Virozele plantelor – identificare si combatere

Virozele sunt boli provocate de virusuri fitopatogene. Primul virus descoperit este Virusul Mozaicului Tutunului (T.M.V). Desi unele boli ale plantelor cunoscute azi ca viroze, au fost semnalate cu mult inainte ca agentul patogen sa fie descoperit. In prezent pe plan mondial se cunosc aproximativ 500 de boli produse de virusuri, care ataca diferite specii de plante. In tara noastra sunt descrise circa 50 de viroze cu importanta economica.

Mozaicul marului – Apple mosaic virus

Virusul a fost depistat la numeroase soiuri de mar, cat si la portaltoii vegetativi. In afara de mar sunt parazitate si alte specii (piersic, prun etc.).

Simptome

Boala se manifesta in special pe frunze. Simptomele si efectele atacului variaza considerabil in functie de soiul cultivat, tulpina virusului si conditiile de mediu. Pe frunzele infectate apar pete neregulate ca forma, de marimi diferite, raspandite neuniform pe suprafata limbului. Petele pot avea culori diferite (verde deschis, galben, crem sau aproape alb). Simptomele sunt grave la temperaturi de 18-22º C si sunt mascate la peste 26º C. Frunzele atacate prematur, ducand la slabirea pomilor atacati, in special a celor tineri.

Agentul patogen este Apple mosaic virus. Transmiterea si raspandirea virusului se realizeaza prin altoire, prin samanta si prin inmultirea si comercializarea materialului vegetal infectat.

Profilaxie

Ca metode de prevenire se recomanda folosirea de altoi si portaltoi sanatosi, control fitosanitar in pepiniere, cand simptomele sunt vizibile, eliminarea pomilor virozati.

Varsatul prunelor – Plum pox virus

Este considerata ca una din cele mai periculoase maladii ale prunului atat prin pagubele produse, cat mai ales prin extinderea mare pe care o are in tarile europene. La noi in tara, boala a fost identificata in toate zonele unde se cultiva prunul.

Atacul se manifesta pe frunzele si pe fructele de prun provenite de la soiurile sensibile.

Pe frunzele complet dezvoltate apar pete de culoare verde-deschis sau galbuie, de forma circulara sau semicirculara, raspandite pe intreaga suprafata a limbului. Simptomele pot fi vizibile in lunile mai-iunie si septembrie-octombrie, in timp de in lunile calduroase de vara ele devin mascate, observandu-se uneori numai frunzele umbrite ale pomului. Cu 3-4 saptamani inainte de maturare, pe suprafata fructelor sensibile apar pete circulare sau alungite, de culoare galbuie-verzuie, cu aspect apos. In dreptul acestor pete, mezocarpul fructelor se coloreaza in rosu sau violaceu si are o consistenta gomoasa.

Agentul patogen este Plum pox virus. Acest virus care mai ataca si alti pomi fructiferi, printre care piersicul, caisul, zarzarul si corcodusul.

Transmiterea virusului se face prin folosirea unui material saditor infectat, iar raspandirea este realizata de afide si cicade.

Profilaxie

Ca masuri de prevenire se recomanda folosirea la altoire de portaltoi si altoi sanatosi, plantarea de puieti sanatosi, cultivarea de soiuri rezistente, combaterea chimica a insectelor vectori.

Ca masura de combatere se recomanda termoterapia- mentinerea puietilor tineri timp de 2-3 saptamani la 37ºC, urmata de altoirea varfurilor pe portaltoi sanatosi.

Scurt-nodarea vitei de vie – Grapevine fanleaf virus

Virusul produce pagube apreciable la vita de vie, care ajunge la 20%.

Simptome

Boala se manifesta pe toate organele plantei. Astfel, la plantele atacate se reduce cresterea si dezvoltarea sistemului radicular si capacitatea de prindere la altoire este mai scazuta. Lastarii butucilor atacati sunt slab dezvoltati, cu internodurile de lungimi diferite, dispuse frecvent in zigzag. Uneori nodurile sunt foarte apropiate. Lastarii secundari sunt mai abundenti, dand plantelor un aspect tufos, iar frunzele sunt inghesuite, cordele au noduri duble. Lungimea cordelor butucilor bolnavi este mai redusa.

Pe frunzele de pe butucii infectati apar inele sau pete uleioase ce confera un aspect mozaicat.

De asemenea frunzele de pe butucii atacati sunt mai mici, cu limbul deformat, asimetric, adesea in forma de evantai. Frunzele au nervatiunea anormala, iar denticulatia neregulata, cu dintii alungiti si foarte ascutiti. Alte simptome caracteristice ale bolii constau in faptul ca butucii infloresc slab, florile nu leaga sau prezinta fenomenul de meiere si margeluire, reducandu-se totodata numarul si marimea strugurilor.

Agentul patogen este Grapevine fanleaf virus. Se raspandeste prin altoirea vitei de vie, prin comercializarea materialului vegetal infectat si prin nematozi.

Profilaxie

Ca masuri de prevenire se recomanda plantarea pe un teren care nu a mai fost cultivat in ultimii 3-5 ani cu vita de vie sau tratat impotriva nematozilor vectori. La plantare trebuie sa se foloseasca material sanatos.

Mozaicul tutunului – Tobacco mosaic virus

Virusul ce produce aceasta boala se intalneste frecvent in toate tarile, producand pagube insemnate la multe plante de cultura.

Simptome

La tutun simptomele tipice ale bolii se manifesta pe frunze. Nervurile frunzelor tinere se clorozeaza usor. Mai tarziu pe frunzele dezvoltate apar pete neregulate, verzi-deschise sau galbui, care in alternanta cu regiunile verzi dau frunzelor un aspect mozaicat. Frunzele afectate sunt deformate si rugoase.

Agentul patogen este Tobacco mosaic virus. Acest virus ataca pe langa tutun, tomatele si ardeiul. De la un an la altul virusul se transmite prin samanta si sol, iar in timpul vegetatiei se raspandeste prin contactul mecanic dintre plantele sanatoase si bolnave si prin uneltele de lucru.

Profilaxie

Se recomanda dezinfectarea uneltelor agricole, scoaterea din cultura a exemplarelor cu simptome de boala. De asemenea se recomanda rotatia culturii si ca masura cea mai sigura cultivarea de soiuri rezistente.

Mozaicul tomatelor – Tobacco mosaic virus in tomato

Este cea mai frecventa viroza a tomatelor. Atacul se intalneste in culturile din camp, sere si solarii, determinand deprecierea productiei din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Simptome

Boala se manifesta prin simptome diferite, in functie de tulpina virusului, soiul cultivat, faza de vegetatie si nu in ultimul rand de evolutia conditiilor de mediu. Formele de atac ce se pot intalni sunt: mozaic comun, strict, distorsionarea (deformarea) tomatelor si brunificarea interna a fructelor.

Mozaicul comun este cel mai frecvent mod de manifestare a bolii, la tomatele cultivate in sere si camp. Plantele afectate de acest tip de mozaic de cele mai multe ori raman mai mici (au cresterea incetinita) si prezinta frunze cu simptome de mozaic (pete verzi-galbui, difuze, care alterneaza cu tesutul de culoare verde, normala).

Limbul foliar al plantelor parazitate este usor incretit, micsorat, de forma mai mult sau mai putin neregulata. Stricul tomatelor este o forma destul de frecventa si deosebit de grava a bolii. Apare pe tulpini, frunze, petioli si fructe. Pe tulpini si petioluri apar dungi (striuri) brune, adancite, iar pe frunze si pe fructe petele sunt circulare sau neregulate.

Ca urmare a atacului, frunzele, tulpinile si fructele sunt puternic deformate, recolta fiind astfel compromisa.

Distorsionarea tomatelor se manifesta pe frunzele tinere, caracterizandu-se printr-o deformare evidenta a foliolelor. Brunificarea interna a fructelor se manifesta la tomatele inca verzi sau intrate in faza de parga. Fructele plantelor parazitate nu manifesta simptome la exterior, dar sectionate prezinta pulpa si fascicolele conducatoare brunificate.

Agentul patogen este Tobacco mosaic virus.

Acesta se transmite prin seminte la tomate, prin resturile vegetale ale plantelor infectate.

Se caracterizeaza printr-o mare rezistenta la uscaciune, putand sa-si mentina capacitatea infectioasa in frunzele infectate mai mult de 20 ani. Virusul rezista si in praful depus pe scheletul si instalatiile din sera.
Poate fi transmis la tomate si de pe alte plante gazda intermediar (tutun, ardei, regina noptii etc.). In timpul perioadei de vegetatie se raspandeste prin contactul mecanic dintre plante, prin intermediul hainelor si mainilor muncitorilor, prin intermediul uneltelor de lucru.

Profilaxie

Ca masuri de prevenire se recomanda cultivarea de soiuri si hibrizi de tomate rezistenti, dezinfectarea termica a pamantului din sere si rasadnite, dezinfectia uneltelor, recoltarea semintelor de tomate numai de la plantele sanatoase, eliminarea inainte de plantare a rasadului suspect de a fi infectat.

Mozaicul X al cartofului – Potato virus X

Boala este raspandita in toate zonele de cultura a cartofului.

Simptome

Boala se manifesta prin simptome diferite in functie de soiul de cartof cultivat, tulpina virusului si evolutia conditiilor climatice. Simptomele tipice de boala apar pe frunze, tulpini supraterane si tuberculi. Atacul pe frunze poate sa apara ca mozaic simplu (pete de culoare verde-galbui, alternand cu verdele normal al frunzei) mergand pana la deformarea si incretirea frunzelor si aparitia de pete si dungi necrotice de culoare bruna negricioasa.

Aceleasi pete si dungi necrotice pot sa apara si pe petioluri si tulpini supraterane. Simptomele de mozaic sunt bine evidentiate in perioada infloritului, ca apoi pe masura cresterii temperaturii ele sa devina mai putin evidente. Se recunosc soiuri la care infectia este mascata, fiind pusa in evidenta numai prin testari serologice. Atacul se poate manifesta si pe tuberculi si consta in reducerea marimii si greutatii acestora.

Agentul patogen este Potato virus X. Transmiterea virusului de la un an la altul se realizeaza prin tuberculi infectati, iar raspandirea in cursul vegetatiei se face prin contactul mecanic dintre plante sanatoase si bolnave, prin mainile si hainele muncitorilor, prin masinile si animalele care trec prin cultura.

Virusul X nu se raspandeste prin afide.

Profilaxie

Ca masuri preventive se recomanda cultivarea de soiuri de cartof rezistente, folosirea la plantare de tuberculi neinfectati, eliminarea din culturile semincere a plantelor virozate, evitarea ranirii plantelor.

Mozaicul Y al cartofului – Potato virus Y

Boala grava ce poate reduce productia de tuberculi cu pana la 80% la plantele atacate.

Simptome

Reactia plantelor de cartof la infectia cu virusul Y este diferita in functie de tulpina virala, soiul de cartof cultivat, conditiile climatice si prezenta altor virusuri. Boala se manifesta pe tulpini supraterane si pe frunze. Pe organele atacate apar striuri, dungi si pete necrotice. Frunzele se ofilesc, se usuca, incepand cu cele de la baza plantei si cad de pe lujeri, astfel incat plantele raman cu un smoc de frunze verzi in varf.

Ca urmare a atacului, plantele provenite din tuberculi infectati si cele cu infectii timpurii nu dau recolta, in timp ce plantele infectate mai tarziu (la care boala se manifesta numai sub forma de mozaic), produc tuberculi purtatori de virus.

Agentul patogen este Potato virus Y. Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin tuberculi infectati, iar raspandirea in cursul vegetatiei se face prin afide.

Profilaxie

Ca masuri preventive se recomanda cultivarea de soiuri rezistente, plantarea de tuberculi neinfectati, aplicarea de masuri agrofitotehnice care sa grabeasca vegetatia (preincoltirea tuberculilor, plantarea timpurie), eliminarea timpurie a plantelor virozate, combaterea insectelor vectori si recoltarea timpurie.

Rasucirea frunzelor – Potato leaf roll

Este cea mai grava viroza a cartofului. Pierderile de productie se pot situa intre 10% la soiurile tolerante si 95% la soiurile sensibile.

Simptome

Plantele provenite din tuberculi infectati au talie mai redusa decat cea normala, frunze cu foliolele rasucite spre fata superioara, care devin rugoase, pieloase, casante si rigide, cu petiolii in pozitie erecta.

Plantele bolnave la atingere produc un zgomot metalic, iar la unele soiuri se observa pe fata inferioara a foliolelor si o coloratie violacee. Ca urmare a atacului, tuberculii raman mici, putini la numar si cu necroze reticulare in pulpa.

La plantele infectate in timpul vegetatiei, rasucirea foliolelor se manifesta numai la frunzele din etajele superioare.

Agentul patogen este Potato leaf roll. Transmiterea virusului de la un an la altul se face prin tuberculi infectati, iar raspandirea in timpul perioadei de vegetatie se realizeaza prin afide.

Profilaxie

Ca masuri de prevenire se recomanda folosirea de material de plantat rezistent sau liber de virus, eliminarea din culturi a plantelor virozate, combaterea afidelor.

Mozaicul cepei – Onion yellow dwarf virus

Mozaicul cepei sau dungarea galbena a cepei este cea mai importanta viroza a cepei. Este caracteristica zonelor cu climat temperat. In tara noastra boala se intalneste aproape in toate regiunile unde se cultiva ceapa, aducand mari pagube culturilor semincere.

Simptome

Pe frunze si tijele florifere apar incepand de la baza striuri de culoare galbena si din loc in loc adancituri sub forma unor „urme de degete”. In cazul unui atac puternic, frunzele isi pierd rigiditatea si cad la pamant. Tijele florifere provenite din bulbi infectati sunt mai scurte, mai puternic deformate, rasucite si curbate in jos.

Inflorescentele plantelor parazitate au dimensiuni mai mici, cu un numar redus de flori fertile si ca urmare productia de samanta scade, iar facultatea germinativa a acesteia este puternic afectata. Bulbii plantelor bolnave sunt de dimensiuni reduse, putrezesc in numar mare in timpul depozitarii si incoltesc mai timpuriu decat cei sanatosi.

Agentul patogen este Onion yellow dwarf virus. Acest virus rezista de la un an la altul in bulbi si samanta speciilor genului Allium cultivate si spontane. In timpul vegetatiei este vehiculat prin afide.

Profilaxie

Ca masuri preventive se recomanda folosirea pentru culturile semincere de bulbi tari neincoltiti, amplasarea culturilor pe terenuri neinfestate si izolarea parcelelor pentru samanta si arpagic la distanta de minimum 500 m, atat intre ele, cat si fata de loturile destinate consumului, eradicarea gazdelor spontane, cultivarea de soiuri rezistente.

In culturile semincere se vor face tratamente pentru combaterea afidelor vectoare.

Mozaicul lalelelor – Tulip breaking virus

Boala este intalnita in toate zonele unde se cultiva lalele, determinand deprecierea florilor.

Simptome

Boala afecteaza anumite organe sau sunt afectate toate organele plantei atacate. Pe frunzele plantelor infectate apar striuri galbui sau pete clorotice. Datorita bolii, cresterea plantelor este franata, inradacinarea este slaba, iar inflorirea are loc cu 7-10 zile mai tarziu.

De asemenea boala se manifesta si pe perigoane pe care apar pete, dungi sau linii de culoare mai inchisa decat in mod normal sau mai deschisa.

Agentul patogen este Tulip breaking virus. Transmiterea lui are loc prin bulbii proveniti de la plantele infectate, iar raspandirea in timpul vegetatiei se realizeaza prin intermediul afidelor.

Profilaxie

Ca masuri preventive se recomanda folosirea material vegetal tolerant sau rezistent, alegerea riguroasa a plantelor folosite la inmultire, eliminarea plantelor infectate din cultura, combaterea afidelor ce sunt vectori.