicului se pastreaza ramuri mixte intregi (80-100 bucati) sau scurtate la 8-12 muguri.
Ramura anticipata se intalneste la pomii tineri si are aceeasi conformatie ca si buchetul de mai, salba sau ramura mixta.

Observatie: Ramurile de rod se identifica cel mai usor prin luna februarie-martie, cand mugurii floriferi sunt umflati si foarte evidenti. Din punct de vedere practic trebuie sa ne straduim sa recunoastem ramurile de rod, iar dupa aceea putem trece la efectuarea taierilor de rodire.

2 Comentarii:

  • Mircea AVRAM spune:

    1. „Ramurile de rod reprezinta o categorie aparte de ramuri de un an, care poarta
    „Ramurile anuale vegetative provin din lastari si poarta pe ele muguri”
    Din cele doua afirmatii de mai sus ar trebui sa trag concluzia ca : Din multimea ramurilor anuale vegetative o parte din ele sunt ramuri de rod ? Celelalte (care nu sunt de rod) ce sunt si ce trebuie facut cu ele ?
    2. „Ramurile anuale vegetative” sunt identice cu „Lastarii (sunt organe vegetative)” ?

    Va multumesc pentru timpul acordat.
    Cu stima,

    • Tom Botanistul, ajutor in gradina spune:

      La fiecare pom sunt 2 tipuri de ramuri: ramuri de rodire si ramuri vegetative. Ramurile de rodire sunt cele care au mugurii mai mari decat cele vegetative. De obicei, ramurile de rodire sunt cele care cresc orizontal , iar cele vegetative cresc vertical. Insa nu este totdeauna o regula. Tocmai de aceea trebuie sa existe o corelatie intre cele 2 tipuri de ramuri atunci cand se tund pomii, pentru ca daca se lasa prea multe ramuri de rodire se poate ca pomul sa nu aiba destule resurse pentru formarea tuturor fructelor. Daca se lasa prea multe vegetative, pomul se dezvolta fara a si rodi eficient.

Adauga un comentariu

*