Fainarea

1.Fainarea piersicului (Sphaerotheca pannosa)

Fainarea piersicului

Fainarea piersicului

Simptome: Atacul se manifesta pe ambele fete ale frunzelor, lastari erbacei si fructe. Pe frunzele atacate apare pasla miceliana de culoare alba pe care se formeaza conidioforii cu conidiile ciupercii, moment in care frunzele atacate par cernute cu faina (aspect pulverulent).
Aceste frunze sunt deformate, raman mai mici, se rasucesc si se usuca de timpuriu. Lastarii erbacei sunt inconjurati de pasla miceliana ce are aspectul unui manson albicios. Varful lastarilor puternic atacati se indoaie , se vestejesc si apoi se usuca.
Atacul pe fructe consta in aparitia unor zone albicioase, pasloase formate din miceliul ectoparazit al ciupercii, in dreptul carora tesuturile se brunifica, crapa si putrezesc.

Agentul patogen: Sphaerotheca pannosa var. persicae f.c Oidium leucoconium, iernarea patogenului se face prin miceliu de rezistenta localizat in muguri sau prin cleistoteciile ce se formeaza spre toamna in miceliu ectoparazit. Primavara miceliul de rezistenta intra in vegetatie si infecteaza lastarii de piersic.

Profilaxie: Prevenirea bolii se poate realiza prin taierea si arderea lastarilor atacati.

Masuri de prevenire si combatere:
In timpul perioadei de vegetatie, supa aparitia bolii, se vor face stropiri cu Bumper 250 EC (0.03%), Score 250 EC (0.2 l/ha).

2.Fainarea trandafirului (Sphaerotheca pannosa var. rosae)

Fainarea trandafirului

Fainarea trandafirului

Boala este raspandita in toate tarile unde se cultiva trandafirul, manifestandu-se atat in culturile din camp, cat si in cele din spatiile protejate.

Simptome: Fainarea trandafirului se manifesta pe frunze, ramuri tinere, boboci florali sau chiar pe fructe, de-a lungul intregii perioade de vegetatie a plantei gazda.
Pe ambele fete ale frunzelor atacate apar pete neregulate ca marime si forma, albe, cu aspect pulverulent in momentul formarii partii asexuate a ciupercii respectiv a conidioforilor cu conidii.
Pe masura ce atacul evolueaza petele conflueaza si acopar partial sau total limbul frunzelor, care se ingalbenesc, se brunifica, se usuca si cad. Ramurile tinere atacate sunt acoperite de o pasla miceliana groasa, albicioasa la inceput care intr-o faza mai avansata a bolii capata culoare galbuie.
Toamna in miceliul de pe ramuri, ciuperca diferentiaza cleistotecii ce au aspectul unor puncte mici, brune. Ramurile atacate nu se lignifica corespunzator si degera in timpul iernii.
Frecvent, bobocii florali afectati sunt inveliti in pasla miceliana, conidioforii si conidii, raman mai mici si nu mai formeaza flori. Uneori florile atacate sunt deformate, mici si cu petale patrate.

Agentul patogen: Sphaerotheca pannosa var. rosae, ciuperca rezista de la un an la altul sub forma de cleistotecii si miceliu de rezistenta in muguri sau pe ramuri, mai ales in baza ghimpilor.

Profilaxie: Pentru prevenirea bolii se vor taia si arde lastarii puternic atacati. In spatiile protejate se vor face frecvent aerisiri pentru diminuarea umiditatii atmosferice.

Masuri de prevenire si combatere:
In timpul perioadei de vegetatie sunt necesare tratamente cu fungicidele Mirage 45 EC (1 l/ha), Thiovit Jet (4 kg/ha), Topas (0.5 l/ha).

3.Fainarea marului (Podosphaera leucotricha)

Fainarea maruluiFainarea marului

Aceasta boala este prezenta pe toate continentele, in tarile unde se cultiva marul. In tara noastra, ca urmare a plantarii unor soiuri sensibile (in special Jonathan si Idared), a aplicarii in exces sau unilaterale a ingrasamintelor cu azot, s-a constatat in ultimele decenii o crestere alarmata a frecventei si intensitatii fainarii la mar.

Simptome: Boala se manifesta in tot cursul perioadei de vegetatie, fiind atacate frunzele, florile, lastarii tineri si uneori si fructele.
Organele atacate sunt acoperite de miceliu albicios care devine treptat galbui, pulverulent, ca urmare a formarii conidioforilor cu conditii.
Atacul pe frunzele tinere duce in scurt timp la deformarea si incovoierea usoara a acestora spre partea superioara, luand aspect de lingura. De asemenea frunzele atacate sunt mai putin elastice, devin casante si se ususca de timpuriu.
Lastarii puternic atacati se indoaie in forma de carlig si se usuca. Florile atacate prezinta petale deformate in sensul ca limbul se atrofiaza, uneori se despica in doua, pierd culoarea alb-roz si devin albe in timp ce sepalele se hipertrofiaza. Ele se usuca fara a forma fructe.
Atacul pe fructele tinere produce o stagnare in crestere si uneori chiar caderea acestora.

Agentul parogen: Podosphaera leucotricha f.c Oidium farinosum, ciuperca ierneaza intre solzii mugurilor sub forma de miceliu de rezistenta.
Primavara mugurii contaminati formeaza lastari, frunze, flori infectate, aceste organe constituind primele focare de infectie.

Profilaxie: Pentru prevenirea bolii se recomanda ca in permanenta lastarii puternic atacati sa fie taiati si distrusi prin ardere si de asemenea, cultivarea de soiuri de mar rezistente.

Masuri de prevenire si combatere:
In perioada de vegetatie se vor aplica tratamente cu Bumper 250 EC (0.03%), Clarinet (1.5 l/ha), Folicur Solo (0.75 l/ha), Kumulus DF (0.3%), Orius 25 EW (0.05%), Score 250 EC (0.225 l/ha), Shavit F 72 WDG (0.2%), Stroby DF (0.01%), Thiovit Jet (4.5 kg/ha), Topas (0.3 l/ha), Topsin 70 WDG (1 kg/ha).

4.Fainarea cerealelor paioase (Blumeria graminis)

Fainarea cerealelor

Fainarea cerealelor

Aceasta boala se manifesta in fiecare an pe cerealele paioase si la gramineele spontane. Frecventa si intensitatea atacului depind, in mare masura, de soiul cultivat si de evolutia conditiilor climatice.

Simptome: Boala incepe sa se manifeste primavara timpuriu (aprilie-mai), pe toate organele supraterane: pai, frunze, inflorescente. Pe organele atacate apar zone pasloase, albicioase, constituite din miceliul ectoparazit al ciupercii, ca apoi sa devina prafoase ca urmare a formarii partii asexuate a ciupercii.
Uneori pasla miceliana se usuca si cade observandu-se astfel tesutul plantei brunificat, necrozat.
Catre sfarsitul perioadei de vegetatie, pe organele atacate, in miceliul paslos se observa cu ochiul liber puncte negricioase ce reprezinta fructificatii sexuate ale ciupercii. Plantele atacate, ca urmare a reducerii suprafetei de asimilatie, sunt stanjenite in crestere, iar spicele sunt mai mici, cu cariopse sistave.

Agentul patogen: Blumeria graminis f.c Oidium moniliodes, ciclul biologic al ciupercii incepe toamna, dupa rasarirea graului si se datoreaza rezervei biologice de conidii sau ascospori de pe resturile vegetale si de pe samulastra.
Aceste infectii de toamna trec neobservate, dar costituie sursa principala de raspandire a bolii in primavara, deoarece patogenul rezista sub forma de miceliu de rezistenta in organele atacate si sub forma de cleistotecii.

Profilaxie: Pentru prevenirea atacului se recomanda evitarea monoculturii, administrarea rationala a inrasamintelor, respectarea epocii, desimea si adancimea de semanat, folosirea de samanta sanatoase, cultivarea de soiuri rezistente.

Masuri de prevenire si combatere:
Combaterea chimica se face cu Bravo (2 kg/ha), Topsin 70 WDG (1kg/ha).

5.Fainarea vitei de vie (Uncinula necator)

Fainarea viteiFainarea vitei

Fainarea este considerata una din cele mai pagubitoare boli la vita de vie.

Simptome: Din primavara pana in toamna, boala se manifesta pe toate organele verzi: frunze, lastari erbacei, ciorchini si bace.
Pe frunze atacul se poate observa de la inceputul lunii mai, manifestandu-se prin aparitia pe ambele fete ale limbului, in special pe cea superioara, a unor zone neregulate pasloase albe-cenusii, izolate sau confluente. Cand atacul este puternic, zonele pasloase pot acoperi aproape complet suprafata limbului. Sub pasla miceliana tesuturile foliare se brunifica sau se inrosesc. Dupa putin timp,pe suprafata zonelor pasloase se observa o pulbere fina, albicioasa, formata din partea asexuata a ciupercii (conidiofori cu conoidii).
Lastarii verzi atacati sunt acoperiti de miceliul alb-cenusiu, care devine pulverulent in urma formarii fructificatiilor asexuate . Uneori fainarea apare si pe flori si pe ciorchinii tineri, care sunt acoperiti de o pulbere albicioasa, apoi se brunifica, se usuca si cad. Aceasta forma de atac este deosebit de grava, dar se manifesta destul de rar. Atacul pe fructe este frecvent si pagubitor.
Fructele sunt atacate in toate stadiile de dezvoltare. Fructele mici infectate sunt acoperite pe toata suprafata de o pasla alba-cenusie, sub care pielita apare de culoare cenusie-brunie.
Fructele bolnave raman mici si arse, iar mai tarziu epicarpul crapa, continutul mezocarpului se scurge si semintele devin evidente. Cand infectiile sunt puternice toate fructele de pe ciorchini crapa. Podgoriile afectate de fainare emana un miros caracteristic de mucegai. Spre toamna, pe frunze, lastari si fructe se observa aparitia unor formatiuni punctiforme de culoare neagra ce reprezinta fructificatiile sexuate ale ciupercii.

Agentul patogen: Uncinula necator f.c Oidium tuckeri, ciperca ierneaza ca miceliu de rezistenta care poate ramane pe coarde sau mai frecvent in solzii mugurilor. Primavara, odata cu pornirea in vegetatie a vitei de vie, miceliul incepe sa vegeteze, se extinde si diferentiaza conidiofori si conidii prin care se realizeaza infectiile primare.
Dezvoltarea patogenului este favorizata de temperaturi mai ridicate (20-29º C) si de umiditatea relativa a aerului moderata (50-80%).

Profilaxie: Pentru prevenirea fainarii, foarte importante sunt lucrarile agrofitotehnice care se refera la planta si sol. Taierile la vita de vie, inlatura intr-o buna masura sursa de infectie si permit totodata dezvoltarea habitusului mai aerisit.

Masuri de prevenire si combatere:
In timpul perioadei de vegetatie rezultate buna se obtin prin aplicarea de Ardent 50 SC (0.2 l/ha), Bumper 250 EC (0.2 l/ha), Eclair 49 WG (0.5 kg/ha), Falcon 460 EC (0.3 l/ha), Folicur Solo (0.4 l/ha), Kumulus DF (0.3%), Orius 25 EW (0.4 l/ha), Shavit F 72 WP (2 kg/ha), Stroby DF (0.2 kg/ha), Thiovit Jet (3 kg/ha), Topas (0.25 l/ha), Topsin 70 WDG (1 kg/ha), Universalis (2 l/ha).

6.Fainarea tomatelor (Leveillula taurica)

Este o boala care produce pagube insemnate la tomate, in zonele unde se cultiva legumele.Simptome: Boala se manifesta pe frunze, unde la inceput apar pete decolorate de mici dimensiuni, care se maresc, capata forma neregulata si acopera partial sau total suprafata frunzelor.
Pe partea inferioara, in dreptul petelor apare o pasla pufoasa, de culoare cenusiu-albicioasa, prafoasa. In urma atacului frunzele se ingalbenesc si se usuca in totalitate.
In culturile din sera factorii care duc la aparitia fainarii sunt temperaturile ridicate (18-24º C) si umiditate a aerului de 70-85%.Agentul patogen : Leveillula taurica, ciuperca, care se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale.

Profilaxie: Pentru prevenirea fainarii se recomanda adunarea resturilor vegetale di arderea lor, rotatia culturilor.

Masuri de prevenire si combatere:
In timpul perioadei de vegetatie se recomanda aplicarea fungicidelor Ortiva (0.75 l/ha), Tilt (0.02%), Thiovit Jet (4 kg/ha), Topas (0.035%).

Fainarea tomatelorFainarea tomatelor
Fainarea tomatelor

7.Fainarea cucurbitaceelor (Sphaerotheca fuliginea)

Boala este raspandita in toate tarile cultivatoare si produce pagube insemnate, datorita uscarii rapide a frunzelor.
Simptome:,/strong> Boala se manifesta pe organele aeriene (tulpini, frunze, fructe in toate stadiile de dezvoltare). Pe suprafata organelor atacate apare un puf albicios, prafos, sub forma unor pasle mai mult sau mai putin extinse.
Pe limbul frunzelor, petele se pot uni si acoperi suprafete mari de limb, care in timp se ususca. Sub acest miceliu frunzele se brunifica si se usuca.
Agentul patogen: Sphaerotheca fuliginea, ciuperca se raspandeste in timpul vegetatiei prin sporii purtati de vant, apa sau insecte. Cele mai frecvent infectate sunt frunzele mature, in timp ce cele deabia formate sunt mai rezistente.Profilaxie: Se recomanda rotatia culturilor, adunarea si distrugerea resturilor vegetale, cultivarea de hibrizi si soiuri rezistente.

Masuri de prevenire si combatere:
In timpul perioadei de vegetatie se recomanda aplicarea fungicidelor Ardent 50 SC (0.13 l/ha), Bravo (1.5-2 l/ha), Bumper 250 EC (0.15 l/ha), Kumulus DF (0.4%), Orius 25 EW (0.05%), Ortiva (0.75 l/ha), Shavit F 72 WP (2 kg/ha), Tilt (0.015%), Thiovit Jet (3-4 kg/ha), Topas (0.025%).

Fainarea cucurbitaceelorFainarea cucurbitaceelor
Fainarea cucurbitaceelorFainarea cucurbitaceelor

10 Comentarii:

  • serban spune:

    Foarte bun articolul , pot cere niste sfaturi ca incepator ?

  • sergiu bobeica spune:

    Ma confrunt de doi ani cu un atac puternic de fainare la vita de vie.Am stropit la timp dar aproape de parg fainare reapare.As dori un sfat cum sa pot scapa de aceasta boala a vitei de vie . Mentionez ca vita este din soiul Muscat de Ada.Multumesc anticipat.

  • vatui ion spune:

    ce produse se pot combina impotriva fainari si a manei la vita de vie

  • faur victor spune:

    buna seara
    va rog sa-mi spuneti daca:
    Deoarece stropirile cu mono compozitii( un singur produs) au eficienta mai mica
    se recurge la cocteiluri
    1 Este permis sau nu stropirea cu 2 fungicide sistemice chiar daca au substanta activa diferita de ex score+topsin pentru a creste efectul lor
    2 Daca este permis sau nu stropirea cu un fungicid sistemic si unul de contact cu substante active diferite dar care ataca o aceleasi boli de ex score+bravo(pt. basicare, monilioza, ciuruire fainare)pentru cresterea eficientei lor
    3 Daca este permis sau nu stropirea cu un fungicid sistemic si unul de contact cu substante active diferite dar care ataca o aceleasi boli de ex score+dithane(…)
    4 La emisiunea tv LOOK plus Cluj s-a vorbit de fenomenul de SINERGIE care explicat babeste inseamna ca 1+1 nu fac intotdeauna 2 ,pentru ca unde sunt 2 substante, ca efect vom avea un rezultat mai mare decat suma rezultatelor individuale a celor 2 substante. Acest fenomen l-am gasit explicat pe net chiar la stropiri de fungicide si la multe alte domenii. Daca primesti 1 pumn si peste 1 ora alt pumn, suporti mai bine decat o singura lovitura cu taria cumulata a 2 pumni. etc…..
    De aceea la acel post tv , s-a zis ca a2a substanta se foloseste cu o concentratie redusa cu 50%, dar nu s-a zis care ,substanta de contact sau sistemica
    5 Eu conf. retetei unui site ce colab cu diverse facultati de resort si cu cercetatori am stropit la piersic pt basicare, in vegetatie cu score+bravo si au cazut 30% din frunze. Scuturi pomul si ele cad, apoi cad si singure. Nu stiu trebuie redusa substanta de contact bravo sau score ca si cocentratie?
    Eu am purtat discutii per email cu autorul tratamentului dar nu am primit explicatie
    Am avut discutii tel si cu dl Ghibu dela LOOk plus in emisiunea ce vor plantele si dansul a negat si au ras si el si dna Ghibu au zis ca aceste substante cine a mai auzit sa se combine si peste 1 saptamana au venit pe sest asa far explicatii punand in evidenta sinergia dar la intrebarile mele nu mi-a dat raspuns.
    Stropind cu cocteiluri am avut rezultate mult mai bune decat cei experimentati din livezi care unii mai au secrete ce nu le spun
    Va rog sa ma lamuriti daca puteti prin cunostintele dvs profesionale sau apeland la oameni cu practica si cunostinte de teorie, facultati ,SCDP etc
    Va multumesc si sa-mi raspundeti daca considerati, pe adresa de email si nu aici la coment
    Cu stima

    • Tom Botanistul, ajutor in gradina spune:

      1. Referitor la 2 produse sistemice, depinde de formularea produsului, spectru si efect. In principiu, se pot combina 2 produse sistemice, insa nu se practica. Motivul il gasiti la punctul 2.
      2. In marea majorititate a cazurilor, este chiar indicat sa se combine un produs sistemic cu unul de contact, mai ales cand s-a instalatat deja boala. Astfel, daca boala este prezenta, cel de contact o combate, iar cel sistemic patrunde in planta pentru a preveni aparitia. Insa, intotdeauna se acorda atentie maxima combinatiilor. Se efectueaza teste de compatibilitate, pentru a nu aparea fenomenul de fitotoxicitate.
      3. In 99% din cazuri, substantele active trebuie sa fie diferite pentru intensificarea efectului. Nu se combina 2 produse cu aceiasi substanta activa.
      4. Este corecta afirmatia. Argumentatia este la raspunsul de la punctul 2. Concentratia va fi aceaiasi, ca si cum ar fi aplicat individual. Produsul se dizolva tot in acelasi volum de apa. De exemplu, avem 10 litri apa in care se dizolva 10 grame Topsin. Tot in aceiasi 10 litri se dizolva si 20 grame Dithane.
      5. Multe persoane au mai aplicat Score+Bravo, si nu au intampinat aceste situatii. In ce concentratie au fost folosite cele 2 fungicide? Frunzele si-au schimbat culoarea sau textura?

  • Camelia G. spune:

    Buna ziua, am planat anul aceste niște arbuști de afini canadieni . La câteva sapt. De la plantare prezintă pe frunze fainare foarte puternic. I-m stropit cu fungicid de la magazinul local si nu a dat nici un rezultat. Ce as n-ai putea face?

Adauga un comentariu

*