banner_putregaiul

1.Innegrirea bazei tulpinii si putregaiul umed al tuberculilor de cartof (Erwinia carotovora pv. atroseptica)

Putregaiul umend la cartofiputregai umed cartof

Boala se poate manifesta atat in camp, cat si in timpul depozitarii, pierderile de tuberculi ajungand la 50-60%.

Simptome: Plantele provenite din tuberculi infectati, raman mai mici, cu tulpini debile, cu ramuri erecte si indoite spre axul principal. Foliolele sunt rasucite spre fata inferioara , sunt rigide, de culoare verde-galbuie cu luciu metalic.

Baza tulpinilor este subtiata, innegrita, iar tesuturile din aceasta zona prezinta un putregai moale.
Interiorul bazei tulpinii este brun si moale, iar fasciculele vasculare sunt de culoare mai inchisa. Plantele bolnave se smulg usor, nu produc tuberculi sau acestia sunt afectati de putregai umed.

In sectiune printr-un tubercul atacat, se constata o coloratie roz-violacee a inelului de vase, situal la cativa milimetri sub coaja. Intr-un stadiu mai avansat al bolii incepe solubilizarea amidonului, formandu-se in tuberculi caverne pline cu un mucilagiu bacterian, ce emana un miros neplacut de acid butiric. In final, pulpa tuberculului se descompune in intregime.

In depozitele umede, neaerisite, cu temperatura moderata, boala evolueaza rapid determinand putrezirea in masa a tuberculilor.

Agentul patogen: Erwinia carotovora pv. atroseptica, bacterie care se transmite de la un an la altul cel mai adesea prin tuberculi infectati, folositi la plantare si prin resturile vegetale ramase in camp dupa recoltare.

Raspandirea in timpul vegetatiei se face prin insecte, prin melci, prin apa provenita din ploi sau irigatii, prin unelte, etc. Infectia se realizeaza prin rani, lenticele sau stoloni.

Profilaxie: Ca masuri profilactice se recomanda sa se evite plantarea in soluri grele, umede, sa se respecte rotatia culturilor, astfel incat pe terenul infectat, cartoful sau alte plante pentru care agentul patogen manifesta afinitate, sa nu revina mai devreme de 4 ani.

La plantare sa se foloseasca numai tuberculi sanatosi, cultivarea de soiuri rezistente, combaterea daunatorilor de sol, cartofii destinati pastrarii sa fie recoltati la maturitate deplina, adunarea si arderea resturilor vegetale ramase pe camp dupa recoltare.

Inainte de depozitare, tuberculii vor fi sortati, iar in depozite se va mentine temperatura de 1-4º C si umiditatea de 70-80%, asigurandu-se o buna aerisire.

2.Putregaiul sau caderea plantutelor din rasadnita si sere (Pythium debaryanum)

caderea plantutelorcaderea plantutelor

Este una dintre cele mai raspandite si pagubitoare boli care apare in rasadnite si sere inmultitor.

Agentul patogen este polifag atacand plante ce apartin la specii din familii botanice diferite.

Simptome: Filamentele miceliene din sol patrund prin stomate in regiunea hipocotila a plantutelor. In urma infectiilor, apar in dreptul coletului pete brune, care se intind cuprinzand coletul si baza tulpinitei, care se subtiaza si se inmoaie,

Frunzele se ofilesc, iar plantutele cad la pamant si putrezesc. In conditii de temperatura si umiditate ridicata, boala are un caracter acut, astfel ca in 2-3 zile pot fi atacate si distruse toate plantutele din rasadnita.

Atacul este mai periculos cu cat se produce mai aproape de faza de germinare si rasarire a plantutelor, apoi pe masura ce ele cresc, devin tot mai rezistente la atacul ciupercii.

Agentul patogen: Pythium debaryanum, ciuperca care se transmite prin rani sau prin strapungerea activa a peretilor celulari. Putrezirea tesuturilor atacte se datoreaza unei enzime pectolitice secretate de agentul fitopatogen.

Dupa distrugerea tesuturilor vegetale, patogenul duce o viata saprofita, prin modificarea rapida a sistemului enzimatic.

Profilaxie: Intrucat perioada critica a bolii se limiteaza la stadiul de plantute, masurile preventive trebuie sa asigure ferirea rasadurilor de infectii, pana la transplantarea lor in camp. O importanta deosebita, in cazul acestei boli, o are dezinfectarea pamantului din rasadnita sau inlocuirea lui cu pamant necontaminat.

Dezinfectarea pamantului se face cu rezultate bune pe cale termica cu vapori de apa sau cu apa clocotita astfel ca sa se mentina temperatura materialului tratat (sol, mranita). Dezinfectia se mai poate face cu Basamid Granule (5 kg/100 m²).

In timpul rasaririi si dezvoltarii rasadurilor se va avita excesul de umezeala si se va asigura o buna aerisire a plantelor.

In combaterea chimica a agentului fitopatogen s-au obtinut rezultate bune cu Previcur Energy (20 ml in 20 l apa), Captan (0.2-0.5%), Dithane M 45 (0.2%), Merpan 80 WDG (4-5 l solutie/ mp).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

3.Monilioza sau putregaiul brun, putregaiul negru si mumifierea fructelor de semintoase (Monilinia fructigena)

monilioza semintoasemonilioza semintoase

Boala se manifesta la peste 40 de specii de plante, din familii diferite, insa este mai periculoasa pentru mar si par. Monilioza produce pagube mai aproape de maturitatea fructelor, iar infectiile tarzii care au loc in timpul recoltarii se manifesta in depozite.

Simptome: Atacul se manifesta pe ramuri, frunze, flori, fructe, formele de atac imbracand aspecte diferite in functie de faza de vegetatie si evolutia conditiilor climatice.

Primavara, in timpul infloritului, unele ramuri tinere incep sa se vestejeasca, frunzele si florile se brunifica si se usuca.

Atat pe scoarta ramurilor atacate, cat si pe flori, apar mici pernite de culoare cenusie- galbuie ce reprezinta sporodochiile ciupercii. Mai tarziu, cand fructele au ajuns la dimensiunea unei alune, in special la par, acestea se innegresc si cad in masa.

Atacul pe fructele mature este cel mai frecvent si cel mai pagubitor. In aceasta faza se poate intalni sub 3 forme de manifestare: putregai brun, putregai negru si mumifiere.

Putregaiul brun apare pe vreme calda si ploioasa. Pe fructele atacate apar pete brune care se intind in suprafata si cuprind pulpa in intregime. Pe suprafata fructelor cu putregai brun apar sporodochii (micelii cu conidiofori si conidii) dispuse sub forma de cercuri concentrice. Fructele atacate de putregaiul brun cad in cursul verii.

Putregaiul negru apare pe vreme racoroasa si ploioasa. In aceasta situatie fructele se innegresc si putrezesc. Ele au epicarpul stralucitor, dar nu prezinta sporodochii. Aceasta forma de atac apare deseori in depozite.

Mumifierea fructelor apare pe vreme calda si secetoasa. In aceasta situatie fructele atacate se deshidrateaza, se intaresc, devin pietroase si raman atarnate de pomi si in timpul iernii. In aceste fructe se formeaza sclerotii ciupercii, care sunt organe de rezistenta ale aparatului vegetativ.

Agentul patogen: Monilinia fructigena f.c. Monilia fructigena, ciuperca, care supravietuieste in timpul iernii, cel mai frecvent sub forma de stome miceliene in fructele si scoarta ramurilor atacate.

Primavara, in conditii favorabile de mediu, miceliu creste si formeaza sporodochii pe care se formeaza conidiofori cu conidii ce produc infectii primare. Conidiile sunt diseminate de vant, de apa de ploaie, insecte. Ajunse pe fructele tinere germineaza si produc un filament de infectie care de cele mai multe ori patrunde prin rani produse de diferiti factori abiotici (grindina, vant) si biotici (intepaturi de insecte).

Profilaxie: Se recomanda distrugerea prin ardere a lastarilor si fructelor atacate, evitarea producerii de rani pe fructe si ramuri.

Tratamente in cursul perioadei de vegetatie cu Bravo (1.5 l/ha), Dithane M 45 (0.2%), Folicur Solo (0.1%), Orius 25 EW (0.1%), Rovral 500 SC (1 l/ha), Score 250 EC (0.025 l/ha), Teldor 500 SC (0.8 l/ha), Topsin 70 WDG (0.7 kg/ha).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

4.Monilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor de samburoase

monilioza samburoasemonilioza samburoase

Monilioza samburoaselor este o boala raspandita si pagubitoare, producand pagube cifrate intre 30-50% din productia de fructe, putand duce treptat la uscarea pomilor.

Simptome: Sunt atacate atat fructele, cat mai ales florile, frunzele si ramurile tinere in timpul primaverii. Florile de la varful ramurilor tinere in cea mai mare parte se ofilesc, se brunifica si se usuca, dar nu cad.

De asemenea, frunzele tinere se usuca incepand de la varf si atarna in jos, simptom cunoscut sub denumirea de „vestejire moniliana” sau „boala stindard”.

Pe organele atacate apar sporodochiile ciupercii sub forma unor mici pernite constituite din miceliu si spori. Acest aspect parazitar este caracteristic pentru tara noastra in special pe visin, cires, piersic si migdal si este periculos decat atacul pe fructe.

Pe fructe, boala se manifesta prin putregai brun si mumifiere. Simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de Monilinia fructigena la semintoase, cu deosebire ca sporodochiile formate pe fructe sunt risipite pe toata suprafata fructului.

Fructele atacate se desprind de pe ramuri si cad pe pamant, unde continua sa putrezeasca. La prun sporodochiile produc perforarea epicarpului, iar sucul zaharat se scurge in afara, lipind fructele intre ele. Pachetele de fructe putrezite si mumificate raman prinse pe ramuri, fiind vizibile in coroana pomilor in cursul repausului vegetativ.

Agentul patogen: Monilinia laxa f.c. Monilia laxa, ciuperca ierneaza sub forma de strome miceliene in fructele si scoarta ramurilor atacate, de asemenea conidiile rezista la temperaturi scazute in proportie de 60-70%.

Primavara, in conditii favorabile de mediu (temperatura si umiditate), miceliul creste si formeaza sporodochii sau conidiile germineaza si produc infectii primare. In anii cand perioada infloritului este lunga si umiditatea ridicata, infectia se produce in masa, infectia are loc prin stigmat, de unde miceliul patrunde in stil, apoi in ovar producand ofilirea florilor, deseori prin pedunculul fructelor miceliul trece in scoarta ramurilor.

In fructele mature, miceliul ciupercii patrunde prin intepaturile si ranile produse de ploi cu grindina.

Profilaxie: Se recomanda distrugerea prin ardere a lastarilor si fructelor atacate, evitarea producerii de rani pe fructe si ramuri.

Tratamente in cursul perioadei de vegetatie cu Bravo (1.5 l/ha), Dithane M 45 (0.2%), Folicur Solo (0.1%), Orius 25 EW (0.1%), Rovral 500 SC (1 l/ha), Score 250 EC (0.025 l/ha), Teldor 500 SC (0.8 l/ha), Topsin 70 WDG (0.7 kg/ha).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

5.Putregaiul alb al florii soarelui (Sclerotinia sclerotiorum)

putregai alb-floarea soareluiputregai alb-floarea soarelui 1

Boala este una dintre cele mai raspansite si pagubitoare pentru cultura florii soarelui, in unele tari inregistrandu-se pierderi de 60-90% din productie.

Dintre speciile mai frecvent atacate fac parte sfecla, soia, lucerna, morcov, telina, patrunjel etc.

Simptome: Boala se manifesta in toate stadiile de dezvoltare a florii soarelui. La plantele tinere se observa o brunificare si putrezire a bazei tulpinilor. Plantele atacate in aceasta faza nu se mai dezvolta, cad pe pamant si mor.

Cand plantele sunt infectate mai tarziu, in preajma infloritului, atacul se localizeaza la baza tulpinilor, in regiunea coletului si pe radacini, din care cauza plantele se ofilesc.

Portiuni mari de tesut par oparite si se acopera pe vreme umeda cu un strat gros, paslos, alb cu aspect de vata, ce reprezinta miceliul ciupercii. Atat la suprafata tulpinii, cat si in maduva, se diferentiaza scleroti pe suprafata miceliului.

Pe frunze, incepand de la baza limbului, se produce o alterare si o decolorare a tesuturilor care cuprinde si petiolul.

Atacul pe calatidiu incepe dupa dezvoltare completa a acestuia prin aparitia pe partea inferioara a unei pigmentatii brune a tesuturilor, care putrezesc. Pe partea superioara, fertila, se dezvolta un miceliu alb, abundent, care se transforma destul de repede in scleroti negri, de forme si dimensiuni variate, in general mai mici decat cei din tulpini.

Agentul patogen: Sclerotinia sclerotiorum, transmiterea ciupercii de la un an la altul se realizeaza prin scleroti sau prin miceliul din tulpini si din semintele infectate. Sclerotii isi pot pastra capacitatea germinativa in sol timp de 6-8 ani.

In timpul vegetatiei, ciuperca se raspandeste prin miceliul uscat si faramitat, ce poate fi transportat de curentii de aer, insecte, pasari. Ajuns pe plantele sanatoase, in conditii favorabile de umiditate si temperatura, miceliul devine activ si produce noi infectii. De asemenea, miceliul in sol, poate trece de la o planta la alta.

Infectia are loc prin patrunderea miceliului prin stomate, rani sau strapungerea activa a tesuturilor plantelor.

Profilaxie: Preventiv se recomanda rotatia culturilor, evitarea terenurilor joase cu exces de umiditate, efectuarea de araturi adanci de toamna, cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti.

In timpul vegetatiei se aplica tratamente chimice cu Acanto Plus (0.6 l/ha), Amistar Xtra (0.75 l/ha), Mirage 45 EC (1 l/ha), Pictor (0.5 l/ha), Prosaro 250 EC (1 l/ha), Rovral 500 SC (1 l/ha), Topsin 500 SC (1.4 l/ha).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

6.Putregaiul cenusiu al strugurilor (Botryotinia fuckeliana)

putregai cenusiu-struguriputregai cenusiu-struguri 1

Boala se intalneste in toate tarile unde se cultiva vita de vie, distrugand toamna o buna parte din recolta, indeosebi in anii cu precipitatii abundente. Pagube importante se produc si pe butasii altoiti, in perioada fortatului, in scoala de vite, precum si in timpul stratificarii vitelor.

Simptome: Putregaiul cenusiu se manifesta mai putin pe frunze, lastari si ciorchini tineri, dar foarte frecvent pe boabele mature, aproape de cules. Pe frunze apar pete galbui la inceput, care apoi devin rosietice, in dreptul lor, pe ambele fete ale limbului se dezvolta un puf cenusiu, pulverulent, constituit din fructificatiile ciupercii.

Frunzele puternic atacate se rasucesc, se desprind si cad de pe lastari. Pe lastari boala se dezvolta numai in conditii de umiditate ridicata. Infectia incepe de la noduri, unde apar pete albicioase sau galbui-deschis, care se alungesc de-a lungul internodurilor.

Tesuturile atacate se acopera cu un puf cenusiu, asemanator cu cel de pe frunze. Uneori, in acest puf, se formeaza corpusoare negre, mici, ovoide, care sunt sclerotii ciupercii.

Butasii altoiti pusi la stratificat in nisip umed sunt atacati la punctul de altoire, unde se dezvolta sclerotii ciupercii, care impiedica sudura dintre altoi si portaltoi.

Atacul cel mai pagubitor este pe boabe in timpul maturarii. La inceput, pe suprafata lor se observa pete mici, care se maresc repede patrunzand si in interiorul pulpei bobului.

Petele sunt galben-cenusii sau rosii-violacei. Boabele infectate se inmoaie, crapa si se acopera cu un puf abundent, cenusiu-bruniu, pulverulent, care se extinde de la un bob la altul, cuprinzand intreg ciorchinele, mai ales la soiurile cu boabe dese. Boala este favorizata de intepaturile insectelor, de prezenta ranilor produse de grindina, cat si de craparea pielitei bobitelor in parga, fenomen frecvent in timpul ploilor de toamna.

Din strugurii atacati se obtin vinuri slabe, cu o cantitate scazuta de alcool si care nu se preteaza la invechire si tragere la sticle.

In anumite zone, pe anumite soluri, pe anumite soiuri, ciuperca produce si asa numitul „putregai nobil”, care sporeste concentratia in zahar a fructelor, deoarece miceliul ciupercii consuma o cantitate de apa din boabe.

Fructele atacate au o culoare vinetie, sunt mumifiate, iar pe suprafata lor nu se mai formeaza sporulatia ciupercii. Mustul obtinut are o aroma deosebit de placuta, iar concentratia ridicata in zahar duce la obtinerea de vinuri licoroase, tari, de o calitate deosebita.

Acest „putregai nobil”, dorit de viticultori, scade insa productia de struguri cu peste 40%.

Agentul patogen: Botryotinia fuckeliana f.c. Botrytis fuckeliana, atacul ciupercii este favorizat de o umiditate ridicata (peste 80%) in perioada de coacere a strugurilor si de temperatura cuprinsa intre 25-28º C. Atacuri intense se produc dupa ploi abundente insotite de grindina.

Pe organele atacate ciuperca formeaza microscleroti, negri, rigizi, de forma neregulata. Patogenul se transmite de la un an la altul prin scleroti, miceliu de rezistenta de pe cordele atacate si prin conidii, care pot supravietui la temperaturi scazute. Agentul patogen patrunde activ prin cuticula sau pasiv prin ranile plantei.

Profilaxie: Se recomanda cultivarea de soiuri rezistente de vita de vie, combaterea insectelor care produc rani pe fructe, culegerea timpurie a viilor in toamnele ploioase si calde.

Tratamentele cu fungicide se vor face imediat dupa scuturarea petalelor, cand ciorchinii capata forma caracteristica soiului, la intrarea in parga si cu 3 saptamani inainte de recoltare.

Fungicidele recomandate sunt Chorus 75 (0.5 kg/ha), Dithane M45 (0.2%), Folpan 80 WDG (1.5 kg/ha), Mythos (3 l/ha), Rovral 500 SC (1 l/ha), Shavit (2 kg/ha), Switch (0.6 kg/ha), Teldor 500 SC ( 0.8-1 l/ha), Universalis (2 l/ha).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

7.Putregaiul (mucegaiul) cenusiu al tomatelor (Botrytis cinerea)

putregai cenusiu-tomate 1putregai cenusiu-tomate 2

Este o boala ce se intalneste frecvent in culturile de tomate din sere si solarii si mai rar in cele din camp.

Simptome: Atacul se manifesta pe toate organele supraterane ale plantelor. Primele simptome apar, de regula, pe frunzele de la baza plantelor. Pe frunzele batrane apar pete verzui sau galbui-verzui, care se necrozeaza si uneori prezinta o zonare concentrica.

La suprafata tesuturilor atacate intr-o faza mai avansata a bolii apare un puf abundent de culoare cenusie, ce reprezinta partea asexuata a ciupercii respectiv conidioforii cu conidii. Conidioforii purtati de curentii de aer infecteaza celelalte organe ale plantelor (tulpini, fructe).

Pe tulpini atacul se manifesta cel mai frecvent la baza plantelor, prin aparitia unor pete adancite in tesut, care daca cuprind tulpina de jur-imprejur determina moartea plantelor. Pete asemanatoare pot sa apara la diferite niveluri ale tulpinii si plantele se ofilesc deasupra zonei de atac.

Forma cea mai grava a atacului se manifesta pe fructe, sub forma unui putregai umed si moale la locul de insertie al pedunculului, la suprafata caruia se dezvolta din abundenta puful de conidiofori si conidii de culoare cenusie. Fructele atacate se desprind si cad pe sol.

Agentul patogen: Botrytis cinerea, ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul de rezistenta, iar in timpul vegetatiei se raspandeste prin conidii.

Profilaxie: Ca masuri preventive se recomanda strangerea si distrugerea plantelor atacate, folosirea de soiuri si hibrizi rezistenti.

In timpul prioadei de vegetatie se aplica tratamente foliare cu Acanto Plus (0.5 l/ha), Amistar Xtra (0.75 l/ha), Bravo (2 l/ha), Chorus 75 (0.5 kg/ha), Dithane M 45 (0.2 %), Folpan 80 WDG (1.5 kg/ha), Mirage 45 EC (1 l/ha), Pictor (0.5 l/ha), Rovral 500 SC (1 l/ha), Score 250 EC (0.5 l/ha), Switch (0.6 kg/ha), Teldor 500 SC (0.8 l/ha), Topsin 500 SC (1.4 l/ha).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

8.Putregaiul uscat al tuberculilor de cartof (Fusarium solani var. coeruleum)

putregai uscat-cartofputregai uscat-cartof 1

Este o boala foarte frecventa care cauzeaza cele mai mari pierderi la cartofi in timpul depozitarii.

Simptome: La inceputul atacului pe tuberculi apar pere brune, usor cufundate, de marime si forma variabila, in dreptul carora tesuturile sunt moi. Pulpa tuberculilor putrezeste si capata o culoare bruna-inchisa, apoi se usuca si se intareste.

In timp ce in interiorul pulpei apar caverne captusite cu miceliul ciupercii, la suprafata tuberculului, in dreptul petelor, se formeaza sporodochiile patogenului sub forma unor pernute pasloase, de culoare alba-roz sau galbena-albicioasa.

Treptat tuberculul atacat se zbarceste, isi micsoreaza mult volumul, pulpa transformandu-se intr-o masa tara, sfaramicioasa, de culoare alba-galbuie.

Agentul patogen: Fusarium solani var. coeruleum, transmiterea ciupercii de la un an la altul se realizeaza prin conidii, clamidospori si miceliul de rezistenta din plantele atacate.

Profilaxie: Rotatia culturilor pe o perioada de 5-6 ani, cu excluderea solanaceelor, folosirea la plantarea de tuberculi sanatosi, sortarea tuberculilor inainte de depozitare, asigurarea in timpul depozitarii a unei temperaturi cuprinse intre 1-3º C si a unei bune aerisiri, dezinfectarea depozitelor inainte de introducerea tuberculilor cu solutie de sulfat de cupru 2%.

12 Comentarii:

Adauga un comentariu

*