In tara noastra, sfredelitorul tulpinilor este intalnit atat in zona de campie, cat si in zona de munte. Este o specie polifaga care prefera arbori ornamentali (plop, salcie), dar si pomii fructiferi.
Adultul este un fluture mare pana la 120 mm si o anvergura a aripilor in medie de 60-70 mm lungime. Aripile anterioare sunt de culoare bruna-cenusie, parcurse de linii sinuoase avand toate nuantele de la brun la gri. Aripile posterioare sunt mai mici si mai deschise la culoare. Corpul fluturelui este prevazut cu inele mai deschise, fiind acoperit cu peri si solzi.
Antenele sunt scurte, are picioarele deschise la culoare, acoperite cu numerosi peri. Ouale sunt ovale, de 1.7 mm, de culoare rosie-bruna.
Larva este nuda, avand capul mare si turtit, prevazut cu mandibule puternice. Picioarele abdominale false sunt prevazute cu un inel de tepi si carlige. Larvele tinere sunt de culoare rosii-roze, iar mai tarziu abdomenul si partile laterale devin roz, in timp ce partea dorsala devine brun inchisa.
Ventral, larva este de culoare galbuie, iar capsula cefalica si cele doua scuturi toracale sunt negre-lucitoare. Larvele produc miros de otet sau de piele tabacita, miros produs prin secretiile care servesc in cursul procesului de roadere a materialului lemnos.
In ultimul stadiu larvele masoara 80-100 mm lungime. Pupa este de culoare rosie-caramizie, in zona anterioara prezinta o excrescenta scurta si lata. Este situata intr-un cocon dur format din rumegus grosier si fire de matase. Pentru taierea coconului este prevazuta cu ghimpi pe inelele abdominale.
Biologie si ecologie
Sfredelitorul tulpinilor prezinta o generatie la 2 ani, in prima iarna hiberzeaza in galerii sapate in scoarta, de larvele neonate, iar in cea de-a doua iarna hiberneaza ca larva complet dezvoltata, in galerii sapate in lemn.
In primavara celui de-al treilea an, larva complet dezvoltata, roade un orificiu in scoarta si in apropierea ei isi confectioneaza un cocon din rumegus apoi trece la stadiul de pupa. Adultii apar dupa 4-6 saptamani (iunie-august) si sunt activi noaptea.
Femelele, dupa copulatie, depun in cursul noptii, in crapaturile scoartei, la baza arborilor, intre 900-1500 oua, gramezi de 10-50 oua, pe care le acopera cu o secretie cenusiu-albicioasa care formeaza un scut protector. Dupa aproximativ 2 saptamani, larvele neonate aparute, patrund in scoarta formand initial galerii comune. In aceste galerii raman grupate si ierneaza sau pot sa ajunga la lemn, unde de asemenea raman sa ierneze.
In primavara urmatoare, larvele rod galerii individuale si formeaza orificii prin care sunt evacuate excrementele si rumegusul. In aceste galerii largi, sapate in lemn, ierneaza a doua oara.
In primavara celui de-al treilea an, larva care a hibernat a doua oara, roade in scoarta o galerie de zbor, pe care o acopera cu un dop de rumegus si se impupeaza.
In momentul cand se transforma in crisalida, omida fixeaza pe scoarta o gogoasa impregnata cu resturi de lemn. In conditii de lipsa de hrana, larva paraseste gazda (copacul atacat) si isi cauta alt loc pentru a-si termina dezvoltarea.
Plante atacate si daune
Sfredelitorul tulpinilor se dezvolta pe numerosi arbori cu frunze cazatoare, cuprinzand si pomi fructiferi, insa prefera arbori de esenta moale (plop, salcie).
Daunele sunt produse de larve, care rod initial intre scoarta si lemn, apoi direct in lemn. Din galerii sunt eliminate: rumegus, excremente si un lichid vascos. Cu timpul pomii si arborii se usuca. Larvele sapa galerii longitudinale ascendente, profunde, in ramuri si trunchi. Orificiile galeriilor sunt pline cu rumegus, roscat cu miros de acid acetic.
In galeriile astfel formate, intra diferite microorganisme, care determina putrezirea lemnului. Atacul se recunoaste dupa prezenta galeriilor si dupa rumegusul cu excremente adunate la baza trunchiului.
Combatere
Depistarea atacului se face prin observarea zborului fluturilor si dupa rumegusul glomerulat, cu miros de otet, aflat la baza trunchiurilor sau ramurilor arborilor atacati de daunatori. Arborii de plop si salcie grav atacati, trebuie imediat taiati sau arsi, iar plantatiile trebuie mentinute intr-o stare buna de sanatate.
Metoda recomandata pentru scoaterea larvelor la exterior
Cu ajutorul unei sarme flexibile de otel care se introduce in galerie (ii faceti o mica bucla in varf), incercati sa scoateti larva la exterior (galeriile pot atinge 0,5 m lungime). Dupa ce o scoateti, se dezinfecteaza locul cu o solutie pe baza de cupru si se sigileaza galeria cu ceara sau mastic. Este important sa sigilati orificiul de intrare, altfel galeria sapata de larva va deveni adapost pe timpul iernii pentru alti daunatori, ce vor fi astfel protejati nu doar de frig, ci si de tratamentele din perioada de repaus.
Produse recomandate
De asemenea, impotriva adultilor se pot aplica tratamente de combatere cu insecticide specifice in perioada de zbor a fluturilor.
Produse recomandate
Sfatul specialistului și încă 2 răspunsuri
