banner

Fainarea vitei de vie – Uncinula necator

Fainarea vitei de vie este o boala originara din America de Nord. La noi in tara a fost descoperita in anul 1851, iar astazi este des intalnita in pogdoriile din toata tara, fiind considerata una din cele mai pagubitoare boli la vita de vie.

Simptome: Ciuperca ataca frunzele, lastarii tineri, ciorchinii si boabele, din primavara pana toamna tarziu.
Pe frunze se observa un miceliu fin, ca o panza de paianjen, cu aspect prafos, ce se intinde formand pete albicioase pe ambele suprafete ale limbului. Sub pasla de miceliu, tesuturile se brunifica sau se inrosesc putin, dar frunzele nu cad decat spre toamna.
Lastarii nelignificati, prezinta aceleasi pete albicioase, uneori prafoase, sunt opriti din crestere, iar frunzele se incretesc.
Atacul pe ciorchini face ca acestia sa se brunifice si apoi sa se usuce pe timp de seceta. Pasla miceliana acopera si bobitele care, ca urmare a maririi volumului, de multe ori crapa, iar continutul acestora se scurge in afara, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor ciuperci. Pe timp secetos, bobitele se usuca, semintele ies in evidenta, iar ciorchinii distrusi in totalitate, au miros de mucegai. In toamnele ploioase, bobitele atacate de fainare sunt acoperite cu putregai cenusiu, pagubele putand fi foarte mari.
Spre toamna, pe pasla miceliana si pe organele parazitate se constata uneori prezenta fructificatiilor de rezistenta, care apar ca niste puncte mici, de culoare neagra. Atacurile tarzii de pe bobitele ajunse la maturitate le deprecieaza calitativ strugurii, la suprafata acestora formandu-se numeroase pete brune.

Agentul patogen: Ciuperca Uncinula necator ierneaza ca miceliu de rezistenta care poate ramane pe coarde sau mai frecvent in solzii mugurilor. Primavara, odata cu pornirea in vegetatie a vitei de vie, miceliul incepe sa vegeteze, se extinde si diferentiaza conidiofori si conidii prin care se realizeaza infectiile primare.
Boala este favoritaza de temperaturi mai ridicate, in jur de 20-25°C, cand perioada de incubatie (hranire) este de 7-10 zile, situatie des intalnita in verile secetoase.
Dupa ce infectiile s-au produs, evolutia bolii este favorizata de temperaturi cuprinse intre 18-25°C si de o umiditate relativa moderata a aerului, cand atacul pe ciorchini si boabe produce pagube deosebit de mari.
Sporii nu germineaza in picaturile de apa, iar ploile abundente impiedica evolutia bolii, cat si efectuarea de noi infectii prin spalarea sporilor. Soiurile de vita de vie cu coaja boabelor subtire, cu ciorchinii cu boabe dese si albe sunt mai sensibile decat cele cu pielita groasa si boabe colorate.

Prevenire si combatere: Pentru a reduce sursa de infectie din plantatie, se recomanda ca lastarii atacati sa fie taiati si distrusi prin ardere. Importanta mai mare o are de asemenea, aplicarea corecta a lucrarilor de intretinere (taiat, legat, copilit, prasit, combaterea buruienilor), cat si administrarea ingrasamintelor in complex cu evitarea azotului in exces.
In timpul perioadei de vegetatie rezultate buna se obtin prin aplicarea de Bumper 250 EC (0.2 l/ha), Falcon 460 EC (0.3 l/ha), Folicur Solo (0.4 l/ha), Orius 25 EW (0.4 l/ha), Shavit F 72 WP (2 kg/ha), Thiovit Jet (3 kg/ha), Topas (0.25 l/ha), Topsin 70 WDG (1 kg/ha), Universalis (2 l/ha), Systhane Plus (0,1 l/ha), Microthiol Special (0,3%), Karathane (0,05%).

Adauga un comentariu

*