Levisticum officinale banner

   Importanta culturii. Leusteanul este folosit mai ales pentru frunzele, dar si pentru semintele sale puternic aromate, care contin ulei volatil (0.6-1%).

Frunzele verzi sau uscate servesc la aromatizarea ciorbelor, fripturilor si altor preparate culinare, prezentand interes si pentru industria alimentara. Valoarea alimentara a frunzelor este data de continutul lor in glucide, proteina, acid ascorbic, clorofila, caroten, saruri minerale de fosfor si potasiu.

Toate partile plantei au proprietati medicinale. Astfel, uleiul volatil extras din frunze, radacini si seminte, ca si decoctul de frunze, au proprietati diuretice si hipotensive, iar ceaiul din seminte de leustean se recomanda la tratarea indigestiilor si a durerilor de stomac. Consumul de leustean favorizeaza eliminarea clorului si compusilor azotati din corp si calmeaza sistemul nervos dupa perioadele de stres.

   Origine si raspandire:

Originar din regiunea Marii Mediterane si Nordul Africii, leusteanul este cunoscut inca din vremea romanilor, in sudul Europei, unde este foarte raspandit in consum. In tara noastra se cultiva in toate regiunile, dar pe suprafete mici in gospodariile taranesti.

   Particularitati biologice: Leusteanul este o planta perena, erbacee, care formeaza in sol o radacina pivotanta, carnoasa, care patrunde in sol la peste 1 m adancime. Frunzele sunt grupate in rozete viguroase, sunt lung petiolate, lucioase, puternic aromate.

   Tulpina florifera este inalta de 1-1.5 m, este fistuloasa, muchiata, ramificata in partea superioara si poarta inflorescente de tip umbela compusa, cu flori mici, galben-pai. Inflorirea are loc in iunie-iulie, iar polenizarea este entomofila. Facultatea germinativa este de numai 30-50% si se pastreaza 1-2 ani.

Levisticum officinale 1          Levisticum officinale flori          levisticum officinale          Levisticum-officinale

   Exigente ecologice: Leusteanul are pretentii moderate fara de factorii de vegetatie. Rezista la temperaturi scazute, suporta gerurile din iarna si porneste in vegetatie primavara timpuriu. Putin pretentios la lumina, vegeteaza bine si in locuri umbrite. Creste bine pe soluri mai grele si umede, dar adanci si bogate in substante organice si minerale.

   Tehnologia de cultura: Culturile de leustean se pot infiinta prin semanat direct, plantare de rasad sau prin despartirea tufelor viguroase.

   Pregatirea terenului se face din toamna prin administrarea de gunoi de grajd (30-40 t/ha), incorporat prin aratura adanca, discuire si pregatirea patului germinativ

   Semanatul direct se efectueaza toamna, imediat dupa recoltarea semintelor sau primavara (15-20 martie in zonele de campie si 1-20 aprilie in zonele colinare), in randuri distantate la 40-50 cm. Pentru o rasarire uniforma se recomanda tavalugirea semanaturii. Dupa ce rasar, plantele se raresc pe rand, la 25-30 cm.

Cultura prin despartirea tufelor se infiinteaza in aceleasi perioade si aceleasi distante ca si in cazul semanatului direct. Tufele viguroase se despart in 3-4 portiuni, care servesc la infiintarea noii plantatii. In vederea plantarii, materialul saditor se fasoneaza prin scurtatea tulpinilor la 6-8 cm si a radacinilor adventive la 3-4 cm si se mocirleste.

In cazul infiintarii unor suprafete mari, plantarea se face pe rigole deschise in prealabil, mecanizat.

Dupa plantare se uda bine pentru a se asigura prinderea. Culturile astfel infiintate sunt mult mai uniforme si vegeteaza mai timpuriu, comparativ cu cele infiintate prin semanat direct.

   Lucrarile de intretinere constau in completarea golurilor sau rarit, 2-3 prasile, irigarea in verile secetoase, combaterea bolilor si daunatorilor.

Fertilizarea se face in fiecare an, toamna tarziu, cu 15-20 t/ha gunoi de grajd bine si primavara, inainte de pornirea plantelor in vegetatie, cu circa 200 kg/ha azotat de amoniu.

Incepand din anul al doilea, se indeparteaza tulpinile florifere pentru a favoriza cresterea viguroasa a plentelor.

   Recoltarea: Frunzele de leustean se pot recolta inca din primul an, esalonat din aprilie pana toamna, prin ruperea manuala a frunzelor sau prin cosire ( pe suprafete mari). Fiind vorba de o planta perena, se va avea grija ca la recoltare sa nu distrugem plantele.

Frunzele se valorifica imediat, in legaturi, pentru consumul proaspat sau in vrac, daca sunt destinate deshidratarii prin procedee industriale. Pastrarea se poate face timp de 6-10 zile, in spatii intunecoase, la temperatura de 3-5°C si la 90-95% umiditate atmosferica.

2 Comentarii:

Adauga un comentariu

*