Anason – Pimpinella anisum

Tom Botanistul, ajutor in gradina acum 2 ani

 

Anasonul este o planta cultivata inca din antichitate de popoarele tarilor est-mediteraneene. A fost utilizat in medicina antica in India, China si in evul mediu de catre arabi.

anasonul la inceputFructele si uleiul volatil de anason se folosesc pe scara larga in medicina, industria alimentara, parfumerie si la fabricarea sapunurilor.

Astfel, fructele se utilizeaza sub forma de ceaiuri contra colicilor la sugari. Fructele si uleiul se folosesc in tratamentul cailor respiratorii superioare, mai ales bronsite si in tratamentul unor afectiuni gastrointestinale. Uleiul volatil are proprietati basteriostatice.
Componentul de baza al uleiului volatil este anetolul, din care se obtine aldehida anisica, utilizata in parfumerie, in combinatie cu miros floral.

Uleiul volatil se intrebuinteaza si la prepararea lichiorurilor si produselor de cofetarie.
Uleiul gras, obtinut ca produs secundar cca 16-22 %, se utilizeaza la fabricarea sapunului.
Sroturile contin peste 20 % grasimi, 17-20 % albumine si servesc ca hrana pentru animalele cornute mari si porci.
Anasonul este o planta melifera, care ofera posibilitatea obtinerii de productii satisfacatoare de miere, de 50-100 kg/ ha.
Pimpinella anisum (Anasonul) este o planta anuala, erbacee.
Radacina este pivotanta, cu o retea deasa de radacini laterale care pot patrunde in sol pana la adancimea de 50-70 cm, dar masa principala a radacinilor este cuprinsa in stratul de la suprafata solului de 20-30 cm.
Tulpina este erecta, de 25-60 cm inaltime, cilindrica, ramificata mult in partea superioara.
Frunzele bazale sunt petiolate, nedivizate, ovate, cu baza rotunjita sau cordata, acute, pe margini dintate. Frunzele tulpinale inferioare sunt de asemenea intregi, rotunde, trilobate sau trisectate, cu foliole ovate sau obovate , obtuze, avand cuneata si marginile dintate, cele laterale neregulat bisectate, iar cea terminala trilobata sau triisectata.
Frunzele superioare sunt scurt petiolate sau sesile, 2-3 penat sectate, cu foliole liniar lanceolate; cele dinspre varful tulpinii sunt simplu tripenat sectate, trilobate sau intregi.


anason 12Florile sunt grupate in umbele, cu cca 7-15 radii, lungi pana la 4 cm, si umbelule cu cca 10 flori. Petalele sunt albe sau crem, lungi de cca 1.5 mm, pe margini ciliate, pe dos scurt setaceu paroase, la varf cu un lob indoit spre interior.

Fructele sunt diachene compuse din doua mericarpe greu separabile, ovoidale, ingustate spre varf, anason 4usor turtite dorsoventral, de 3-5 mm lungime si de 2-2.5mm latime. Pe fiecare semifruct pe partea dorsala se afla 5 (uneori mai multe) coaste principale, intre care sunt situate cca 15 canale mici cu ulei volatil. Pe partea interioara a semifructelor se afla 2-4 canale mai mari, cu ulei volatil. Fructele mature se desfac usor in jumatati, fiecare jumatate continand o samanta.
Infloreste in lunile iunie-august. Semintele de culoare cenusie-verzuie, cu miros placut si gust usor dulce, au suprafata acoperita cu perisori fini si scurti. Greutatea a 1000 de seminte este de 1.5-4 g.

Raspandire

Anasonul se cultiva in multe tari :Rusia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Olanda, Spania, Franta, Italia, Grecia, Turcia, Afganistan, India, China, Japonia, Egipt, Turcia, Algeria, Maroc precum si in America de Nord si de Sud. In tara noastra cele mai favorabile zone de cultura sunt in judetele Timis, Constanta, Dolj, Ialomita, Teleorman si Olt.
Particularitati si cerinte biologice
Ciclul complet de dezvoltare al anasonului (de la semanat la maturare) este de 120-150 de zile , iar perioada de vegetatie de la rasarire la maturare este de 105-120 de zile. Durata perioadei de la semanat la rasarire este de 17-25 de zile, de la rasarire la formarea tulpinilor 35-40 de zile, de la formarea tulpinilor pana la inflorire 30-35 de zile, de la inflorire la formarea fructelor 15-20 de zile, de la formarea fructelor la maturarea lor 20-30 de zile.
Uleiul volatil se gaseste nu numai in fructe, ci si in radacina, tulpina, frunze. Canale cu ulei volatil au fost determinate in cortex si maduva internodiilor tulpinii, in petioluri, in fasciculul vascular al floemului, in frunzele filiforme, inflorescente, endosperm, petale si in stamine.anason 5
Incepand din faza butonizarii, continutul in ulei volatil creste si atinge maximul in faza formarii fructelor si la coacerea in lapte. Cea mai mare cantitate de ulei volatil se afla in fructele tinere, chiar la inceputul formarii lor, pe masura maturarii, continutul se micsoreaza pana la o cantitate determinata.
Compozitia uleiului volatil nu se schimba deosebit de mult in diferite faze de dezvoltare ale anasolului.
Anetolul se gaseste in toate organele plantei, dar in procesul dezvoltarii, cantitativ se micsoreaza in organele vegetative si se mareste in organele generative.
Fructele din umbelele situate la nivelul superior al plantei au mai putin ulei volatil decat fructele din umbelele centrale; de asemenea au calitati de insamantare inferioare comparativ cu fructele primelor etaje.anasonul fruct

In perioada de la rasarire la formarea tulpinilor, anasonul consuma 20 % din necesarul de ingrasaminte, de la formarea tulpinilor la inflorirea in masa, 60 %, iar in perioada de la inflorire pana la maturare, 20 %.
Potasiul se acumuleaza in proportie de 25 % in perioada rasarire-formarea tulpinilor si de 75 % in perioada formarea tulpinilor-inflorire. Dupa inflorire, pana la maturare anasonul pierde cca 10 % din potasiul acumulat.
Maximul de absorbtie a elementelor nutritive s-a determinat in perioada de la formarea tulpinii pana la inflorire.
Temperatura
Anasonul are cerinte ridicate fata de temperatura, suma temperaturilor pozitive de la insamantare pana la maturare fiind in limitele a 2200-2400°C. In perioada de la rasarire pana la maturare suma temperaturilor pozitive de peste 10°C trebuie sa fie de 1900-2100°C, lungimea perioadei de vegetatie fiind corelata direct cu aceasta.
Germinatia semintelor incepe de la 4-5°C si se petrece in mod optim la 25°C. Plantutele abia rasarite rezista la ingheturile usoare si suporta bine temperaturi ale aerului de -7°C si in sol -2°C.
Apa
Lipsa de umiditate in sol provoaca o rasarire neuniforma, cu multe goluri. Anasonul manifesta cele mai mari cerinte pentru umiditate in perioada de la formarea organelor de fructificare.
In timpul infloririi secetele provoaca suferinta plantelor, iar vremea umeda si rece favorizeaza atacul bolilor si determina o fructificare slaba a plantelor.
In faza formarii fructelor este necesara o vreme calda, uscata. Precipitatiile survenite in acest moment duc la brunificarea fructelor si scad continutul in ulei volatil.
Alti autori releva faptul ca in conditii de irigare continutul in ulei volatil a fost influentat in mod pozitiv, fiind de 3.4 % fata de 1.9 % la plantele din parcelele neirigate.
Lumina
Anasonul este o specie iubitoare de lumina, aceasta influentand favorabil dezvoltarea plantelor si acumularea uleiului volatil.
Solul
Specia prezinta cerinte ridicate fata de sol, dand cele mai mari productii pe cernoziomuri curate de buruieni, cu o buna structura si ph-ul de 6.5-7.2. Nu sunt indicate solurile grele, cu exces de umiditate.

Tehnologia de cultivare

anason 14

Locul in asolament. Anasonul are o crestere inceata in prima parte a perioadei de vegetatie si ca urmare trebuie cultivat dupa specii care lasa terenul cat mai curat de buruieni.
Cele mai bune plante premergatoare sunt cerealele de toamna si prasitoarele bine intretinute si fertilizate, plantele furajere si de nutret, leguminoasele si porumbul pentru siloz. Anasonul nu se va semana dupa coriandru, pentru a nu se impurifica cultura si a evita infectiile cu agenti patogeni comuni.
Se recomanda ca revenirea culturii de anason pe acelasi teren sa aiba loc numai dupa 4 ani.
Fertilizarea. Anasonul reactioneaza favorabil la administrarea ingrasamintelor cu azot si potasiu. Acestea se aplica toamna si se incorporeaza o data cu executarea araturii, iar cele cu azot se administreaza primavara foarte devreme.
Gunoiul de grajd se administreaza la planta premergatoare pentru a evita dezvoltarea masei vegetative a anasonului in detrimentul productiei de fructe.
Pregatirea solului. Daca anasonul urmeaza dupa plante premergatoare care elibereaza terenul devreme, dupa recoltarea acestora in functie de starea de umiditate a solului, se va executa direct aratura de baza la 22-25 cm sau discuirea terenului, in acest caz in conditii de umiditate insuficienta.
Aratura de baza se va face imediat ce gradul de aprovizionare cu apa al solului permite efectuarea acestei lucrari in mod corespunzator.
Dupa recoltarea plantelor premergatoare tarzii, solul se ara la 22-25 cm, folosind plugul in agregat cu grapa stelata.
Aratura trebuie sa fie cat mai uniforma si bine nivelata.
Primavara timpuriu, imediat ce terenul s-a zvantat, se pregateste patul germinativ cu ajutorul combinatorului sau cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili.
Modul de inmultire. Anasonul se inmulteste prin seminte.anason 3
Epoca de semanat. Semanatul anasonului trebuie efectuat cat mai timpuriu, primavara in prima urgenta. Adancimea de semanat este de 2-3 cm.
Norma de samanta. Se recomanda o norma de 12 kg samanta/ha.
Lucrarile de intretinere. Deoarece anasonul are un ritm lent de crestere in primele faze de vegetatie, pericolul de imbunuienare este mare, iar cultura sufera mult, pana la compromitere, daca lucrarile de intretinere nu se aplica la timp.
Combaterea buruienilor se poate realiza prin folosirea erbicidelor.
Boli, daunatori, combatere
Mana, produsa de Plasmopara pimpinellae, se manifesta prin aparitia pe partea superioara a frunzelor, a unor pete de forma neregulata sau colturoase, la inceput galbui apoi rosii-brune. In dreptul lor pe fata inferioara a frunzelor apare un praf albicios format din conidii si conidiofori.
Cercospora malkoffi  ataca frunzele anasonului, producand cercosporioza, sub forma de pete brunii, cu aspect neregulat, care ocupa adesea toata suprafata limbului sau numai varful. Pe ambele fete ale petalelor se observa o pulbere fina, cenusie, alcatuita din conidioforii si conidiile ciupercii.


rugina nouaRugina
, produsa de Puccinia pimpinellae apare pe frunze si tulpini. Primavara, pe fata inferioara a frunzelor, se observa pustule galbui, in forma de cupa, grupate neregulat. Mai tarziu apar pustule pulverulente izolate sau confluente, dispuse pe pete mici, galbui. Pustulele sunt la inceput brunii, fiind constituite din uredospori,iar mai tarziu devin brune-negricioase, datorita dezvoltarii teleutosporilor.
Cele trei boli mentionate se previn printr-o agrotehnica superioara, folosirea de seminte sanatoase si igiena culturala. In caz de atacuri intense se efectueaza stropiri cu zeama bordeleza 1%.
fainare anasonFainarea, produsa de Erysiphe umbelliferarum, se manifesta prin aparitia unei inflorescente albicioase-cenusii pe frunze, pedunculi, tulpini, fructe. La un atac puternic, fructele nu se mai dezvolta. Boala se transmite prin samanta infectata si resturile de plante.
Prevenirea bolii se face prin folosirea de seminte sanatoase, respectarea rotatiei si a masurilor de igiena culturala. Pentru combatere se stropesc plantele cu zeama bordeleza in care se adauga sulf.

Ramularia anason


Ramularioza
, produsa de Ramularia pimpinellae, se manifesta sub forma de pete galbene sau brune, apoi albicioase,marginite de nervuri unghiulare.

 

 

 

Dintre  daunatori au fost semnalati : Lygus kalmi (pleosnita umbeliferelor), Graphosoma italicum si Depressaria depressela (molie), care produc aceleasi pagube si se combat la fel ca si in cazul atacului produs in culturile de coriandru.

Lygus Kalmi            griphosoma italicum

A mai fost observat paduchele negru (Doralis fabae Scop),care nu pricinuieste insa pagube importante si omida de camp ( Loxostege sticticalis L.)

Doralis fabae       Loxostege sticticalis L

 

 

 

 

 

 

Epoca de recoltare. Fructele de anason au o maturizare esalonata. In vederea evitarii pierderilor prin scuturare, recoltarea se poate efectua in doua faze, ca si la coriandru  sau direct cu combina.
Plantele de anason se recolteaza cand semintele sunt de culoare cenusie- verzuie, ceea ce corespunde fazei de maturare in ceara a fructelor de pe umbelele centrale.
In cazul cand fructele se utilizeaza ca material de inmultire, recoltarea incepe la maturarea deplina.
Recoltarea direct din lan se face la coacere a 50-60 % din fructe, ceea ce corespunde fazei de maturare deplina a umbelelor .
Modul de recoltare. Recoltarea in doua faze se face in lanurile cu plante care nu au scazut si care au inaltimea nu mai putin de 45 cm. Plantele recoltate se lasa in brazde 3-5 zile, timp in care umiditatea fructelor ajunge la 13-15 %, apoi se executa treieratul cu combina cu pic-up.
Recoltarea direct din lan se efectueaza in culturile cu plante rare, slab dezvoltate si cazute. Se iau toate masurile pentru prevenirea pierderilor prin scuturare sau strivirea fructelor : se regleaza rabatorul, distanta dintre batator si contrabatator, se reduc turatia tobei si intensitatea vantului.
Uleiul volatil sufera schimbari neinsemnate in functie de modul de recoltare.
La o cultura bine intretinuta, productiile medii care se pot obtine sunt de 600-700 kg fructe/ha.


Prelucrarea materiei primeanason 9
Conditionarea. Pentru a nu se deprecia calitatea fructelor si semintelor, concomitent cu recoltarea se face si conditionarea cu ajutorul vanturatorilor sau al selectoarelor.

Uscarea. Fructele conditionate se usuca la aer, in uscatoarele in care temperatura nu depaseste 30-40°C sau in incaperi uscate si aerisite, in straturi de 15-20 cm, care se lopateaza pana cand umiditatea fructelor scade la 12 %.
Ambalarea si pastrarea. Depozitarea si pastrarea fructelor conditionate se fac in incaperi uscate, aerisite si curate.

Buna! Ai nevoie de ajutor?

Am nevoie de ajutor

Alătură-te discuției:

*