Mana Banner

1.Mana cartofului (Phytophthora infestans)

Mana cartofuluimana cartofului

Originara din America de Sud (Peru, Chile) mana cartofului a fost introdusa in Europa in prima jumatate a secolului al XIX-lea. In tara noastra mana cartofului este frecventa si pagubitoare in regiunile deluroase si muntoase, mai ales in anii cu veri ploioase si racoroase.

Simptome: Mana se manifesta pe organele aeriene si pe tuberculi. Primele simptome se observa pe frunze prin lunile mai-iunie, de obicei inainte de infloritul culturilor.

Pe frunzele atacate apar pete galbui, la inceput mici, cu un contur difuz si mai numeroase la marginea foliolelor. Petele se maresc treptat, devin brune, apoi brun-negricioase si sunt inconjurate de o dunga galbena, cu margini neregulate si difuze. Pe fata inferioara a frunzei, la periferia petelor, se observa un puf foarte fin, albicios, format sporangioforii si sporangii ciupercii.

Pe vreme relativ calda puful este foarte putin distinct sau nu se mai formeaza, iar petele stagneaza in crestere. In conditii de umezeala ridicata petele se maresc, putand ocupa intreaga suprafata a foliolelor care se brunifica, se usuca si se innegresc.

Pe tulpini, pe petiolurile frunzelor si pe pedunculi apar pete alungite, brun-negricioase, de marimi variabile. In cazul in care petele cuprind tulpina de jur-imprejur, acestea se usuca in intregime, de la nivelul petei si pana la varful ei, impreuna cu toate frunzele.

Pe tuberculii atacati, mana se manifesta sub forma unor pete brune, brun-cenusii sau albastrui, in dreptul carora peridermul tuberculului este usor cufundat.

Agentul patogen: Phytophthora infestans, ciuperca traieste parazit in mezofilul frunzei din dreptul petelor.

Pe organele supraterane (frunze, tulpini) infectiile au loc in cursul lunilor mai-iulie. La sfarsitul lunii iulie si in luna august se produc infectii la tuberculi. Sporangii care cad pe pamant se acumuleaza la suprafata si patrund in sol, fiind antrenati de apa din ploi.

Mana cartofului se transmite de la un an la altul prin miceliul de rezistenta din tuberculii infectati si, in cazuri mai rare, prin miceliul din resturile vegetale ramase in camp.

Profilaxie: Pentru prevenirea si combaterea acestei boli se recomanda folosirea de tuberculi sanatosi sau tratati cu Prestige 290 FS (60 ml/ kg) la plantare, plantarea se face la 10-15 cm, pentru a contribui la micsorarea infectiilor tarzii la tuberculii din sol.

In perioada de infectie ale manei se va evita irigarea culturilor prin aspersiune, intrucat acestea favorizeaza extinderea rapida a bolii, inainte de depozitare se vor tria cartofii destinati pentru plantare, inlaturandu-se tuberculii infectati, stricati, taiati sau raniti.

Rezultate bune in combaterea manei s-au obtinut in urma aplicarii tratamentelor cu Zeama bordeleza (1%), Acrobat Mz (2 kg/ha), Antracol 70 WP (1.5-2.5 kg/ha), Bravo (1.5 l/ha), Champ 77 WG (3 kg/ha), Consento 450 SC (2 l/ha), Curzate Manox (2.5 kg/ha), Dithane M45 (2-2.5 kg/ha), Equation Pro (0.4 kg/ha), Folpan 80 WDG (1.5-2 kg/ha), Funguran OH 50 WP (3 kg/ha), Infinito (1.4 l/ha), Polyram DF (1.8 kg/ha), Ridomil Gold MZ 68 WG (2.5 kg/ha), Shirlan (0.3-0.4 l/ha).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

2.Mana vitei de vie (Plasmopara viticola)

mana viteimana vitei

Mana este considerata una din cele mai raspandite boli ale vitei de vie. In tara noastra aceasta boala poate determina pierderi de productie mari, in functie de evolutia conditiilor climatice.

Simptome: Se observa pe toate organele supraterane ale plantei. Atacul pe frunze este cel mai frecvent. Acestea pot fi atacate dupa ce ating o suprafata de 10 cm² si pana cand imbatranesc, cand nu mai pot fi infectate. Aspectul frunzelor atacate este diferit, dupa stadiul in care se gaseste boala.

Primavara, pe fata superioara a frunzelor apar pete galbene, cu aspect undelemniu, de unde si denumirea acestui stadiu al bolii de „stadiul petelor undelemnii”. Daca umiditatea relativa a aerului este ridicata, dupa cateva zile pe epiderma inferioara a frunzelor in dreptul petelor undelemnii, apare un puf alb-cenusiu ce reprezinta partea asexuata a ciupercii, respectiv sporangioforii cu sporangi.

Treptat petele foliare se maresc, se unesc si capata o culoare rosietica, avand aspectul de ars, ca urmare a necrozarii tesutului. Acest stadiu al bolii este cunoscut sub numele de „stadiu cu arsuri”. In situatia in care pe frunze au fost numai 2-3 pete, tesuturile brunificate, uscate sunt depistate de vant, iar daca infectia a fost puternica, se produce fenomenul de defoliere a butucului cu implicatii in coacerea lemnului care va degera in timpul iernii.

Spre toamna (septembrie-octombrie) frunzele mature prezinta pete mici de 1-2 mm diametru, colturoase, brune, care prin contrast cu tesuturile verzi dau frunzei un aspect mozaicat. Acest stadiu al bolii este cunoscut sub numele de „stadiul petelor in mozaic” cu importanta in ciclul evolutiv al agentului patogen. In tesutul petelor in mozaic ciuperca diferentiaza anteridii si oogoane care in urma copularii vor forma oospori, forma sub care ciuperca ierneaza si de la care isi reia ciclul evolutiv.

Pe lastarii erbacei si pe carcei, boala se manifesta prin pete alungite de culoare bruna-rosietica, care pe vreme umeda se acopera cu un puf albicios format din sporangioforii si sporangii ciupercii. Pe lastarii lignificati atacul se manifesta in dreptul nodurilor prin aparitia unor pete brune-violacei in dreptul carora scoarta este modificata. Forma de atac cea mai grava se manifesta in anii ploiosi, in perioada infloritului, cand ciorchinii tineri se usuca si cad.

Boala se manifesta si pe fructe (boabe, bace) aflate in diferite stadii de dezvoltare (imediat dupa formare si dupa parguire). Dupa stadiul de dezvoltare al boabelor si evolutia conditiilor climatice, atacul se poate manifesta prin putregai cenusiu si putregai brun.

Putregaiul cenusiu apare pe fructele mici cand umiditatea este ridicata. Boabele tinere se acopera cu un puf alb-cenusiu reprezentat de fructificatiile ciupercii.

Putregaiul brun apare pe boabele mai bine dezvoltate, infectia realizandu-se prin stomatele pedicelului bobilui sau prin ranile produse de insecte sau de o ploaie cu grindina.

Pe boabele mai dezvoltate nu apare niciodata puful de sporangiofori cu sporangi, de obicei pe acestea se formeaza pete adancite, de culoare vinetie murdara. Cu timpul fructele atacate devin brune, pieloase, se zbarcesc si cad.

Vinurile provenite din viile manate sunt slab alcoolice, lipsite de buchet si predispune la imbolnavire (balosire si casare).

Agentul patogen: Plasmopara viticola, ciuperca ierneaza in frunzele cazute pe sol. In primavara cand temperatura depaseste 10º C, iar solul este imbibat cu apa sau apa balteste, oosporii germineaza si produc numerosi zoospori biflagelati.

Profilaxie: Se recomanda drenarea terenurilor care retin puternic apa, araturi adanci pentru ingroparea frunzelor mozaicate care contin oospori, distrugerea buruienilor.
Tratamente chimice cu Acrobat MZ 90/600 WP (2 kg/ha), Antracol 70 WP (0.2-0.3%), Champ 77 WG (2-3 kg/ha), Curzate Manox (2.5 kg/ha), Dithane M45 (0.2%), Eclair 49 WG (0.5 kg/ha), Electis 75 WG (1.5 kg/ha), Equation Pro (0.4 kg/ha), Folpan 80 WDG (1.5 kg/ha), Mikal Flash (3 kg/ha), Polyram DF (0.2%), Shavit F 72 (2 kg/ha), Universalis (2 l/ha).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

3.Mana cepei (Peronospora destructor)

Mana cepeimana-cepei-1

Mana este una dintre bolile pagubitoare ce apare in toate culturile de ceapa cand vremea este ploioasa si rece.

Simptome: Boala se manifesta pe frunze, pe tije florifere, pe pedunculi florali si pe bulbi in toate fazele de dezvoltare.

Pe frunze apar pete oval-alungite de culoare verzuie deschis la inceput, apoi galbuie. Pe vreme umeda petele se acopera cu un puf cenusiu-violeceu, bine dezvoltat, constituit din sporangioforii si sporangii ciupercii.

Cu timpul tesuturile din dreptul petelor se necrozeaza, iar frunzele putrezesc. In cazul unor atacuri puternice miceliul ciupercii trece din frunze in bulb, localizandu-se in partea lui apicala. Bulbii parazitati nu se dezvolta, raman mici, se inmoaie si putrezesc de timpuriu.

In sectiune prin bulbii afectati se observa culoarea cenusie a tunicilor si aspectul lor ca de „ceapa fiarta”. In depozitele cu temperatura si umiditate ridicata bulbii infectati sunt rapid si complet distrusi.

Pe tijele florifere, boala se manifesta prin simptome asemanatoare cu cele de pe frunze, cu deosebire ca petele sunt mai mari si mai evidente. Frecvent tijele florifere se rup in dreptul petelor la cea mai mica adiere de vant, ca urmare a faptului ca tesuturile sunt mortificate.

Agentul patogen: Peronospora destructor, ciuperca ierneaza in resturile de plante bolnave ramase pe camp dupa recoltare. De asemenea, ciuperca mai poate ierna si sub forma de miceliu de rezistenta in bulbi si arpagic.

Profilaxie: Se recomanda respectarea cu strictete a asolamentului, ca ceapa sa revina pe acelasi teren dupa 3-4 ani, plantarea de material (bulbi, arpagic) si utilizarea de samanta provenite din culturi sanatoase, recoltarea bulbilor pe vreme uscata si expunerea lor la soare timp de 8-10 zile inainte de depozitare.

In timpul perioadei de vegetatie se fac tratamente cu Acrobat MZ 90/600 WP (0.2%), Aliette 80 WG (2 kg/ha), Antracol 70 WP (0.2 %), Bravo (1.5-2 l/ha), Dithane M45 (0.2%), Folpan 80 WDG (0.15%), Infinito (1.4 l/ha), Ortiva (0.75 l/ha), Polyram DF (0.2%), Ridomil Gold (2.5 kg/ha).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

4.Mana verzei (Peronospora parasitica)

mana_varzamana_varza2

Boala este raspandita in toate tarile cu climat temperat, fiind foarte pagubitoare mai ales in faza de rasad a plantelor. Agentul patogen ataca atat brassicaceele (cruciferele) cultivate, cat si spontane.

Simptome: Mana apare in toate fazele de dezvolatre ale plantelor, dar mai ales cand acestea sunt tinere.

Atacul poate fi constatat si in rasadnite, cand pe cotiledoane sau primele frunze apar pete mici, neregulate, de culoare verde-galbui, apoi cenusiu-bruna. Pe fata inferioara, in dreptul petelor se formeaza un puf albicios-cenusiu constituit din sporangioforii si sporangii ciupercii.

Dupa plantare, pe epiderma superioara a frunzelor pot apare pete colturoase, de dimensiuni variabile, de culoare verde-galbuie la inceput, ca apoi sa capete o culoare bruna-cenusie. Pe epiderma inferioara a frunzelor, corespunzator petelor, apar fructificatiile ciupercii sub forma pufului alb-cenusiu. Frunzele puternic atacate se ingalbenesc, se ofilesc si se usuca, iar uneori putrezesc.

Agentul patogen: Peronospora parasitica, patogenul poate supravietui in timpul iernii si prin miceliul de rezistenta din seminte si din resturile de plante atacate.

In timpul perioadei de vegetatie a plantelor gazda agentul patogen se raspandeste prin intermediul sporangioforilor.

Profilaxie: Se recomanda strangerea si distrugerea resturilor vegetale ramase in camp, dezinfectarea sau schimbarea pamantului din rasadnita, folosirea de samanta sanatoasa sau dezinfectata cu apa calda.

La aparitia primelor simptome se recomanda tratamente cu Ridomil Gold (0.25%), Curzate Manox (0.25%), Bravo 500 (0.2%), Dithane M45 (0.2%), Zeama bordeleza (1%).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

5.Mana castravetilor (Pseudoperonospora cubensis)

mana castravetilormana castravetilor 1

Boala este raspandita pe toate continentele, fiind intalnita atat la culturile din camp, cat si la cele din solarii si sere.

Simptome: Plantele sunt parazite in toate fazele fenologice, boala manifestandu-se numai pe frunze. Pe epiderma superioara a limbului apar pete colturoase, de culoare galbuie, delimitate de nervurile secundare, care in evolutia ulterioara, devin brune.

Pe fata inferioara a frunzelor in dreptul petelor se observa aparitia unui puf cenusiu-violaceu, constituit din sporangioforii si sporangii ciupercii. In conditii favorabile (temperaturi ridicate, umiditate ridicata) petele se extind si conflueaza, cuprinzand in intregime suprafata limbului foliar, care se usuca, iar plantele sunt defoliate rapid.

Agentul patogen: Pseudoperonospora cubensis, ciuperca ierneaza in stadiul de oospori in resturile vegetale.

Profilaxie: Dintre masurile si mijloacele de prevenire a bolii o importanta deosebita prezinta irigarea pe rigole sau prin picurare (nu prin aspersiune) si cultivarea de soiuri si hibrizi care sa prezinte rezistenta sau toleranta la atacul patogenului.

Se recomanda in perioada de vegetatie tratamente cu Zeama bordeleza (0.75-0.1%), Acrobat MZ (2 kg/ha), Aliette (2 kg/ha), Antacol (2 kg/ha), Bravo (1.5-2 l/ha), Curzate Manox (2.5 kg/ha), Electis (1.5 kg/ha), Folpan 80 WDG (0.15%), Funguran OH (0.3%), Infinito (1.4 l/ha), Merpan 80 WDG (0.15%), Ortiva (0.75 l/ha), Polyram DF (0.2%), Previcur Energy (1.5 l/ha), Ridomil Gold (2.5 kg/ha), Shavit F 72 (2 kg/ha), Verita (2.5 kg/ha).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

6.Mana salatei (Bremia lactucae)

mana-salateimana salatei

Simptome: Atacul se manifesta initial pe frunzele de la exteriorul rozetei si apoi se extinde si asupra celorlalte. Pe suprafata superioara a frunzelor apar pete mari, de culoare galbuie, care conflueaza si acopera partial sau total suparfata acestora.

In dreptul petelor, pe ambele fete foliare, in conditii de umiditate atmosferica ridicata, apare un puf albicios, constituit din sporangioforii si sporangii ciupercii.

Daca vremea este calduroasa frunzele atacate se zbarcesc si se usuca, iar in conditii de umiditate ridicata, putrezesc si se innegresc in intregime.

Agentul patogen: Bremia lactucae, patogen ce se raspandeste prin sporangi cu ajutorul vantului sau ploii, iar de la un an la altul transmiterea se realizeaza prin intermediul oosporilor, forma sub care ciuperca ierneaza in resturile vegetale.

Profilaxie: Ca masuri preventive se recomanda adunarea si distrugerea plantelor atacate.

Tratamentele chimice se aplica numai la semnalarea atacului, folosindu-se produsele Previcur Energy (0.15%), Aliette (0.2%), Acrobat MZ (0.2%), Dithane M45 (0.2%), Folpan (0.2%).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

7.Mana tomatelor (Phytophthora infestans)

mana tomatelormana tomatelor

Simptome: Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantei (frunze, tulpini, flori, fructe). Primele simptome apar pe frunzele bazale, sub forma unor pete circulare.

La inceput tesuturile petelor sunt de culoare verde-galbuie, apoi se brunifica treptat. In cazul atacurilor intense boala se manifesta si pe tulpini, sub forma unor pete mici, brune, care inconjoara tulpina pe portiuni mari. De regula, tulpina putrezeste, se indoaie sau se rup.

Agentul patogen: Phytophthora infestans var. leucopersyca, care apare in special in anii cu precipitatii abundente si temperaturi moderate.

Profilaxie: Se recomanda adunarea si distrugerea resturilor vegetale, rasadurile sa fie produse din samanta sanatoasa, evitarea cultivarii tomatelor in vecinatatea cartofilor sau pe acelasi teren, unde au fost cultivati cartofi in anii anteriori.

Tratamente chimice se aplica la intervale de 6-7 zile cu fungicidele Acrobat MZ (2 kg/ha), Antracol 70 WP (2 kg/ha), Bravo (2 l/ha), Dithane M45 (2-2.5 kg/ha), Electis (1.5 kg/ha), Equation Pro (0.4 kg/ha), Folpan 80 WDG (0.15%), Funguran (1.5 kg/ha), Infinito (1.4 l/ha), Merpan (1.5 kg/ha), Ortiva (0.75 l/ha), Polyram DF (0.2%), Ridomil Gold (2.5 kg/ha).

Masuri de prevenire si combatere:
Produsele folosite sunt:

40 Comentarii:

Adauga un comentariu

*