Anethum graveolens

   Importanta culturii: Mararul se cultiva pentru frunzele si tulpinile sale tinere care se folosesc la condimentarea si aromatizarea diferitelor mancaruri (salate, sosuri, supe, ciorbe, omlete, etc.) cat si pentru plantele intregi care se recolteaza in faza de inflorire sau cand s-au maturat fructele si se utilizeaza in industria conservelor sau la prepararea muraturilor.

Fructele contin uleiuri eterice, de aceea se folosesc in industria de conserve, panificatie si parfumerie.

Avand insusiri carminative, stomahice, antivomitive si sedative, mararul este larg intrebuintat in medicina populara.

   Origine si raspandire: Mararul este originar din sudul Europei si Asia de Sud-Est. A fost cunoscut si cultivat inca din antichitate de catre egipteni, greci si romani. In Grecia Antica mararul se cultiva si pentru infrumusetarea buchetelor de flori. Egiptenii il cultivau atat ca planta legumicola cat si ca planta medicinala. In prezent este cultivat pe tot globul, iar la noi in tara se cultiva in toate judetele, dar pe suprafete mici, mai mult in culturi asociate.

anethum_graveolens_seeds          Anethum-Graveolens 1          dill (Anethum graveolens var. hortorum), inflorescences          dill-anethum-graveolens

   Particularitati botanice si biologice: Este o planta anuala cu o perioada scurta de vegetatie (25-30 zile pana la recoltarea frunzelor si circa 90 zile pana la maturarea semintelor).

Mararul are radacina pivotanta, slab ramificata, albicioasa, masa principala a sistemului radicular se gaseste in stratul arabil de la suprafata solului.

   Tulpina este erecta, inalta de 130 cm, cilindrica, fin striata, cu dungi inguste albe, alternand cu dungi verzi, fistuloasa, ramificata in partea superioara si cu ramuri mici in partea inferioara.

   Frunzele sunt relativ mici, 3-4 ori penat sectate, cele inferioare petiolate, cele superioare sesile. Laciniile segmentelor foliare sunt linear filiforme, pana la aproape subulate, alungite si terminate cu un mucron scurt.

   Florile sunt mici, pentamere, hermafrodite, actinomorfe, de culoare galbena, cu pediceli glabri si netezi, grupate in inflorescente (umbele compuse) mari (pana la 16 cm in diametru), cu 30 pana la 50 ramificatii. Este o planta aromata la care polenizarea este facuta de catre insecte.

   Fructele sunt turtite dorso-ventral, alungite, ovoide sau lat elipsoidale, lungi de 2.5-5 mm si late de 1.5-3.5 mm, de culoare galbena-brunie, prezinta canale secretoare, au costele principale evidente, alburii, cele laterale mult latite, alcatuind o bordura marginala in planul fetei ventrale.

Fructele se desfac usor de pe carpoforul bifidat pana la baza. Intr-un gram intra 800-1000 fructe, care impropriu, sunt denumite seminte. Facultatea germinativa este redusa (25-47%) si se pastreaza 3-4 ani.

Adauga un comentariu

*