Viespi – identificare si combatere

Viespea graului – Cephus pygmaeus

Viespea graului este semnalata in Romania pe tot cuprinsul tarii, dar cu impact economic deosebit in culturile de grau din sudul si estul tarii.

Adultul are corpul subtire, alungit, de 8-10 mm lungime, femela fiind mai mare, iar culoarea corpului este predominant negru, cu luciu evident. Dimorfismul sexual este evident, masculul are, in general, corpul de culoare neagra, insa prezinta dungi galbene pe abdomen. Coloratia galbena in cazul femelei este mai putin evidenta. Oul este de culoare alba, de 0.9-1.2 mm, iar larva este de culoare alba, cu lungimea de 20 mm, apoda, usor curbata, de forma literei S.



Biologie si ecologie

Specia are o generatie pe an si ierneaza ca larva complet dezvoltata, in interiorul paiului de grau, intr-un cocon realizat in tulpina, deasupra primului nod. In cursul primaverii se transforma in pupa, apoi in aprilie-mai, la adancimea solului de 10 cm devin adulti (prima data apar adultii). Dupa copulatie ouale sunt depuse de femele, cate un ou in fiecare planta, iar o femela depune circa 50 oua. Dezvoltarea embrionara dureaza 7-10 zile, in functie de temperatura. Larvele aparute se hranesc cu peretele interior al paiului pe care il rod in forma de galerii neregulate, coborand treptat spre baza plantei si perforand nodurile intalnite.

Plante atacate si daune

Larvele ataca in special graul de toamna, mai rar pe cel de primavara sau alte graminee. De asemenea, ataca graminee cultivate si spontane, o importanta deosebita prezinta atacul pe grau, secara, orz si ovaz. Spicele nu se mai dezvolta, se ingalbenesc si se usuca, fenomenul fiind cunoscut ca „albeata spicelor”. Tulpinile atacate se rup de la vant si ploaie, provocand caderea lanurilor, iar spicele pot ramane seci sau cu boabe mai mici.

Combatere

Masuri agrotehnice, in special cele legate de prelucrarea solului, strangerea paielor, balotarea acestora, aratura adanca de toamna reduce atacul speciei.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Viespea rapitei – Athalia rosae

Specie semnalata in Europa, Asia, Africa si America de Nord. In Romania este cunoscuta in toate regiunile tarii, de la campie si pana la munte.

Adultul are corpul de 5.2-9 mm lungime, cu capul de culoare neagra, toracele roscat, pronotul galben-roscat, mezonotul si scutelul galbene. Larva este polipoda, iar la completa dezvoltare are corpul de 15-18 mm lungime, de culoare cenusie, iar lateral si ventral de culoare cenusiu-verzui.



Biologie si ecologie

Daunatorul are doua generatii pe an si ierneaza in sol ca larva complet dezvoltata, adapostita intr-un cocon tesut din fire de matase. In primavara, larvele se impupeaza, iar dupa cateva zile de hranire, are loc imperecherea si depunerea oualor. Cu ajutorul ovipozitorului, femela desface pe marginea frunzei cele doua epiderme si depune in spatiul cavitar creat cate un ou. Dupa 1-2 saptamani apar larvele neonate care se hranesc cu epiderma inferioara si mezofilul foliolelor.

Plante atacate si daune

Specie oligofaga, ataca crucifere cultivate (rapita, mustar, hrean, varza, gulii, conopida, ridichi) si spontane. Larvele rod epiderma inferioara si mezofilul frunzelor. La atacuri puternice plantele se usuca.

Combatere

Pentru limitarea pabugelor realizate de larve se recomanda distrugerea cruciferelor spontane, efectuarea ataturilor dupa recoltarea rapitei sau cruciferelor (pentru scoaterea larvelor din sol), rotatia culturilor. Tratamentele de combatere se efectueaza cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Viespea merelor – Hoplocampa testudinea

In tara noastra este raspandita in toate bazinele pomicole.

Adultul are corpul de culoare galbena, cu capul si antenele roscate. Toracele si picioarele sunt galbene. Lungime corpului este 6-7 mm. Larva este de culoare cenusie-galbuie, cu capul brun-roscat.

Biologie si ecologie

Prezinta o generatie pe an si ierneaza in sol la 5-15 cm, ca larva complet dezvoltata, intr-un cocon de matase. Femela depune cate un ou, intr-o incizie realizata cu ovipozitorul in receptacul, in zona caliciului. Larvele apar in luna mai si merg pe suprafata fructelor rozand la inceput numai coaja, apoi intra in fruct si consuma semintele.

Plante atacate si daune

Ataca fructele de mar care prezinta galerii superficiale in zona caliciului. In urma atacului fructele raman mici si cad.

Combatere

Toamna sau primavara se sapa solul in jurul pomilor, pentru a scoate coconii la suprafata si a-i expune la actiunea intemperiilor si a diferitilor pradatori. In perioada caderii fructelor cu larve, acestea se vor strange zilnic si vor fi distruse. Tratamentele se fac la averizare cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Viespea neagra a prunelor- Hoplocampa minuta

Este raspandita in multe tari din Europa, Asia Mica si Orientul Mijlociu. In tara noastra este frecventa in toate zonele cu plantatii de prun, mai ales in livezile de deal si submontane.

Adultul are corpul de 4-5 mm lungime, de culoare neagra, lucioasa. Larva este o omida falsa, care la completa dezvoltare are 6-10 mm lungime, de culoare alba-palida, cu capul brun. Larvele prin strivire, se recunosc usor dupa mirosul caracteristic de benzaldehida (miros de plosnita). Pupa este alb-galbuie, invelita intr-un cocon matasos, impregnat cu particule de pamant.

Biologie si ecologie

In tara noastra prezinta o singura generatie pe an si ierneaza in stadiul de larva intr-un cocon la adancime mica in sol (2-10 cm), sub coroana pomilor. Primavara devreme, prin luna martie, larvele se transforma in pupa, iar aparitia adultilor are loc in luna aprilie in zonele de campie si la sfarsitul lunii mai, in zona deluroasa. La 3-4 zile de la apritie are loc copulatia, iar dupa 2-3 zile ponta. Intr-o floare sunt depuse 1-2 oua. Incubatia dureaza 5-12 zile, larvele aparute patrund in fructele abia formate si se hranesc cu samburii moi. O singura larva poate distruge 3-6 fructe.

Plante atacate si daune

Viespea neagra a fructelor este specie monofaga, ataca numai prunul. Larvele aparute patrund in fructele abia formate si rod samburii cruzi. O data cu intarirea samburelui, larvele rod galerii in pulpa fructului, galerii care sunt pline de resturi de hrana si excremente. Fructele atacate cad.

Combatere

Se recomanda efectuarea araturilor adanci de toamna si de primavara, prin care se distrug o mare parte din coconii care ierneaza in sol, stangerea si distrugerea fructelor infestate, inainte de iesirea larvelor. Pentru combaterea chimica se efectueaza tratamente cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs

Viespea samburilor de prun- Eurytoma schreinerei

Specie raspandita in planatiile de prun din Bulgaria, Siria. In tara noastra are un areal larg de raspandire, fiind semnalata in livezile de prun din Moldova, Muntenia si Transilvania.

Femela are corpul de 4-6 mm lungime, de culoare neagra, capul si toracele sunt acoperite de perisori rari, albiciosi, ovipozitorul este galbui. Masculul este mai mic. Larva este apoda, de culoare alba, iar la completa dezvoltare are lungimea corpului de 5-8 mm. Capsula cefalica este alba-galbuie cu mandibule brunii. Oul este de forma ovoida, alb-laptos, are 1.3-1.5 mm lungime si este prevazut cu un pedicel alungit.

Biologie si ecologie

In toate zonele in care este semnalata, viespea are o singura generatie pe an si ierneaza sub forma de larva complet dezvoltata, in samburii fructelor infestate. Primavara larvele se transforma in pupe, stadiu care dureaza 18-35 zile. Cand incepe scuturarea primelor petale ale florilor de prun, apar primii adulti, care ies prin orificii circulare, de 1-1.6 mm diametru, roase in peretele samburelui. Dupa imperechere, fiecare femela depune, cu ajutorul ovipozitorului, pana la 130 oua. Depunerea oualor dureaza 15-30 zile, iar intr-un fruct sunt depuse 1-2 oua. Larvele eclozeaza dupa cateva zile, fenomen care are loc la sfarsitul lunii mai.

Plante atacate si daune

Atacul produs de viespea samburilor de prun se manifesta prin caderea prematura a prunelor, de obicei incepand cu a doua decada a lunii iunie. Fructele atacate pot fi identificate chiar inainte de caderea din pom, deoarece sunt colorate in violaceu si prezinta o simetrie si un inceput de vestejire. La infestari mai puternice se formeaza sub coroana pomilor un adevarat covor de fructe cazute. Atacul poate fi depistat prin spargerea samburilor, dezvoltarea sa de la ou, larva, pupa si adult avand loc in interiorul samburelui fructului.

Combatere

Masurile agrofitotehnice contribuie la reducerea rezervei biologice: lucrarile solului intre randurile de pomi, adunarea si distrugerea fructelor cazute. Pentru combaterea chimica, se efectueaza tratamente cu insecticide specifice.

Produse recomandate

Citiţi cu atenţie şi urmăriţi indicaţiile de pe eticheta fiecărui produs
×

Te ajutăm
să ai grijă de plantele tale

Dacă nu ai găsit încă soluții în articolele noastre sau în discuțiile precendete, începe o discuție nouă iar specialiștii noștri îți vor sări în ajutor.

Discuție nouă despre

ÎNCEPE O DISCUȚIE DESPRE
Alege

Mărimea maximă a documentului este 60 Mo.

Adaugă
Ajută dacă atașezi câteva Imagini sau Clipuri maximum 15 sec

Informația ta:

Numele tău trebuie să conțină maxim 30 de caractere. Dacă dorești să transmiți detaliile problemei cu care te confrunți, te rugăm să completezi celelalte câmpuri.


Vrei să afli și mai multe?

Specialiștii noștri participă la discuțiile comunității botaniștii cu informații și soluții utile.
Dacă dorești, poți să începi o discuție despre problema cu care te confrunți.
Citește discuțiile